1ra-827/2017 — art. 264 alin. 3 lit. a, b, CP

1ra-827/2017 — art. 264 alin. 3 lit. a, b, CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-827/2017

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

10 mai 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursurilor ordinare, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 31 ianuarie 2017, declarate de Procurorul adjunct interimar al

Procurorului Procuraturii de circumscripție Chișinău, Sergiu Ciobanu, și de

avocatul Radu Dumneanu în numele inculpatului

Trocin Gheorghe Xxxxx, născut la

xx xxxxx xxxx în s. Xxxxxxxxx, r-nul Xxxxxxx, locuitor al

mun. Xxxxxxxx, str-la x Xxxxxxxxxxx Xxxxxx Xxxxxxxxx

x, cetățean al R. Moldova, fără antecedente penale.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 01.10.2014 – 22.12.2016,

instanța de apel: 13.01.2017 –31.01.2017,

instanța de recurs: 04.04.2017 – 10.05.2017.

Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal

C O N S T A T Ă :

Gheorghe a fost condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. a), b) Cod penal la 6 ani

închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen

de 3 ani, cu executare în penitenciar de tip deschis de la intrarea sentinței în

vigoare.

Acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate, Pantelei Victor,

privind încasarea prejudiciului material, a fost admisă în principiu, urmând ca

asupra cuantumului despăgubirilor să se expună instanța în ordinea procedurii

civile.

1

De la Trocin G. s-a încasat în beneficiul succesorului părții vătămate,

Pantelei Victor, cheltuielile de judecată în sumă de 20 lei și prejudiciul moral în

mărime de 2.500.000 lei, iar în beneficiul părții vătămate Cheptene I. - cheltuielile

de judecată în sumă de 10.000 lei și prejudiciul moral în mărime de 400.000 lei.

12.40, inculpatul Trocin G., conducând automobilul „Toyota Camry”, număr de

înmatriculare X XX XXX, pe traseul M14 Odessa – Brest, din direcția mun.

Chișinău spre mun. Bălți, având ca pasageri pe Bazi I., a. n. 1963, Trocin A., a. n.

1980, Trocin I., a. n. 1984 și Trocin M., a. n. 2010, ajungând la kilometrul 238+48

metri, a ignorat prevederile pct. 45 subpunctul 1) al Regulamentului Circulației

Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului R. Moldova nr. 357 din 13.05.2009,

potrivit cărui: „Conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu

limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: (...) d)

situația rutieră” și subpunctul 2) al aceluiași Regulament potrivit cărui: „în cazul în

care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el

trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța

traficului”, precum și punctul 49 al aceluiași Regulament, potrivit căruia: „în

funcție de viteza de deplasare, conducătorul de vehicul trebuie să lase liber un

spațiu (distanță) față de vehiculul precedent care, în caz de frânare bruscă a

acestuia, i-ar permite să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului”.

În rezultatul acestor încălcări, inculpatul observând în fața automobilului

condus de el automobilul „Opel Astra”, număr de înmatriculare XX XX XXX,

condus pe aceeași bandă de deplasare de către Cheptene I., a. n. 1985, avându-i ca

pasageri pe Pantelei A., a. n. 1996, Pantelei V., a. n. 1976, și Pantelei B., a. n.

2007, care urmau a se deplasa spre s. Greblești, r-nul Strășeni, și care a semnalizat

regulamentar virarea la stânga, nu a redus viteza și nici nu a modificat direcția de

deplasare, continuându-și ilegal deplasarea și tamponând cu partea laterală dreapta

a automobilului pe care îl conducea, partea spate stânga a automobilului „Opel

Astra” condus regulamentar de Cheptene I.

Drept consecință a încălcărilor comise de către Trocin G., care au stat la

baza producerii accidentului rutier menționat, pasagerul minor Pantelei B. a

decedat pe loc în rezultatul șocului traumatic și hemoragia instalată în urma TACC

cu hemoragie intercerebrală, ruptură de splină cu hemoragie intra abdominală,

fractură deschisă a oaselor ambelor gambe, fractură a osului femural stâng, care

conform raportului de expertiză medico-legală nr. 126 din 15.11.2013, s-au format

sub acțiunea traumatică a unui corp contondent posibil în timpul și circumstanțele

indicate și prezintă pericol pentru viață, toate acestea calificându-se ca vătămări

corporale grave.

Șoferului Cheptene I. i-au fost cauzate vătămări corporale sub formă de

TACC, hemoragie subarahnoidiană, contuzie cerebrală, hematom subdural, comă,

leziuni care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 271 din 05.12.2013,

prezintă pericol pentru viață și se califică ca vătămări corporale grave.

Pasagerului Pantelei V. i-au fost cauzate vătămări corporale sub formă de

TACC, fractură de oase craniene, hemoragie subarahnoidiană, contuzie cerebrală,

hematom subdural, comă, leziuni corporale care conform raportului de expertiză

2

medico-legală nr. 272 din 05.12.2013, prezintă pericol pentru viață și se califică ca

vătămări corporale grave.

Pasagerului Pantelei A. i-au fost cauzate vătămări corporale sub formă de

ruptură a simfizei pubiene cu deplasarea osului pubian stâng, traumă cranio -

cerebrală închisă manifestată prin comoție cerebrală, plagă contuză a gambei

stângi, leziuni corporale care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 1

1168/D din 26.05.2011, condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în

baza acestui criteriu se califică ca vătămare medie.

Pasagerului Trocin M. i-au fost cauzate vătămări corporale sub formă de

TACC, comoție cerebrală, leziuni corporale care conform raportului de expertiză

medico-legală nr. 267 din 05.12.2013, se califică ca vătămări corporale ușoare.

Pasagerului Trocin A. i-au fost cauzate vătămări corporale sub formă de

TACC, comoție cerebrală, plagă contuză a buzei inferioare, excoriații pe genunchi,

leziuni corporale care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 268 din

05.12.2013, se califică ca vătămări corporale ușoare.

Pasagerului Trocin I. i-au fost cauzate vătămări corporale sub formă de

TACC, comoție cerebrală, plagă contuză a frunții, leziuni corporale, care conform

raportului de expertiză medico-legală nr. 269 din 05.12.2013, se califică ca

vătămări corporale ușoare.

Instanța a reținut că inculpatul nu a recunoscut vina și a declarat că

automobilul care se afla în față, a trecut pe banda din dreapta. Ținând cont că

drumul se afla pe pantă și asigurându-se că pe bandă nu se mai aflau alte

automobile în afară de cel din față, a accelerat, mărind viteza de deplasare a

automobilului. Însă, automobilul din dreapta, pe neașteptate, fără a semnaliza, a

virat la stânga spre s. Greblești. Nu a putut păstra distanța dintre automobile,

deoarece autovehiculul din față a virat brusc. Tamponarea s-a produs pe banda lui

de deplasare. Șoferul care conducea automobilul din față, nu s-a asigurat când

efectua manevra din stânga. Impactul a avut loc între partea dreaptă a

automobilului lui și partea stângă laterală din spate a autovehiculului din față, în

zona roți și a unei părți a ușii din stânga. În situația respectivă, cu piciorul drept a

apăsat pe frână luând volanul în stânga, ulterior având loc impactul. La spitalul de

urgență a aflat că copilul Pantelei B. a decedat. Astfel, a transmis că indiferent de

cine se face vinovat de comiterea accidentului, ar dori să se implice la suportarea

cheltuielilor.

Totodată, vinovăția acestuia este dovedită integral prin totalitatea probelor

administrate.

Astfel, partea vătămată Cheptene I. a declarat că se deplasa la volanul

automobilului „Opel Astra”, număr de înmatriculare XX XX XX, care îi aparține.

În salonul automobilului se mai aflau Pantelei A. pe bancheta din față dreapta,

Pantelei B. pe bancheta din spate stânga și Pantelei V. pe bancheta din spate

dreapta. Traseul îi era cunoscut, deoarece pe acest drum se deplasa sistematic, de

2-3 ori pe săptămână. Traseul dat are câte o bandă pe direcție. În porțiunea unde a

avut loc accidentul, traseul se lărgește pe o distanță de aproximativ 200 metri.

Înainte de a efectua manevra de cotire spre stânga, către s. Recea, s-a uitat în

oglinda retrovizoare și la vreo 50 m. înainte de intersecție a aprins semnalizatorul,

când era o singură bandă pe sens la intersecție, aflându-se pe extrema stângă. În

3

afară de semnalizarea luminiscentă a virajului, era și o semnalizare sonoră. Își

amintește că Anastasia a întrebat-o de ce se aude acest sunet. A mers pe aceeași

bandă permanent, deoarece trebuia să cotească la stânga și știa drumul foarte bine.

Nu s-a deplasat spre partea dreaptă a traseului. Nu începuse încă manevra de cotire.

deoarece nu ajunsese încă la intersecția la care urma să vireze. Nu a observat nici

un vehicul în spatele ei și nici în întâmpinare. După, nu mai ține minte nimic,

deoarece avusese loc impactul. Și-a revenit din comă peste două săptămâni, în

spitalul neurologic. În momentul deplasării nu ducea careva discuții cu pasagerii.

De fiecare dată se oprea la intersecție. Își amintește că încetinea viteza și avea

undeva 20 km/h., deoarece s-a uitat la indicator în momentul impactului, urmând

să oprească. La moment, are probleme de sănătate, pierdere de echilibru, memorie,

vedere, privirea se dublează. Automobilul nu poate fi restabilit. A suportat

cheltuieli mari pentru tratament, suferind fizice, morale și psihice.

Partea vătămată Pantelei V. a relatat că se afla în automobilul condus de

Cheptene I. Fiica Anastasia se afla pe bancheta din față, iar ea cu fiul Bogdan pe

bancheta din spate. I-a dat lui Bogdan apa. În acel moment a auzit semnalul de

cotitura, Anastasia spunând că se aude tare semnalul dat. După, nu mai ține minte

nimic. Și-a revenit peste 20 de zile la spitalul neurologic. În momentul în care îi

dădea apa lui Bogdan, ajungeau la intersecția s. Greblești, auzindu-se piuitul

semnalului de cotire. Nu a simțit careva virare a automobilului. Se deplasau

potrivit axei traseului. Practic ajungeau la intersecție și automobilul încetinea din

viteză. Are accese de epilepsie și partea stângă a corpului nu o simte, și-a pierdut

fiul Bogdan pe care l-au așteptat 11 ani, iar inculpatul nici măcar nu-și recunoaște

vina. Apariția lui la televizor unde a declarat că „în toată ziua mor copii” a

traumat-o și mai mult.

Partea vătămată Pantelei A. a declarat că urmau să plece spre s. Recea.

Cheptene I. se afla la volan, iar ea pe bancheta din față. Fratele Bogdan era așezat

în automobil împreună cu mama Viorica pe bancheta din spate. După podul din

apropierea s. Greblești, Cheptene I. a aprins semnalizatorul spre stânga, care

lumina și se auzea „tic, tic”. Nu a schimbat banda de circulație pentru a vira la

dreapta sau la stânga. Nu a simțit schimbarea poziției de deplasare. După ce a

transmis sticla cu apă mamei și s-a întors, a avut loc impactul. Și-a revenit când se

afla pe iarbă. În spital a avut o intervenție chirurgicală la picior, suferă fizic și

moral. Are bazinul deplasat cu 5 cm, iar noaptea nu poate dormi din cauza

durerilor. În cadrul familiei starea psihologică este rea.

Succesorul victimei, Pantelei V., a relatat că Pantelei V. este soția lui,

Pantelei A. fiica și Pantelei B. fiul. Cheptene I. este verișoara soției sale. În jurul

orelor 12.30 a primit un apel telefonic de la o persoană necunoscută, care l-a

înștiințat că în apropiere de s. Greblești a avut loc un accident rutier cu implicarea

automobilului în care circulau membrii familiei lui. A mai primit un apel telefonic

de la un băiat pe nume Olari Radu, acesta singur oferindu-se să-i comunice

informația pe care o știa. Astfel, acesta i-a povestit că se deplasa cu automobilul

personal. La intersecția respectivă a semnalizat virajul pe stânga și a așteptat,

deoarece se deplasa automobilul „Opel Astra”. Fiind în așteptare, în fața lui a

trecut și automobilul „Toyota Camry”, care a tamponat vehiculul „Opel Astra” din

spate. Automobilul Toyota se deplasa cu o viteză extrem de mare și în urma

4

impactului vehiculul din față a zburat vreo 50 de m. în aer, aterizând pe acoperiș.

El a parcat mașina pe marginea drumului și a mers să-i salveze pe cei din

automobilul Opel. Toate persoanele, cu excepția Anastasiei, erau inconștiente.

Radu a cerut un număr de telefon de la Anastasia și astfel l-a contactat pe el. Olari

R. i-a spus că automobilul „Opel Astra” se deplasa semnalizând cotitura la stânga

și pe prima bandă din stânga. Automobilul „Toyota”, se deplasa cu o viteză

excesivă din urma automobilului Opel, astfel încât șoferul mașinii de model

Toyota nici nu a observat obstacolul din față, cu toate că șoferul automobilului

Opel se deplasa cu farurile aprinse. Astfel, dacă inculpatul Trocin G. ar fi respectat

viteza și distanța dintre automobile, impactul nu ar fi avut loc. La neurochirurgie,

soției i s-a tăiat craniul, deoarece creierul ieșea afară, pentru a opri compresia

formată. Starea sănătății ei era foarte grea. Inițial ea nu știa că a decedat Bogdan și

acest fapt o motiva să trăiască. Abia peste 40 de zile i-a comunicat că Bogdan nu

mai este. Starea sănătății acesteia și la moment este foarte gravă, are accese de

epilepsie, fiindu-i recomandată mărirea dozelor de medicamente, iar starea ei fizică

și morală degradează pe zi ce trece, nu poate coordona cu partea stângă, adică cu

mâna și piciorul. Inculpatul i-a distrus toată familia. O persoană i-a spus că familia

Trocin dorește să contribuie la înmormântarea fiului, dar el a refuzat acest ajutor.

Apoi s-au apropiat mai multe persoane din partea acestuia. A avut loc o întâlnire și

cu Trocin G., care i-a spus că regretă și i-a propus o remunerare financiară, dar l-a

refuzat. Să o facă doar prin intermediul instanței. Personal a solicitat de la

compania „Asito”, restituirea cheltuielilor de tratament și înmormântare, fiindu-i

oferită suma de 9000 lei, din care a procurat medicamente pentru menținerea în

viață a soției. Nu va ierta niciodată decesul lui Bogdan, pe care l-a așteptat 11 ani.

Este indignat de atitudinea cinică și minciunile pe care le declară inculpatul în

instanță.

Martorul Olari R. a declarat că se deplasa la volanul automobilului

„Volkswagen Golf” și a stopat ajungând la intersecția cu drumul principal, din

direcția s. Romanești, dorind să vireze spre or. Strășeni. Din stânga venea mașina

„Opel Astra”, care intenționa să vireze spre stânga, către s. Greblești. A văzut-o la

aproximativ 200-300 m. depărtare și avea semnalul conectat cu intenția de a vira la

stânga. Aceasta mergea drept, micșorând viteza de deplasare și nu a făcut nici o

virare spre stânga sau dreapta. Automobilul „Opel Astra” se deplasa paralel cu

linia dublă a drumului, cedând trecerea celor din față. Pe acel sector erau două

benzi de deplasare în direcția mun. Bălți și o bandă în direcția mun. Chișinău.

Drumul are două benzi, cu o despărțitură pentru virare spre s. Romanești. Apoi, a

văzut cum un automobil de model „Toyota Camry” a tamponat vehiculul Opel în

partea stângă, din spate, astfel încât acesta s-a răsturnat pe acoperiș și a fost

proiectat pe contrasens. În urma loviturii, automobilul Toyota a continuat mișcarea

pe roți, însă a ieșit pe contrasens față de vehiculul Opel. Tamponarea a avut loc pe

banda din stânga, de pe care se virează spre s. Greblești, lângă linia continuă. A

văzut automobilul „Toyota Camry” până la tamponare, când venea din spate. Nu a

observat ca la acesta să fie aprinse semnalele pe dreapta sau stânga. Nu a văzut

careva semne de schimbare a direcției sau de frânare a automobilului. Automobilul

„Opel Astra” avea conectat semnalizatorul spre stânga. Când a observat acest

vehicul, semnalizatorul era deja conectat. Automobilul Toyota se deplasa din spate

5

și avea probabil o viteză de peste 100 km/h. Pe dreapta era loc suficient ca

automobilul Toyota să treacă și să evite tamponarea. A văzut clar cum automobilul

Opel încetinea viteza și se afla pe banda din stânga din direcția mun. Chișinău spre

mun. Bălți. Acest vehiculul nu a schimbat direcția de deplasare și nici nu a deviat

de la traseu. În momentul impactului mașina Opel era stopată. Momentul

impactului și-l aduce aminte cu certitudine. După impact, Opelul s-a ridicat cu

partea din spate, răsturnându-se pe acoperiș și continuându-și mișcarea în această

stare. A coborât din mașina sa și a fugit la automobilul Opel, a scos-o pe Pantelei

A., care era conștientă, dar care ulterior și-a pierdut cunoștința, și a așezat-o pe

iarbă. Pe bancheta din spate, era o doamnă cu un copil mic. Copilul era strâns între

scaune. Cu ajutorul altor șoferi, au scos din vehicul doamna, care era inconștientă.

Pe copil nu l-au putut scoate. La volan era o domnișoară, care a fost ajutată de alți

șoferi să iasă din mașină. Anastasia i-a dat numărul de telefon a tatălui ei. El l-a

sunat și l-a anunțat despre accident.

Martorul Glavan I. a declarat că se afla împreună cu Sîrcu A. lângă

automobilul de serviciu, la intersecția s. Greblești cu s. Romanești. Până la impact,

a văzut că cele două vehiculele se deplasau unul după altul, pe aceeași bandă, în

coloană. Mașina „Opel Astra” era în față, iar cealaltă în spate. Mijloacele de

transport se deplasau din direcția mun. Chișinău spre mun. Bălți. În momentul

producerii impactului era cu spatele la accident și a auzit o bubuitură puternică.

Când a întors capul, a observat că automobil Opel s-a rostogolit, deplasându-se

spre acostamentul din partea stângă. În spatele acestuia era automobilul Toyota,

care de asemenea a derapat pe partea stângă spre acostament. Sîrcu A. a alergat să

acorde primul ajutor, iar el a urcat în mașina de serviciu și a parcat-o în mijlocul

drumului, cu semnalizatoarele conectate, pentru a bloca traseul. A coborât din

automobil și s-a apropiat de autovehiculul care era pe acoperiș, pentru a acorda

ajutor.

Martorul Trocin A. a declarat că este fiul inculpatului, care conducea

automobilul „Toyota Camry”, iar el se afla pe bancheta pasagerului din spate.

Automobilul Opel din față, care se deplasa pe partea dreaptă a carosabilului, brusc

a virat la stânga, după acesta urmând impactul. I s-a părut stranie manevra

respectivă, făcută fără semnalizarea cotiturii. De la momentul când a văzut

automobilul Opel și până la impact trecuseră câteva secunde. Distanța dintre

automobile, înainte de impact era destul de mică, până la 5 metri, astfel încât s-a

gândit că impactul nu poate fi evitat. Impactul a avut loc nemijlocit în intersecție.

Martorul Bazi I. a declarat că Trocin G. conducea automobilul, el aflându-se

pe bancheta pasagerului din față dreapta. Înaintea lor se deplasa un automobil

Opel, în aceeași direcție, pe banda din dreapta. Ei se deplasau pe cealaltă bandă

care ducea spre or. Bălți. Înainte de intersecția spre s. Greblești, a observat cum

automobilul din față a cedat din viteză și brusc a manevrat la stânga, pe banda lor

de circulație, fără a semnaliza că efectuează această manevră. De la momentul

virării la stânga trecuseră vreo 3 secunde. În situația creată era imposibil de a evita

impactul, neavând posibilitatea de a manevra în stânga sau dreapta. Inculpatul a

frânat brusc, ulterior având loc tamponarea automobilului din față. Distanța dintre

vehicule era foarte mică, deoarece imediat s-a produs impactul. În acel moment a

simțit o frânare, după care a avut loc impactul. Nu a observat să fie conectate

6

careva semnalmente la automobilul din față. A văzul vehiculul dat cu 30-40

secunde înainte de tamponare. Înainte de tamponare vehiculul din față a micșorat

viteza. Accidentul a avut loc pe banda de circulație pe care se deplasa automobilul

inculpatului.

Declarațiile inculpatului Trocin G., a fiului Trocin A., nurorii Trocin I. și

cumnatului Bazi I., sunt părtinitoare și cu divergențe, care urmează a fi apreciate

drept o modalitate de evitare a răspunderii penale, acestea fiind combătute prin

probele acumulate în cadrul urmăririi penale și cercetate în ședința de judecată,

care nu au fost contestate sau obiectate conform normelor legale sub nici un fel de

către inculpat.

Conform procesului-verbal de cercetare la fața locului din 08.11.2013, cu

foto-tabelul anexă și înregistrările video, planul schemă, se observă la fața locului

accidentului rutier automobilul de model „Toyota Camry” cu evidente deteriorări a

părții din față a automobilului. La distanța de 26,50 m. de la automobilul „Toyota

Camry”, poziționat pe acoperiș, se află automobilul „Opel Astra” cu deteriorări

evidente a părții din spate, pe suprafața carosabilului fiind cioburi de sticlă și părți

componente ale automobilelor, fiind atestată și prezența stației destinate opririi

transportului public, în apropierea locului unde sa produs accidentul rutier.

Deci, respectiva porțiune de traseu este una ce necesită acordarea unei atenții

și prudențe sporite din partea conducătorilor mijloacelor de transport, suplimentar

respectării regulilor circulației rutiere inclusiv cu referire la viteza de deplasare pe

porțiunea dată de traseu care a fost parcursă de inculpat cu o viteză mai mare de

99km/h, contrar prescripțiilor pct. 47 din Regulamentul circulației rutiere, care

prescrie viteza maximă pe drumurile publice în categoria cărora este inclusă și

porțiunea dată de traseu fiind de 90 km/h, inclusiv în porțiunea descrisă sunt

prezente intersecțiile de drumuri cu localitatea Romanești și Greblești, în preajma

cărora este amplasată stația destinată opririi transportului public.

O atare atârnare neglijentă față de regulile de conducere a mijloacelor de

transport, a fost una continuă și nu imediată, respectiv inculpatul, manifestând lipsă

de prudență de lungă durată. Or, în cazul în care pe porțiunea de traseu respectivă,

el conducea vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, respecta

prescripțiile regulamentului circulației rutiere cu referință la respectarea distanței

față de autovehiculul precedent, ținea seama de faptul că conduce pe un traseu

public amplasat în imediata apropiere de localități rurale, ținea cont de

indicatoarele rutiere, de faptul că pe traseu se mai deplasează mijloace de transport,

toate acestea i-ar fi acordat suficientă dexteritate în conducere și ca rezultat i-ar fi

permis să prevadă situațiile periculoase, și să întreprindă măsurile necesare de

evitare a tamponării din spate a automobilului condus de Cheptene I.

De către inculpat nu a fost contestat sau obiectat actul procesual dat din

momentul întocmirii lui până la expedierea cauzei penale în instanța de judecată.

Prin raportul de expertiză medico - legală nr. 126 din 15.11.2013, s-a

constatat că moartea minorului Pantelei B., a. n. 2007, a survenit pe loc, în

rezultatul șocului traumatic și hemoragiei instalate în urma TACC cu hemoragie

intracerebrală, ruptură de splină cu hemoragie intra abdominală, fractură deschisă a

oaselor ambelor gambe, fractura osului femural stâng, care s-au format sub

acțiunea traumatică a unui corp contondent, posibil în timpul și circumstanțele

7

indicate și care prezintă pericol pentru viață și se califică ca vătămări corporale

grave.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 272 din 05.12.2013, la

Pantelei V. s-au depistat vătămări corporale sub formă de TACC, fractură de oase

craniene, hemoragie subarahnoidiană, contuzie cerebrală, hematom subdural,

comă, care s-au format sub acțiunea traumatică a unui corp contondent, posibil în

timpul și circumstanțele indicate, care prezintă pericol pentru viață și se califică ca

vătămări corporale grave.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr.271 din 05.12.2013, la

Cheptene I. s-au depistat vătămări corporale sub formă de: TACC, hemoragie

subarahnoidiană, contuzie cerebrală, hematom subdural, comă care s-au format sub

acțiunea traumatică a unui corp contondent, posibil în timpul și circumstanțele

indicate, care prezintă pericol pentru viață și se califică ca vătămări corporale

grave.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 1168/D din 26.05.2014, la

Pantelei A. s-au depistat vătămări corporale sub formă de ruptura simfizei pubiene

cu deplasarea osului pubian stâng, traumă cranio cerebrală închisă manifestată prin

comoție cerebrală, plagă contuză a gambei stângi, care au fost cauzate prin

acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și

circumstanțele indicate, care condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și

în baza acestui criteriu se califică ca vătămări medii.

Concluziile raportului de expertiză medico-legală nr. 269 din 05.12.2013,

atestă că la Trocin I. s-au depistat leziuni corporale sub formă de TACC, comoție

cerebrală, plagă contuză a frunții, care s-au format sub acțiunea traumatică a unui

corp contondent, posibil în timpul și circumstanțele indicate, care duc la dereglarea

sănătății până la 21 zile și se califică ca vătămări corporale ușoare.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr.267 din 05.12.2013, la

minorul Trocin M. s-au depistat leziuni corporale sub formă de TACC, comoție

cerebrală, care s-au format sub acțiunea traumatică a unui corp contondent, posibil

în timpul și circumstanțele indicate, care duc la dereglarea sănătății până la 21 zile

și se califică ca vătămări corporale ușoare.

Prin raportul de expertiză medico-legală nr. 268 din 05.12.2013, se atestă că

la Trocin A. s-au depistat leziuni corporale sub formă de TACC, comoție cerebrală,

plagă contuză a buzei inferioare, excoriații pe genunchi, care s-au format sub

acțiunea traumatică a unui corp contondent, posibil în timpul și circumstanțele

indicate, care duc la dereglarea sănătății până la 21 zile și se califică ca vătămări

corporale ușoare.

Raportul de expertiză medico-legală nr. 273 din 05.12.2013, relevă, că la

Trocin G. s-au depistat vătămări corporale sub formă de TACC, fractură de oase a

bazinului, fractură de os femural drept, plăgi contuze a feței și piciorului drept,

care s-au format sub acțiunea unui corp contondent, posibil în timpul și

circumstanțele indicate, care prezintă pericol pentru viață și se califică ca vătămări

corporale grave.

Concluziile raportului de expertiză auto - tehnică judiciară nr. 0800 din

14.05.2014, cu planșa fotografică anexă, atestă că la ambele automobile implicate

în accident sistemele, mecanismele și piesele responsabile de siguranța traficului

8

(sistemul de frânare, sistemul de direcție, roțile și suspensiile acestora) până la

momentul impactului se aflau în stare funcțională și nu aveau defecte tehnice, care

ar fi putut împiedica conducătorul să acționeze în conformitate cu cerințele

Regulamentului Circulației Rutiere. Automobilul Toyota Camry, în momentul

coliziunii cu automobilul Opel Astra s-a aflat în regim de mișcare. Viteza de

deplasare a autoturismului de model Toyota Camry, luând în considerație pierderea

energiei cinetice ce a fost consumată la deplasarea automobilelor după coliziune a

constituit aproximativ 99 km/h. Viteza reală a automobilului Toyota Camry a fost

mai mare decât viteza calculată (99 km/h), deoarece o parte din energia cinetică

pe care o poseda automobilul în mișcare a fost consumată la deformarea pieselor

vehiculelor în momentul coliziunii. În momentul coliziunii, partea dreaptă din față

a automobilului Toyota Camry a intrat în contact cu partea stângă din spatele

automobilului Opel Astra. Axele longitudinale ale acestor vehicule în moment de

coliziune s-au aflat aproximativ paralel una față de alta. În momentul de coliziune

automobilul Toyota Camry și automobilul Opel Astra s-au aflat relativ elementelor

drumului.

Raportul de expertiză auto - tehnică nr. 1415 din 15.08.2014, cu planșa

fotografică anexă, învederează că dacă conducătorul automobilului Toyota Camry

ar fi respectat cerințele pct. 49 al Regulamentului circulației rutiere, coliziunea cu

automobilul Opel Astra era exclusă. Conducătorul automobilului Toyota Camry

urma să acționeze în conformitate cu cerințele alin. (1) pct. 45 al Regulamentului

circulației rutiere, conform cărui conducătorul trebuie să conducă vehiculul în

conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de situația

rutieră. Conducătorul automobilului Toyota Camry, în aceste condiții, din punct de

vedere tehnic urma să acționeze în conformitate cu alin. (2) pct. 45 al

Regulamentului circulației rutiere, conform cărui în cazul în care în limita

vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, trebuind să reducă

viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului. În

momentul coliziunii, cele două automobile erau amplasate în aceeași direcție, iar

axele lor longitudinale erau situate aproximativ paralel una față de alta. Din punct

de vedere tehnic, locul de amplasare al automobilelor după coliziune nu contravine

amplasării lor pe partea carosabilă în momentul coliziunii. În cazul în care

conducătorul automobilului Opel Astra, înainte de impact se deplasa pe banda

extremă stânga, atunci din punct de vedere tehnic, acțiunile acestuia nu au

contribuit la crearea situației de accident. Din punct de vedere tehnic, în aceste

condiții acțiunile conducătorului automobilului Toyota Camry nu corespund pct.

49 din Regulamentului circulației rutiere și au contribuit la crearea situației de

accident.

Concluziile raportului de expertiză tehnico-științifică nr. 006tp din

01.04.2015, întocmit de expertul auto-tehnic Hapatniucovschii M., denotă că în

momentul impactului automobilul Opel Astra se mișca. În momentul coliziunii,

partea din dreapta, față, a automobilului Toyota Camry a intrat în contact cu partea

din stânga spate a automobilului Opel Astra sub un unghi de 110 dintre axele lor

longitudinale. În situația dată, acțiunile conducătorului automobilului Opel Astra

au putut contribui la crearea situației de accident. Din momentul creării de către

acesta din urmă a pericolului de accident și până la coliziunea automobilelor au

9

trecut mai puțin de 2.2 secunde, astfel încât conducătorul autoturismului Toyota

Camry nu a avut posibilitatea efectivă de a evita impactul. La o viteză de 45 km/h a

automobilului Opel Astra în momentul impactului, conducătorul automobilului

Toyota Camry nu a avut posibilitatea de a-l evita, iar conducătorul automobilului

Opel Astra, a încălcat prevederile art. 39 alin. (1) și ale art. 40 alin. (1) lit. a) din

Regulamentul circulației rutiere.

Potrivit raportului de expertiză tehnică din 28.01.2015, întocmit de expertul

tehnic judiciar Lefter D., inculpatul s-a aflat în culpă doar datorită depășirii vitezei

maxime acceptate pe segmentul respectiv de drum. El a circulat anterior producerii

impactului cu o viteză minimă de 130 km/h. Din punct de vedere a circulației prin

intersecții și a efectuării virajului la stânga, conducătorul automobilului Opel Astra

a încălcat regulamentele de circulație internaționale, prin înscrierea

necorespunzătoare pentru virajul la stânga. Fără asigurare și creând o stare de

pericol pentru ceilalți participanți la trafic. Această stare de pericol nu putea fi

rezolvată și accidentul nu putea fi evitat de către ceilalți participanți la trafic pe

banda de lângă axul drumului și în același sens de circulație (anume de către

învinuit) dacă ar fi circulat legal cu orice viteză situată între 67 și 100 km/h. Deci

culpa învinuitului de a circula cu viteza de 130 km/h nu este hotărâtoare pentru

producerea accidentului. Ea are importanță pentru efectele pe care le-a produs

accidentul și anume pentru avariile produse și vătămările persoanelor implicate.

Raportul de expertiză judiciară nr. 970 (CNEJ)/203-209(CML) din

06.09.2016, efectuarea căruia a fost dispusă de către instanță pentru a înlătura

contradicțiile și neclaritățile din concluziile finale ale expertizelor anterioare,

relevă că reieșind din mecanismul accidentului rutier și din direcția de deplasare a

automobilului Toyota Camry după coliziune, acesta s-a aflat în regim de deplasare.

Dacă în momentul inițial de coliziune și automobilul Opel Astra se afla în regim de

deplasare, este imposibil de stabilit, deoarece materialele și datele care au fost puse

la dispoziție nu sunt suficiente pentru prezentarea concluziilor. În momentul inițial

de coliziune, partea față dreaptă a automobilului Toyota Camry a intrat în contact

cu partea spate stânga a automobilului Opel Astra, ultimele deplasându-se în

aceeași direcție de deplasare, poziția lor reciprocă (a axelor lor longitudinale) fiind

una aproximativ paralelă. Urma de pe carosabil, lăsată de roata din stânga spate a

automobilului Opel Astra, s-a format în rezultatul blocării roții, în urma coliziunii

cu automobilul Toyota Camry. Dacă conducătorul automobilului Opel Astra,

deplasându-se pe banda de deplasare extremă stânga în direcția mun. Bălți, nu a

întreprins careva manevre de virare și/sau reîncolonare pe benzile de deplasare a

părții carosabile, atunci, pericolul de accident pentru conducătorul automobilului

Toyota Camry, nu a fost creat de fapt, în realitate. Dacă conducătorul

automobilului Opel Astra, deplasându-se pe banda de deplasare extremă stânga în

direcția mun. Bălți, a efectuat manevra de virare la dreapta, reîncolonându-se pe

banda de deplasare extremă dreapta în direcția mun. Bălți, iar ulterior, a efectuat

manevra de virare la stânga, spre banda de deplasare a automobilului Toyota

Camry, atunci pericolul de accident pentru conducătorul acestui automobil, a fost

creat în momentul în care conducătorul automobilului Opel Astra a efectuat

manevra de virare la stânga spre banda de deplasare a automobilului Toyota

Camry. Reieșind din poziția mijloacelor de transport relativ elementelor părții

10

carosabile, în momentul inițial de coliziune, această poziție nu prezintă careva

indici care ar confirma întreprinderea de către conducătorul automobilului Opel

Astra, a cărorva manevre de virare și/sau reîncolonare pe benzile de deplasare a

părții carosabile.

Viteza de deplasare a automobilului Toyota Camry, luând în considerație

pierderile energiei cinetice consumate la deplasarea automobilului respectiv și a

automobilului Opel Astra, după coliziune, a constituit aproximativ 99 km/h. Viteza

reală de deplasare a automobilului Toyota Camry, a fost mai mare decât viteza

calculată de experți - 99 km/h, deoarece o parte din energia cinetică pe care o

poseda automobilul respectiv în mișcare a fost consumată la deformarea pieselor

automobilelor în momentul inițial de coliziune. Determinarea vitezei reale de

deplasare a automobilului Toyota Camry, nu este posibilă, din cauza lipsei, în

practica de expertiză, a unor metodici de expertiză corespunzătoare. Determinarea

vitezei de deplasare a automobilului Opel Astra, nu este posibilă, deoarece

materialele și datele care le-au fost puse la dispoziție nu sunt suficiente pentru

prezentarea concluziilor.

Conform opiniei separate a expertului tehnic judiciar Lefter D., la

concluziile raportului de expertiză nr 960, întocmit la 06.09.2016 de Centrul

Național de Expertize Judiciare, responsabil de producerea acestui accident se face

conducătorul automobilului Opel Astra, care cu probabilitatea cea mai mare, a

creat starea de pericol și s-a înscris fără să se asigure în traversarea benzii de lângă

axul drumului, cu intenția de a efectua manevra de virare la stânga. Tot cadrul

informațional precum declarațiile martorilor, reacții în conducere, vizibilitate ș.a.,

nu indică circulația cu certitudine a autoturismului Opel Astra, doar pe banda de

lângă axul drumului și înscrierea acestuia pentru viraj la stânga în mod corect.

După reconstrucția digitală efectuată, autoturismele implicate în accident nu puteau

ajunge în pozițiile finale în care au fost găsite decât dacă autoturismul Opel Astra

avea în momentul impactului o poziție înclinată față de axa drumului. Rapoartele

de expertiză cu nr. 0800 din 14.05.2014 cu nr. 1415 din 15.08.2014 cu nr. 970

(CNf.1 )/203-209(CML) din 06.09.2016 au considerat o poziție paralelă cu axul

drumului. Poziția înclinată a autoturismului Opel Astra față de axa drumului, cu un

unghi de 17.43 °, corespunde unei traiectorii de traversare oblică a benzii de lângă

axul drumului, cu intenția de a se deplasa către s. Greblești.

Instanța a reținut că fapta imputată inculpatului a avut loc cu certitudine,

fiind confirmată de ansamblul probelor administrate, și anume de declarațiile

tuturor părților vătămate și a martorilor în proces, precum și de rapoartele de

expertiză efectuate în procesului penal.

Implicarea într-un accident rutier, care a provocat decesul unei persoane și

vătămarea corporală gravă a două persoane, nu este contestată de inculpatul Trocin

G.

Totodată, vina inculpatului a fost demonstrată incontestabil în cursul

cercetării judecătorești. Potrivit declarațiilor inculpatului, precum și a martorilor

Trocin A., Trocin I. și Bazi I. reiese cu certitudine că în momentul producerii

accidentului rutier la volanul automobilului „Toyota Camry”, care a tamponat din

spate automobilul „Opel Astra”, în care se aflau părțile vătămate Cheptene I.,

Pantelei A. Pantelei V. și victima Pantelei B., se afla inculpatul Trocin G.

11

Acțiunile infracționale ale inculpatului întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a), b) Cod penal, ca încălcarea

regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de

către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din

imprudență vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății sau decesul unei

persoane.

Latura obiectivă a infracțiunii a fost comisă prin acțiunea de încălcare a

regulilor de securitate a circulației de către persoana care conduce mijlocul de

transport, și anume a prevederilor punctului 45 subpunctul 1) din Regulamentul

circulației rutiere aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 357

din 13.05.2009, potrivit cărui, conducătorul trebuie să conducă vehiculul în

conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de situația

rutieră și a subpunctului 2) din același Regulament potrivit căruia, în cazul în care

în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie

să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța

traficului, precum și a punctului 49 al aceluiași Regulament, potrivit căruia, în

funcție de viteza de deplasare, conducătorul de vehicul trebuie să lase liber un

spațiu (distanță) față de vehiculul precedent care, în caz de frânare bruscă a

acestuia, i-ar permite să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului.

În speță, inculpatul a încălcat prevederile date prin faptul că circula pe traseu

cu o viteză de deplasare mai mare decât cea permisă conform datelor prezentate în

rapoartele de expertiză, și anume cu o viteză mai mare de 99 km/h., fapt constatat

incontestabil prin concluziile raportului de expertiză judiciară din 20.06.2016.

De fapt, viteza de 99 km/h a automobilului Toyota Camry este viteza

calculată de experți după producerea coliziuni, viteza de deplasare până la

coliziune fiind mai mare.

Astfel, este confirmat faptul că inculpatul, fiind la volanul automobilului de

model Toyota Camry, a depășit limita de viteză stabilită pe traseul dat, ce a

condiționat producerea accidentului rutier cu consecințe fatale. Depășind limita de

viteză admisibilă, care pe drumurile publice este de 90 km/h, la viteza lui de

deplasare nu a reușit să reducă viteza în măsura cuvenită pentru a evita coliziunea

cu automobilul Opel Astra, cauzând în acest fel accidentul rutier.

În urma coliziunii automobilelor, a survenit decesul pasagerului Pantelei B.,

fiind cauzate vătămări grave a integrității corporale/sănătății pasagerilor

automobilului Opel Astra - Pantelei V., Cheptene I. și vătămări corporale ușoare

lui Pantelei A.

Circumstanțele respective, sunt confirmate incontestabil prin concluziile

rapoartelor de expertiză medico – legală.

Din declarațiile părții vătămate Cheptene I., a martorului Olari R. cât și din

datele conținute în procesul-verbal de cercetare la fața locului din 08.11.2013,

precum și din cele conținute în raportul de expertiză judiciară nr. 970 (CNEJ)/203-

209(CML) din 06.09.2016, rezultă că conducătorul automobilului Opel Astra a

realizat regulamentar manevra de virare în intersecție.

Astfel, nu pot fi reținute declarațiile inculpatului, a martorilor Bazi I. și

Trocin A., că conducătorul automobilului Opel Astra a intrat neregulamentar în

intersecție, deoarece acestea intră în contradicție cu ansamblul probelor

12

administrate, dar și ținând cont de faptul că între martorii menționați și inculpat

există relații de rudenie, ceea ce i-ar determina pe aceștia de a da declarații care l-

ar exonera pe inculpat de răspunderea penală.

Martorul ocular Olari R., fiind un observator independent, prin declarațiile

sale a confirmat că automobilul Opel Astra până la coliziune s-a deplasat

regulamentar în axa traseului, semnalizând cotitura la stânga înainte de intersecția

traseului cu localitatea Greblești. În continuare, automobilul Toyota Camry în plină

viteză a tamponat din spate automobilul Opel Astra, care în urma impactului a

derapat prin rostogolire fiind poziționat pe acoperiș.

Sunt veridice și concludente declarațiile martorului Olari R., care este unicul

martor ocular al evenimentelor derulate de la început până la final. Or, nu este o

persoană interesată în cauză și declarațiile lui coroborează cu probatoriul cercetat

în instanța de judecată.

Versiunea inculpatului că motivul producerii accidentului rutier ar fi fost

comportamentul conducătorului automobilului Opel Astra, care în deplasare ar fi

virat la dreapta, iar ulterior spre stânga în intersecția spre s. Greblești, nu poate fi

reținută, dat fiind faptul că atât martorul ocular Olari R. cât și partea vătămată

Cheptene I., în ședință de judecată sub jurământ, au confirmat că direcția de

deplasare a automobilului Opel Astra nu a fost schimbată nici pe o clipă până la

intersecția s. Greblești, unde și urma de a fi efectuată cotitura spre stânga.

Faptul deplasării automobilului Opel Astra în direcția s. Greblești a fost

confirmat incontestabil în instanța de judecată prin declarațiile părților vătămate

Pantelei V. și Pantelei A., care cu lux de amănunte au explicat toate acțiunile lor

întreprinse în acea zi până la comiterea accidentului rutier. Prin urmare, afirmațiile

inculpatului cu referință la schimbarea direcției de deplasare spre s. Romanești,

deci spre dreapta, până la cotitura spre s. Greblești, deci spre stânga, sunt alogice.

Nu pot fi reținute nici concluziile din opinia separată a expertului tehnic

judiciar Lefter D., la raportul de expertiză nr 960, întocmit la 06.09.2016 de

Centrul național de expertize judiciare, că responsabil de producerea acestui

accident este conducătorul automobilului Opel Astra, deoarece sunt bazate în

exclusivitate pe versiunea înaintă de inculpat fără a se lua în calcul alte

circumstanțe obiective ale cauzei.

Astfel, raportul de expertiză tehnică din 28.10.2016, întocmit de expertul

tehnic judiciar de pe lângă Ministerul Justiției a României dr. ing. Dionisie Lefter -

opinie separată la raportul de expertiză nr. 970 din 06.09.2016, prin conținutul său

distrucționează circumstanțele de fapt derulate în realitate, confirmate prin

procesul verbal de cercetare la fața locului, foto-tabelul cu schița locului

accidentului rutier și declarațiile părților vătămate, martorilor audiați în prezentul

proces penal, concluziile expertului fiind bazate pe versiunea înaintată de inculpat

și martorii săi, cu care inculpatul se află în relații de rudenie și erau pasagerii

automobilului Toyota Camry până la accident.

Aceste declarații, sunt părtinitoare, în susținerea poziției inculpatului cu

referință la presupusele schimbări a direcției de deplasare a automobilului Opel

Astra. Or, acestea sunt combătute integral de declarațiile părții vătămate Cheptene

I. și ale martorului ocular Olari R., care au o credibilitate mai mare.

13

Potrivit declarațiilor martorilor Trocin I., Trocin A. și Bazi I., automobilul

Opel Astra a fost observat deplasându-se pe aceiași axă cu automobilul Toyota

Camry condus de inculpat până la comiterea accidentului rutier. Prin urmare, este

cert faptul că automobilul Opel a fost observat și de inculpatul Trocin G., care

potrivit Regulamentului Circulației Rutiere, în cazul în care în limita de vizibilitate

apar obstacole care pot fi observate de conducător, trebuia să reducă limita de

viteză sau chiar să oprească pentru a nu pune în pericol siguranța în trafic, la fel în

funcție de viteza de deplasare conducătorul auto trebuie sa lase liber un spațiu față

de vehiculul precedent, care în caz de frânare bruscă a acestuia, i-ar permite să

oprească.

Cerințele Regulamentului circulației rutiere au fost ignorate de inculpat și în

consecință au dus la coliziunea mijloacelor de transport, or în cazul deplasării

regulamentare inculpatul ar fi avut toată posibilitatea de a evita producerea

accidentului rutier.

Astfel, raportul menționat, în asemenea circumstanțe, nu are prioritate față

de alte dovezi analizate în ansamblul lor și se supune aprecierii în egală măsură cu

alte date cercetate de judecată.

Cu referire la argumentele avocatului Radu Dumneanu, privind excluderea

din proces a probelor și declararea nulă a actelor procesuale, se reține că procesele

- verbale de audiere a părților vătămate Pantelei V., Pantelei A. și Cheptene I., de

audiere a martorilor Mărgineanu S. și Olari R., raportul de expertiză auto-tehnică

din 14.05.2014 și raportul de expertiză din 15.08.2014, ordonanța din 20.02.2014,

ordonanța din 15.08.2014, ordonanța de numire a expertizei medico-legale din

20.05.2014, ordonanța de numire a expertizei auto-tehnice din 10.12.2013, au fost

întocmite corect și legal în cadrul procesului penal, desfășurat în condiții legale.

Or, actele procesuale indicate, în corespundere cu prevederile art. 52 din Codul de

procedură penală, țin de competența procurorului deoarece anume acesta exercită

nemijlocit urmărirea penală, revenindu-i atribuțiile organului de urmărire penală,

conduce personal urmărirea penală și controlează legalitatea acțiunilor procesuale

efectuate de organul de urmărire penală, decide excluderea din dosar a probelor

obținute conform prevederilor art. 94 alin. (l), cere de la organul de urmărire

penală, pentru control, dosare penale, documente, acte procedurale, materiale și

alte date cu privire la infracțiunile săvârșite și persoanele identificate în cauzele

penale în care exercită controlul și dispune conexarea sau, după caz, disjungerea

cauzei dacă se impune aceasta.

Aceste acțiuni de urmărire penală au fost întocmite de Vornicii S., Stamate

O. și Platon L., ofițeri de urmărire penală, care potrivit art. 57 alin. (1) din Codul

de procedură penală, este persoana care în numele statului, în limitele competenței

sale, efectuează urmărirea penală în cauze penale și exercită alte acțiuni prevăzute

expres de lege. În al doilea rând, potrivit art. 1 din Codul de procedură penală,

procesul penal reprezintă activitatea organelor de urmărire penală și a instanțelor

judecătorești cu participarea părților în proces și a altor persoane, desfășurată în

conformitate cu prevederile prezentului cod. Procesul penal se consideră început

din momentul sesizării sau autosesizării organului competent despre pregătirea sau

săvârșirea unei infracțiuni.

14

Se atestă că prin cererea din 29.09.2014, adresată procurorului ierarhic

superior, avocatul Dumneanu R. a solicitat constatarea nulității actelor emise și

excluderea din dosar a tuturor probelor acumulate de alte persoane în perioada de

la 29.11.2013 - 29.08.2014, decât cele emise și efectuate de procurorul Colban V.

și procurorii ierarhic superiori acestuia.

Însă, prin ordonanța procurorului adjunct al procurorului r-nului Strășeni,

Buzdugan A. din 25.09.2014, a fost respinsă cererea respectivă.

Această ordonanța a fost contestată de către avocatul Dumneanu R. în

condițiile prevăzute la art. 313 din Codul de procedură penală, prin cererea din

26.09.2014.

Însă, potrivit art. 19 alin. (3) din Codul de procedură penală, organul de

urmărire penală are obligația de a lua toate măsurile prevăzute de lege pentru

cercetarea sub toate aspectele, completă și obiectivă, a circumstanțelor cauzei, de a

evidenția atât circumstanțele care dovedesc vinovăția bănuitului, învinuitului,

inculpatului, cât și cele care îl dezvinovățesc, precum și circumstanțele care îi

atenuează sau agravează răspunderea.

Conform art. 251 Cod de procedură penală, încălcarea prevederilor legale

referitoare la competența după materie sau după calitatea persoanei, la sesizarea

instanței, la compunerea acesteia și la publicitatea ședinței de judecată, la

participarea părților în cazurile obligatorii, la prezența interpretului, traducătorului,

dacă sunt obligatorii potrivit legii, atrage nulitatea actului procedural.

Or, actele procesuale întocmite de către ofițerii de urmărire penală, cât și de

către procuror, a căror nulitate și excludere se solicită de către avocat, nu se referă

la competența după materie sau după calitatea persoanei, la sesizarea instanței, la

compunerea acesteia și la publicitatea ședinței de judecată, la participarea părților

în cazurile obligatorii, la prezența interpretului, traducătorului, dacă sunt

obligatorii potrivit legii.

Acestea au fost întocmite fără careva încălcări procedurale, or potrivit

ordonanței procurorului Procuraturii r-nului Strășeni, Rața A., din 11.11.2013, a

fost creat grupul de lucru format din procurorul în Procuratura Strășeni, Lesnic A.,

ofițerul de urmărire penală Stamati O. și ofițerul de urmărire penală Solomon D.

Ulterior, prin ordonanța procurorului Procuraturii r-nului Strășeni, Rața A., din

29.11.2013, a fost transmisă cauza penală pentru exercitarea în continuare a

urmăririi penale procurorului în Procuratura Strășeni, Golban V., iar prin ordonanța

conducătorului organului de urmărire penală Strășeni, Malic G. din 20.02.2014, a

fost retrasă cauza penală din procedura ofițerului de urmărire penală Stamati O. și

a fost transmisă pentru continuarea efectuării urmăririi penale ofițerului de

urmărire penală Vornicii S.

Prin urmare, cererea înaintată de avocatul Dumneanu R., privind anularea

ordonanței procurorului adjunct al procurorului în Procuratura Strășeni, Buzdugan

A., din 25.09.2014, este neîntemeiată.

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 61, 75-77 Cod

penal, că nu s-au stabilit circumstanțe atenuante, fiind stabilită circumstanța

agravantă – provocarea prin infracțiune a urmărilor grave, că nu s-au stabilit

careva cauze prevăzute de art. 53 Cod penal, care ar justifica liberarea de

răspundere penală, că art. 264 alin. (3) lit. a), b) Cod penal stabilește că

15

infracțiunea respectivă se pedepsește cu închisoare de la 3 la 7 ani, cu privarea de

dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de până la 4 ani,

concluzionând că reeducarea și corectarea lui poate avea loc prin stabilirea unei

pedepse privative de libertate.

La stabilirea mărimii compensației pentru prejudiciu moral, instanța de fond

a ținut cont de caracterul și gravitatea suferințelor fizice și psihice cauzate părților

vătămate și succesorilor legali, cât și faptul că prin comportamentul inculpatului

după săvârșirea infracțiunii, membrilor familiei Pantelei repetat le-au fost cauzate

suferințe psihice, legate de declarațiile lui făcute în mass – media, ce denotă

atitudinea de dispreț a ultimului față de fapta comisă și consecințele survenite.

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat, din lipsa

elementelor infracțiunii. Constatarea nulității actelor procesuale, în conformitate cu

prevederile art. 251 Cod de procedură penală, pe motivul emiterii acestora de către

persoane care nu aveau dreptul să administreze probe în cauza dată, și anume:

ordonanța privind numirea expertizei complexe autotehnice și traseologică din

10.12.2013, emisă de ofițerul de urmărire penală Stamati O., ordonanța privind

numirea expertizei complexe autotehnice și traseologică din 20.01.2014, emisă de

ofițerul de urmărire penală Stamati O. și ordonanța privind numirea expertizei

complexe autotehnice și traseologică din 11.06.2014, emisă de ofițerul de urmărire

penală Vornicu S. Excluderea, conform art. 94 alin. (l) pct. 4), 7), 8) Cod de

procedură penală, din lista de probe a datelor administrate la faza cercetării

judecătorești în baza acțiunilor ofițerilor de urmărire penală Stamati O. și Vornicu

S. și anume a raportului de expertiză nr. 970 CNEJ/203-209 din 06.09.2016.

Apelantul a invocat, că vinovat de survenirea consecințelor accidentului

rutier este șoferul automobilului Opel Astra - Cheptene I. care, încălcând grav

prevederile pct. 39.1, pct.40.1 și pct.45.1 lit. b) și d) ale Regulamentului circulației

rutiere, care prevăd că înaintea schimbării direcției de mers, conducătorul de

vehicul trebuie să se asigure că această manevră va fi executată în siguranță și nu

va crea obstacole pentru ceilalți participanți la trafic, iar înaintea virării la stânga

sau întoarcerii, conducătorul de vehicul trebuie să se apropie din timp de axa

drumului, în cazul circulației dublu sens și trebuie să conducă vehiculul în

conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de dexteritatea

în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase și de situația rutieră,

fără a semnaliza viitoarea manevră și fără a se apropia din timp de axa drumului,

neasigurându-se că schimbarea direcției de deplasare nu va crea pericol pentru

ceilalți participanți la trafic, a schimbat direcția de deplasare, virând la stânga spre

s. Greblești și a intersectat traiectoria de deplasare a mijlocului de transport Toyota

Camry, condus de către inculpat, situație care a determinat imposibilitatea evitării

de către ultimul a impactului.

Astfel, potrivit raportului de expertiză tehnico-științifice nr.006Tp din

01.04.2015, întocmit de către expertul auto-tehnic Hapatniucovschii M., impactul a

fost posibil datorită acțiunilor neregulamentare ale conducătorului mijlocului de

transport Opel Astra, care a constat în începerea manevrei de virare la stânga, din

momentul creării stării de pericol și începerii manevrei de virare de către acesta

16

putea să treacă cel mult 2.2 sec., iar conducătorul mijlocului de transport „Toyota

Camry” nu dispunea de posibilitatea tehnică de a evita impactul.

În raportul de expertiză tehnică din 28.01.2015, expertul tehnic judiciar

Lefter D., a expus aceleași concluzii ca și expertul Hapatniucovschii M.

Procesul verbal de cercetare la fața locului din 08.11.2013 și schița anexată

la acesta, conține informații relevante referitor la locul tamponării, care au fost

interpretate eronat atât de acuzare, cât și de către instanța de fond.

Or, urmele indicate la pct. c. 1) și c. 2), în raport cu concluziile tuturor

experților, precum că au fost lăsate în rezultatul blocării roților după impact,

confirmă faptul că în realitate a avut loc un dublu impact, primul având loc sub

unghi, între partea dreaptă față a mijlocului de transport „Toyota Camry” și partea

spate stângă a celui de model „Opel Astra”, iar cel de-al doilea între părțile laterale

ale mijloacelor de transport care s-a produs în locul indicat pe schița accidentului

rutier ca fiind locul impactului, care a oprit efectul de rotație a mijlocului de

transport Opel Astra și a imprimat acestuia o deplasare laterală.

Potrivit procesului-verbal din 22.11.2013, de examinare a automobilului

Opel Astra, deteriorările au fost cauzate, cu precădere, părții laterale stânga spate și

stânga spate, fapt care exclude tamponarea lui din spate și confirmă tamponarea

acestui mijloc de transport ca rezultat al schimbării, fără a se asigura, a direcției de

deplasare de către conducătorul Cheptene I.

Procesul-verbal din 22.11.2013, de examinare a mijlocului de transport

Toyota Camry, eludează că deteriorările au fost cauzate, cu precădere, părții față

dreapta, datele ce infirmă concluziile expuse în rapoartele de expertiză auto -

tehnice, întocmite la faza urmăririi penale și confirmă concluziile expuse în

rapoartele de expertiză efectuate de către expertul Lefter D.

Raportul de expertiză medico - legală nr.126 din 15.11.2013, confirmă că la

victima Pantelei B. a fost depistată inclusiv, fractura osului femural stâng, care s-a

format sub acțiunea traumatică a unui corp contondent, fapt care la fel infirmă

concluziile rapoartelor de expertiză auto-tehnice întocmite la faza urmăririi penale,

precum și concluzia experților auto-tehnici de la CNEJ, expusă în raportul 970

CNEJ din 06.09.2016, și confirmă afirmația că mijloacele de transport s-au

tamponat ca rezultat al creării situației de avarie de către conducătorul mijlocului

de transport Opel Astra, care s-a manifestat prin schimbarea direcției de deplasare

și intersectarea benzii de deplasare a automobilului Toyota Camry, fără a se

asigura că nu pune în pericol ceilalți participanți la trafic.

Conform raportului de expertiză medico - legală din 05.12.2013, la victima

Pantelei A. a fost depistată, inclusiv, plagă contuză a gambei stângi, fapt care la fel

infirmă concluziile rapoartelor de expertiză auto-tehnice întocmite la faza urmăririi

penale și confirmă aceleași circumstanțe expuse la raportul de expertiză precitat.

Raportul de expertiză medico - legală nr. 1168/D din 26.05.2014, confirmă

că la victima Pantelei A. a fost depistată, inclusiv, ruptura simfizei pubiene cu

deplasarea osului pubian stâng, plagă contuză a gambei stângi, fapt care la fel

infirmă concluziile rapoartelor de expertiză auto-tehnice întocmite la faza urmăririi

penale.

La solicitarea apărării, în raportul de expertiză nr. 970 CNEJ/ nr.203-

209CML din 06.09.2016, nu s-a dat răspuns la cele mai importante întrebări

17

formulate de instanța de judecată în încheierea sa, reprezentând expuneri care nu

sunt confirmate de procesul-verbal de cercetare la fața locului și schița anexată la

acesta.

Concluziile expertului, exprimate grafic în schemele nr. 1, nr. 2 și nr. 3 sunt

contrare, circumstanțe care denotă că experții Cravcenco și Mîrza cădeau sub

incidența normelor de recuzare, ceea ce face irelevante concluziile acestora și

respectiv nu se impune doar aprecierea critică a acestora dar și excluderea lor din

lista de probe.

Potrivit opiniei separate a expertului Lefter D., expusă la Raportul de

expertiză nr. 970 CNEJ/203-209 CML din 06.09.2016, responsabil de producerea

accidentului este conducătorul mijlocului de transport Opel Astra, care cu

probabilitatea cea mai mare, a creat starea de pericol și s-a înscris fără să se asigure

în traversarea benzii de lângă axul drumului, cu intenția de a efectua manevra de

virare la stânga.

Martorului Olari R., la faza urmăririi penale a indicat că mijlocul de

transport Opel Astra se afla în mișcare și în momentul impactului a început

manevra de virare la stânga spre s. Greblești.

Se impune aprecierea critică a declarațiilor lui Olari R., precum că ar fi văzut

semnalizatorul de direcție la stânga inclus, ori din poziția în care se afla acesta, este

evident că nu putea să vadă semnalizatorul de pe partea laterală stânga a mijlocului

de transport.

Martorii Pantelei A. și Pantelei V., au indicat că trebuiau să vireze la stânga,

deoarece se deplasau în s. Greblești și ar fi auzit un ticăit, care denotă intenția

șoferului automobilului Opel Astra de a vira la stânga, spre s. Greblești. Nu au

văzut mijlocul de transport al martorului Olari R., iar în intersecția respectivă se

afla doar automobilul poliției.

Martorii Glavan I. și Sîrcu A., colaboratorii de poliție prezenți în intersecție,

au indicat că automobilul lui Olari R. nu se afla în intersecție, ambele mijloace de

transport se deplasau în aceiași direcție, fără a putea specifica mișcarea pe benzi,

cu viteze ce depășeau 50 km/h, distanța dintre automobile nu era foarte mare, iar

mijlocul de transport Opel Astra nu a semnalizat din timp careva manevră.

Martorii Bazi I. și Trocin A., au relatat că accidentul rutier s-a produs sub

privirea lor, exclusiv din motivul că li s-a intersectat banda pe care se deplasau cu

mijlocul de transport Toyota Camry, de către automobilul Opel Astra, șoferul

Trocin G. neavând posibilitatea să evite impactul.

Martorii Cojocari V. și Boțea G. nu au observat circumstanțele accidentului

rutier, însă când au ajuns la locul acestuia le-a fost foarte dificil să deschidă ușa

mijlocului de transport Opel Astra, pentru a scoate un băiețel care a fost blocat.

Martorul Cojocari a mai indicat că la fața locului a auzit discuții precum că

accidentul rutier s-a produs din cauza că un șofer ar fi virat la stânga.

Declarațiile martorilor indicați, referitoare la faptul că a fost foarte dificil să

fie deschisă ușa mașinii Opel Astra pentru a scoate băiețelul blocat - ușa stânga

spate, dacă se ia în calcul locul aflării copilului în mijlocul de transport, confirmă

că impactul a avut loc anume în regiunea acesteia, adică în partea laterală stânga

spate, situație care a determinat blocarea acestei uși nu în partea spate stânga, loc

indicat de către experții de la CNEJ de pe lângă Ministerul Justiției.

18

S-a permis administrarea probelor de către persoane care nu erau în drept să

efectueze acțiuni de urmărire penală în cauza dată și anume: ordonanța din

29.11.2013, privind retragerea cauzei penale din conducerea unui procuror și

transmiterea acesteia altui procuror, prin care procurorul r-nului Strășeni, Rață A. a

dispus, prin punctul 2 a părții dispozitive a ordonanței, transmiterea cauzei penale

nr. 2013330501, pentru exercitarea în continuare a urmăririi penale procurorului în

Procuratura r-nului Strășeni, Golban V.

Înscrisul respectiv confirmă încălcarea principiului legalității procesului

penal și efectuarea, după data de 29.11.2013 a acțiunilor de urmărire penală de

către persoane care nu erau competente, fapt care determină constatarea nulității

actelor care nu au fost efectuate de procurorul Golban V., precum și rezultatele

acestor acte.

Ordonanța privind numirea expertizei complexe autotehnice și traseologică

din 26.11.2013, emisă de procurorul Lesnic A., conține informația în pct. 6 al

dispozitivului despre deplasarea pe acostament a automobilului Opel Astra.

Expertiza în baza ordonanței indicate nu a fost efectuată, nefiind clar de

unde procurorul a luat informația cu privire la deplasarea pe acostament a

mijlocului de transport Opel Astra.

Ordonanța privind numirea expertizei complexe autotehnice și traseologică

din 10.12.2013, emisă de ofițerul de urmărire penală Stamati O., conține informația

în pct.6 al dispozitivului despre deplasarea pe acostament a automobilului „Opel

Astra”.

Însă, expertiza respectivă a fost numită de către o persoană care nu avea

dreptul să emită ordonanțe în cauza dată, deoarece prin ordonanța din 23.11.2013,

cauza a fost transmisă pentru exercitarea urmăririi penale procurorului. Ordonanța

în cauză nu conține informația cu privire la materialele puse la dispoziția

experților.

Înscrisul respectiv confirmă încălcarea principiului legalității procesului

penal și efectuarea acțiunilor de urmărire penală de către persoane care nu erau

competente, fapt care dovedește inclusiv necesitatea constatării nulității actelor

efectuate de către acestea, precum și rezultatele acestor acte.

Ordonanța privind numirea expertizei complexe autotehnice și traseologică

din 20.01.2014, emisă de ofițerul de urmărire penală Oleg Stamati, conține

informația despre deplasarea pe acostament a automobilului „Opel Astra”. Aceasta

confirmă că expertiza respectivă a fost numită de către o persoană care nu avea

dreptul să emită ordonanțe în cauza dată, deoarece ordonanța respectivă a fost

transmisă pentru exercitarea urmăririi penale procurorului Golban V. Ordonanța în

cauză nu conține informația cu privire la materialele puse la dispoziția experților.

Astfel, înscrisul respectiv confirmă încălcarea principiului legalității

procesului penal și efectuarea în continuare a acțiunilor de urmărire penală de către

persoane care nu erau competente, fapt care determină constatarea nulității actelor

efectuate de către persoanele indicate, precum și rezultatele acestor acte.

Raportul de expertiză nr.0800 din 14.05.2014, punctul 3 al compartimentului

circumstanțelor accidentului rutier conține informația eronată cu privire la

înclinarea părții carosabile de 4.0 grade, situație care nu corespunde realității.

Acesta a fost efectuat ca rezultat al dispunerii expertizei de către o persoană care

19

nu avea dreptul să facă acțiuni de urmărire penală în cauza dată, respectiv datorită

încălcării principiului legalității procesului penal și efectuării acțiunilor de urmărire

penală de către persoane care nu erau competente, se impune constatarea nulității

actelor efectuate de către persoanele indicate, precum și rezultatele acestor acte.

Ordonanța privind numirea expertizei complexe autotehnice și traseologică

din 17.06.2014, emisă de ofițerul de urmărire penală Vornicu S., confirmă că

expertiza respectivă a fost numită de către o persoană care nu avea dreptul să emită

ordonanțe în cauza dată, deoarece prin ordonanța din 23.11.2013, cauza a fost

transmisă pentru exercitarea urmăririi penale procurorului Golban V. Ordonanța în

cauză nu conține informația cu privire la materialele puse la dispoziția experților.

Respectivul înscris confirmă încălcarea principiului legalității procesului

penal și efectuarea acțiunilor de urmărire penală de către persoane care nu erau

competente, fapt care impune constatarea nulității actelor efectuate de către

persoanele indicate, precum și rezultatele acestor acte.

Acest act confirmă faptul că de către organul de urmărire penală a fost

efectuată urmărirea penală în mod superficial, fără a fi stabilite toate

circumstanțele importante ale cauzei, deoarece expertului nu i-au fost puse la

dispoziție toate datele solicitate.

Raportul de expertiză nr.1415 din 15.05.2014, confirmă încălcarea

principiului legalității procesului penal și efectuarea în continuare a acțiunilor de

urmărire penală de către persoane care nu erau competente, fapt care determină

constatarea nulității actelor efectuate de către persoanele indicate, precum și

rezultatele acestor acte.

Or, pct.5 al concluziilor este contradictoriu și se bazează pe presupunerile

expertului, fapt care face inutilă concluzia de la pct. 8 al acelorași concluzii,

deoarece pun persoanele care urmează să aprecieze probele să presupună în ce

circumstanțe s-a produs accidentul rutier și să-și aleagă situația în dependență de

hotărârea care urmează a fi adoptată.

Amplasarea mijloacelor de transport pe carosabil, una în raport de cealaltă,

este infirmată inclusiv de datele obiective stabilite în procesul-verbal de cercetare

la fața locului, potrivit căruia urmele amplasate pe carosabil, ca rezultat al

frânării/blocării roților nu sunt paralele cu marcajul rutier, ci sunt sub unghi.

Nulitatea actelor procesuale și a probelor administrate cu încălcarea ordinii

stabilite de Codul de procedură penală a fost invocată de apărare la faza finisării

urmării penale.

Cu referire la numirea de către instanța de judecată la 14.06.2016, a

expertizei în comisie autotehnică - traseologică și medico-legală, de către CNEJ au

fost numiți experții Mîrza și Cravcenco, care nu aveau dreptul de a participa la

efectuarea expertizei în cauză, deoarece sunt subalterni ai expertului Tverdohleb

V., respectiv, contrar prevederilor art. 89 alin. (l) pct. 2) Cod de procedură penală,

se află în relații de dependență cu această persoană, care, în virtutea faptului că, în

calitate de expert, a efectuat anterior o expertiză în cauza dată, are statut de

participant la proces și, în mod evident, era vădit interesat în confirmarea

concluziilor pe care le-a emis în cauza dată.

Astfel, apărarea a înaintat la 04.07.2016, o cerere prin care a solicitat

recuzarea experților Mîrza și Cravcenco, care însă nu a fost examinată, deoarece

20

până la efectuarea expertizei respective, judecătorul Osoianu S. nu a fixat careva

ședințe de judecată, respectiv a fost în imposibilitate de a susține cererea de

recuzare a experților Mîrza și Cravcenco.

Astfel, este necesară excluderea raportului de expertiză, întocmit de către

experții CNEJ Mîrza A. și Cravcenco V., ca fiind întocmit contrar prevederilor art.

94 alin. (l) pct. 5) Cod de procedură penală, de către persoane, care în mod vădit

cad sub incidența recuzării.

Având în vedere că nu există legătura cauzală dintre acțiunile inculpatului și

consecințele accidentului rutier, se impune casarea sentinței instanței de fond și

achitarea inculpatului, pe motivul lipsei elementelor infracțiunii în acțiunile

acestuia.

Instanța nu s-a expus asupra argumentelor apărării cu privire la efectuarea

expertizei numite în cadrul cercetării judecătorești de către persoane care în mod

evident cădeau sub incidența recuzării - experții Mîrza și Cravcenco, apreciind

eronat și dreptul persoanelor care au efectuat acțiuni de urmărire penală în cauza

dată, fără a fi competente, în raport cu ordonanța din 29.11.2013.

ianuarie 2017, apelul a fost admis, casată parțial sentința în latura civilă și

pronunțată o nouă hotărâre.

De la Trocin Gheorghe s-a încasat prejudiciul moral în beneficiul

succesorului părții vătămate, Pantelei Victor, în mărime de 500.000 lei, în

beneficiul părții vătămate Pantelei Viorica – 300.000 lei, în beneficiul părții

vătămate Pantelei Anastasia – 200.000 lei, și în beneficiul părții vătămate Cheptene

Irina – 300.000 lei.

În rest, sentința a fost menținută.

Instanța de apel a reținut că instanța de fond corect a stabilit circumstanțele

de fapt și de drept și just a concluzionat că inculpatul a săvârșit infracțiunea

imputată lui. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe

acumulate la cauza penală, corect fiind apreciate, respectându-se prevederile art.

101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării lor.

Or, vinovăția inculpatului este dovedită integral prin probele care sunt

pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, și care combat

argumentele apelului înaintat, precum declarațiile părților vătămate Cheptene I.,

Pantelei V. și Pantelei A., ale succesorului victimei, Pantelei V., ale martorilor

Olari R., Glavan I., Trocin A. și Bazi I.

Cu toate că declarațiile succesorului victimei, Pantelei V., ale martorilor

Glavan I., Sîrcu A., Boțea G. și Cojocari V. nu indică direct la circumstanțele

comiterii de către inculpat a infracțiunii imputate, acestea confirmă declarațiile

părților vătămate Cheptene I., Pantelei V. și Pantelei A., ale martorului Olari R.,

că participantul la trafic Cheptene I., în timpul când urma a se deplasa spre s.

Greblești, a semnalizat regulamentar virarea la stânga, însă inculpatul a ignorat

prevederile pct. 45, subpunctul 1) al Regulamentului Circulației Rutiere, precum și

punctul 49 al aceluiași Regulament, nu a redus viteza și nici nu a modificat direcția

de deplasare, continuându-și deplasarea, tamponând astfel cu partea față-dreapta a

21

automobilului pe care-l conducea, partea spate-stânga a automobilului „Opel

Astra”, condus regulamentar de Cheptene I., și combat argumentele apelantului că

inculpatul urmează a fi achitat pe motivul lipsei elementelor infracțiunii.

În același timp, declarațiile martorilor Trocin A. și Bazi I. nu corespund

adevărului, fiind date cu scopul de a-l exonera pe inculpat de la răspunderea

penală, deoarece sunt combătute de întreaga sistemă de probe analizate și apreciate

prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, care demonstrează cu

certitudine vina inculpatului în comiterea infracțiunii imputate.

Sunt nefondate declarațiile acestor martori că vinovat în comiterea

accidentului se face Cheptene I., conducătorului automobilului ,,Opel Astra”, or,

din probele administrate pe caz reiese că Cheptene I., în timpul când urma a se

deplasa spre s. Greblești, a semnalizat regulamentar virarea la stânga, însă

inculpatul a ignorat prevederile pct. 45 subpunctul 1) al Regulamentului Circulației

Rutiere, precum și punctul 49 al aceluiași Regulament, nereducând viteza și

nemodificând direcția de deplasare, continuându-și deplasarea, tamponând astfel

cu partea față-dreapta a automobilului pe care-l conducea, partea spate-stânga a

automobilului Opel Astra, condus regulamentar de Cheptene I.

Vinovăția inculpatului mai este dovedită și prin procesul verbal de cercetare

la fața locului din 08.11.2013 cu foto – tabelul anexă și înregistrările video, planul

schemă; raportul de expertiză medico-legală nr. 126 din 15.11.2013 privind

decesul victimei Pantelei B. în consecința vătămărilor corporale grave, periculoase

pentru viață; raportul de expertiză medico-legală nr. 272 din 05.12.2013 că părții

vătămate Pantelei V. i-au fost cauzate vătămări corporale grave; raportul de

expertiză medico - legală nr. 271 din 05.12.2013 că părții vătămate Cheptene I. i-

au fost provocate vătămări corporale grave; raportul de expertiză medico - legală

nr. 1168/D din 26.05.2014 că părții vătămate Pantele A. i-au fost cauzate vătămări

corporale grave medii; raportul de expertiză medico – legală nr. 269 din

05.12.2013 că părții vătămate Trocin I. i-au fost provocate vătămări corporale

ușoare; raportul de expertiză medico - legală nr. 267 din 05.12.2013 că părții

vătămate Trocin M. i-au fost cauzate vătămări corporale ușoare; raportul de

expertiză medico - legală nr. 268 din 05.12.2013 că părții vătămate Trocin A. i-au

fost provocate vătămări corporale ușoare; raportul de expertiză medico - legală nr.

273 din 05.12.2013 că la Trocin G. au fost depistate vătămări corporale grave;

raportul de expertiză auto – tehnică judiciară nr. 0800 din 14.05.2014, cu planșa

fotografică anexă, potrivit cărei viteza de deplasare a autoturismului Toyota Camry

a constituit aproximativ 99 km/h, viteza reală a automobilului fiind mai mare decât

viteza calculată (99km/h), deoarece o parte din energia cinetică pe care o poseda

automobilul în mișcare a fost consumată la deformarea pieselor autovehiculelor în

momentul coliziunii; raportul de expertiză auto-tehnică nr. 1415 din 15.08.2014

cu planșa fotografică anexă, conform cărui, dacă conducătorul automobilului

Toyota Camry ar fi respectat cerințele pct. 49 din Regulamentul circulației rutiere,

coliziunea cu automobilul Opel Astra era exclusă, din punct de vedere tehnic, în

aceste condiții, acțiunile conducătorului autoturismului Toyota Camry au contribuit

la crearea situației de accident; raportul de expertiză tehnică din 28.01.2015,

potrivit cărui inculpatul s-a aflat în culpă doar datorită depășirii vitezei maxime

acceptate, pe segmentul respectiv de drum, circulând anterior producerii impactului

22

cu o viteză minimă de 130 km/h; raportul de expertiză judiciară nr. 970

(CNEJ)203-209(CML) din 06.09.2015, potrivit căruia viteza reală de deplasare a

automobilului Toyota Camry, a fost mai mare decât viteza calculată de experți –

99km/h, deoarece o parte din energia cinetică pe care o poseda automobilul

respectiv în mișcare, a fost consumată la deformarea pieselor automobilelor în

momentul inițial de coliziune.

Probelor cercetate în cadrul urmării penale, instanței de fond și instanței de

apel, dovedesc încadrarea juridică corectă a acțiunilor inculpatului în baza art. 264

alin. (3) lit. a), b) Cod penal, ca încălcarea regulilor de securitate a circulației

rutiere sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce

mijlocul de transport, încălcare care a cauzat din imprudență decesul unei

persoane, vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății unei persoane.

Declarațiile inculpatului de nerecunoaștere a vinovăției sunt contrare

adevărului, fiind depuse în încercarea de a se eschiva de la răspunderea penală.

Mai mult, inculpatul, de facto, recunoaște vina, indicând că viteza

autovehiculului condus de el, la momentul producerii accidentului, era de 99 km/h,

conform expertizei, dânsul cunoștea că trebuie să reducă viteza, dar totuși nu a

redus-o. Or, infracțiunea prevăzută de art. 264 Cod penal se comite cu vinovăție

imprudentă, în modalitatea încrederii exagerate în sine. Conform prevederilor art.

18 Cod penal, se consideră că infracțiunea a fost săvârșită din imprudență dacă

persoana care a săvârșit-o își dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunii sau

inacțiunii sale, a prevăzut urmările ei prejudiciabile, dar considera în mod ușuratic

că ele vor putea fi evitate.

Astfel, argumentele inculpatului că automobilul din dreapta, fără a

semnaliza, a virat la stânga spre s. Greblești, nu pot constitui temei de casare a

sentinței atacate. Or, inculpatul, fiind la volanul automobilului Toyota Camry, a

depășit limita de viteză stabilită pe traseul dat, fapt care a condiționat producerea

accidentului rutier cu consecințe fatale. Depășind limita de viteză admisibilă, care

pe drumurile publice este de 90 km/h, el nu a reușit să reducă viteza în măsura

cuvenită pentru a evita coliziunea cu automobilul Opel Astra, cauzând în acest fel

accidentul rutier.

Nerecunoașterea vinovăției de către inculpat, nu echivalează cu achitarea lui,

deoarece circumstanțele stabilite și probele analizate și enumerate, dovedesc cu

certitudine comiterea de către el a faptelor încriminate.

Instanța de fond, corect a concluzionat ca fiind confirmată vinovăția

inculpatului pentru fapta de încălcare a prevederilor pct. 45 subpunctul 1) al

Regulamentului circulației rutiere, potrivit cărui: conducătorul trebuie să conducă

vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de

situația rutieră, și subpunctul 2) al aceluiași Regulament că în cazul în care în

limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să

reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului,

precum și punctul 49 din Regulamentul dat, că în funcție de viteza de deplasare,

conducătorul de vehicul trebuie să lase liber un spațiu (distanță) față de vehiculul

precedent care, în caz, de frânare bruscă a acestuia, i-ar permite să oprească, pentru

a nu pune în pericol siguranța traficului.

23

În rezultatul acestor încălcări, inculpatul observând în fața automobilului

condus de el un alt automobil, Opel Astra, condus pe aceiași bandă de deplasare de

către Cheptene I., avându-i ca pasageri pe Pantelei A., Pantelei V. și Pantelei B.,

care urmau a se deplasa spre s. Greblești, și care a semnalizat regulamentar virarea

la stânga, nu a redus viteza și nici nu a modificat direcția de deplasare,

continuându-și ilegal deplasarea și tamponând cu partea față-dreapta a

automobilului pe care îl conducea partea spate-stânga a automobilului Opel Astra,

condus regulamentar de Cheptene I., fapt constatat prin declarațiile părții vătămate

Cheptene I., ale martorului ocular Olari R., procesul-verbal de cercetare la fața

locului din 08.11.2013, raportul de expertiză judiciară nr. 970 (CNEJ)/203-

209(CML) din 06.09.2016, din care reiese faptul că conducătorul automobilului

Opel Astra s-a deplasat pe traseu și a realizat regulamentar manevra de virare în

intersecție.

Astfel, sunt neîntemeiate declarațiile inculpatului și a martorilor Bazi I., și

Trocin A., că conducătorul automobilului „Opel Astra” a intrat neregulamentar în

intersecție, dat fiind faptul că acestea sunt în contradicție cu ansamblul probelor

administrate atât în instanța de fond cât și în cea de apel, dar și ținând cont de

faptul că între martorii menționați supra și inculpat există relații de rudenie - Bazi

I. este cumnatul lui Trocin G., iar Trocin A. este fiul lui Trocin G., ceea ce i-ar

determina pe aceștia de a da declarații în favoarea inculpatului în scopul exonerării

ultimului de răspunderea penală.

Se atestă și faptul că porțiunea de traseu M14 Odessa - Brest, km 238+48 m

intersecția s. Greblești, r-nul Strășeni, este una ce necesită acordarea unei atenții și

prudențe sporite din partea conducătorilor mijloacelor de transport, inclusiv cu

referire la viteza de deplasare, care a fost parcursă de șoferul Trocin G. dezvoltând

o viteză mai mare de 99 km/h.

Astfel, inculpatul Trocin G. a omis prevederile pct. 47 din Regulamentul

circulației rutiere, care prescrie că viteza maximă pe drumurile publice în categoria

cărora este inclusă și porțiunea dată de traseu, este de 90 km/h, în porțiunea

descrisă fiind prezente intersecțiile de drumuri cu s. Romanești și s. Greblești, în

preajma cărora este amplasată și o stație destinată opririi transportului public.

Atare neglijență față de regulile de conducere a mijloacelor de transport, a

fost deci una continuă și nu imediată, respectiv șoferul, manifestând lipsă de

prudență de lungă durată or, dacă în cazul că pe porțiunea de traseu respectivă,

șoferul conducea vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, respecta

prescripțiile regulamentului circulației rutiere cu referință la distanța față de

autovehiculul precedent, ținea seama de faptul că conduce pe un traseu public

amplasat în imediată apropiere de localități rurale, cât și de indicatoarele rutiere, de

faptul că pe traseu se mai deplasează mijloace de transport, toate acestea i-ar fi

acordat suficientă dexteritate în conducere, care i-ar fi permis să prevadă situațiile

periculoase și să întreprindă măsurile necesare de a evita tamponarea din spate a

automobilului Opel Astra, condus de Cheptene I.

Sunt nefondate și argumentele apelantului privind declararea nulității

ordonanței de numire a expertizei complexe autotehnice și traseologică din

10.12.2013, emisă de ofițerul de urmărire penală Stamati O., ordonanței de numire

a expertizei complexe autotehnice și traseologică din 20.01.2014, emisă de ofițerul

24

de urmărire penală Stamati O., ordonanței privind numirea expertizei complexe

autotehnice și traseologică din 17.06.2014, emisă de ofițerul de urmărire penală

Vornicu S., deoarece potrivit procesului-verbal din 17.09.2014, după luarea

cunoștinței de materialele urmăririi penale, Trocin G. și apărătorul său Radu

Dumneanu au avut anumite obiecții, iar avocatul a înaintat și o cerere prin care a

invocat asupra anumitor încălcări ale organului de urmărire penală, însă prin

ordonanța procurorului în Procuratura r-nului Strășeni, Buzdugan A., din

25.09.2014, cererea dată a fost respinsă ca neîntemeiată.

Deci, avocatul și inculpatul au abordat nulitatea unor acte procedurale ale

organului de urmărire penală, în termenul prevăzut de lege, adică la terminarea

urmăririi penale, și ei au pierdut dreptul de a invoca presupusele carențe ale

organului de urmărire penală ulterior, adică în instanțele de judecată, iar instanța de

apel, potrivit art. 251 Cod de procedură penală, nici nu are temei și suport legal

pentru a declara nule aceste acte procedurale, or verificarea legalității acestora ține

de competența procurorului ierarhic superior, iar potrivit art. 313 alin. (1) Cod de

procedură penală, plângerile împotriva acțiunilor și actelor ilegale ale organului de

urmărire penală și ale organelor care exercită activitate specială de investigații, pot

fi înaintate judecătorului de instrucție de către bănuit, învinuit, apărător, în cazul în

care persoana nu este de acord cu rezultatul examinării plângerii sale de către

procuror.

Opinia separată a expertului tehnic judiciar dr. ing. Lefter D., la concluziile

raportului de expertiză nr. 960 din 06.09.2016, a Centrului Național de Expertize

Judiciare, că responsabil de producerea acestui accident este conducătorul

automobilului Opel Astra, care cu probabilitatea cea mai mare a creat starea de

pericol și s-a înscris fără să se asigure în traversarea benzii de lângă axul drumului,

cu intenția de a efectua manevra de virare la stânga, nicidecum nu-l dezvinovățește

pe inculpat de comiterea infracțiunii imputate, fiind în contradicție cu procesul -

verbal de cercetare la fața locului, schema accidentului rutier și întregul sistem de

probe analizate și apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură

penală, prin care se demonstrează cu certitudine vinovăția inculpatului în comiterea

acestui accident rutier. Or, conform art. 101 alin. (3) Cod de procedură penală, nici

o probă nu are o valoare dinainte stabilită pentru organul de urmărire penală sau

instanța de judecată.

Este nefondată și solicitarea apelantului privind excluderea din probele

administrate a raportului de expertiză nr. 970 CNEJ/203-209 din 06.09.2016, pe

motiv că experții A. Mîrza și V. Cravcenco cădeau sub incidența normelor de

recuzare, în conformitate cu prevederile art. 94 alin. (l) pct. 5) Cod de procedură

penală, deoarece lipseau careva impedimente care ar fi interzis efectuarea de către

ei a unor asemenea acțiuni, dânșii având competența legală de efectuarea

respectivei expertize, raportul de expertiză dat fiind apreciat de către instanțele de

fond și de apel în cumul cu alte probe, care coroborează între ele.

Astfel, în ședința instanței de apel, reieșind din întreaga sistemă de probe

analizată și apreciată prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, s-

a constatat cu certitudine comiterea de către inculpat a faptelor infracționale

imputate.

25

Totodată, ținând cont că infracțiunea a fost comisă de către inculpat din

imprudență și de practica CEDO privitor la modul de încasare a prejudiciului

moral, cât și de prevederile art. 1423 Cod Civil, că mărimea compensației pentru

prejudiciul moral se determină de către instanța judecătorească reieșind din

caracterul și gravitatea suferințelor psihice și fizice cauzate persoanei vătămate, de

gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, și de măsura în care această

compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate, caracterul și gravitatea

suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța judecătorească, luând în

considerație circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, locul, timpul, vârsta

etc., precum și statutul social al persoanei vătămate, suma de 2.500.000 lei,

încasată de către instanța de fond de la inculpat în folosul lui Pantelei Victor, drept

recompensă pentru prejudiciul moral, este exagerată.

Instanța de fond eronat a admis acțiunea civilă a lui Pantelei Victor,

succesorul părții vătămate Pantelei B., și a încasat de la inculpat doar în beneficul

lui Pantelei Victor 2.500.000 lei prejudiciul moral, nu și în folosul părților

vătămate Pantelei V. și Pantelei A., fiecăreia în parte.

Astfel, urmează a fi admisă parțial acțiunea civilă, cu dispunerea încasării

daunei morale de la inculpat în beneficiul succesorului părții vătămate Pantelei B.,

Pantelei Victor – 500.000 lei, părții vătămate Pantelei Viorica – 300.000 lei, părții

vătămate Pantelei Anastasia – 200.000 lei și părții vătămate Cheptene Irina -

300.000 lei.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de fond corect a ținut

cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, că inculpatul a comis o infracțiune din

imprudență, care face parte din categoria celor grave, că inculpatul anterior nu a

comis infracțiuni, că circumstanțe atenuante nu au fost stabilite, iar ca circumstanță

agravantă este faptul provocării prin infracțiune a urmărilor grave.

Instanța de fond, reieșind din circumstanțele cauzei, a ținut cont de scopul

pedepsei, definit în art. 61 Cod penal, stabilindu-i inculpatului o pedeapsă penală

echitabilă și în limitele prevăzute de art. 264 alin. (3) Cod penal.

Chișinău, Sergiu Ciobanu, a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea totală a

deciziei menționate și menținerea sentinței instanței de fond.

Recurentul a indicat că instanța de apel, neîntemeiat a diminuat prejudiciul

moral încasat de instanța de fond de la inculpat în folosul părților vătămate.

Motivele prezentate de instanța de apel, nu sunt convingătoare, deoarece

aceleași motive au fost aduse și de către instanța de fond când s-a pronunțat asupra

daunelor ce urmează a fi încasate de la inculpat.

Pierderile suferite de părțile vătămate sunt exagerat de mari și de fapt, nu pot

fi compensate prin sume bănești, oricât de mari ar fi acestea, însă recompensa

bănească ar putea diminua măcar parțial durerile și suferințele părților vătămate,

cauzate prin fapta comisă de către inculpat.

Instanța de apel a pronunțat o hotărâre neîntemeiată, urmând a fi casată cu

menținerea sentinței instanței de fond în latura civilă.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală – hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția.

26

5.1. A declarat recurs ordinar și avocatul Radu Dumneanu, în care solicită

casarea hotărârilor adoptate, cu pronunțarea unei noi decizii în conformitate cu

prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală și în raport cu

motivele invocate în cererea de recurs.

Recurentul a invocat că instanța de fond a stabilit și redat eronat

circumstanțele accidentului rutier din 08.11.2013.

Ambii conducători auto implicați în accidentul rutier au încălcat regulile de

circulație rutieră, în realitate, vinovat de survenirea consecințelor fiind șoferul

mijlocului de transport Opel Astra, Cheptene I., care încălcând grav prevederile

pct. 39.1), pct.40.1) și pct. 45.1 lit. b) și d) ale Regulamentului circulației rutiere,

care prevăd că înaintea schimbării direcției de mers, conducătorul de vehicul

trebuie să se asigure că această manevră va fi executată în siguranță și nu va crea

obstacole pentru ceilalți participanți la trafic, iar înaintea virării la stânga sau

întoarcerii, conducătorul de vehicul trebuie să se apropie din timp de axa drumului,

în cazul circulației dublu sens și trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu

limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de dexteritatea în conducere care

i-ar permite să prevadă situațiile periculoase, situația rutieră, fără a semnaliza

viitoarea manevră și fără a se apropia din timp de axa drumului, neasigurându-se

că schimbarea direcției de deplasare nu va crea pericol pentru ceilalți participanți la

trafic, a schimbat direcția de deplasare, virând la stânga spre s. Greblești, a

intersectat traiectoria de deplasare a mijlocului de transport Toyota Camry, condus

de inculpat, situație care a determinat imposibilitatea evitării de către ultimul a

impactului.

Încălcarea prevederilor Regulamentului circulației rutiere, inclusiv de către

Cheptene I., cu excepția declarațiilor acesteia, se confirmă, prin toate probele

administrate.

Potrivit raportului de expertiză tehnico-științifică nr.006Tp din 01.04.2015,

întocmit de către expertul auto-tehnic Hapatniucovschii M., și raportului de

expertiză tehnică din 28.01.2015, întocmit de către expertul tehnic judiciar dr. ing.

Lefter D., impactul a avut loc între partea dreaptă față a mijlocului de transport

Toyota Camry și partea stângă spate a celui de model Opel Astra. Impactul a fost

posibil datorită acțiunilor neregulamentare ale conducătorului mijlocului de

transport Opel Astra, care a constat în începerea manevrei de virare la stânga, iar

din momentul creării stării de pericol și începerii manevrei de virare de către acesta

putea să treacă cel mult 2.2 s, și conducătorul mijlocului de transport Toyota

Camry nu a dispus de posibilitatea tehnică de a evita impactul.

Conform procesului-verbal de cercetare la fața locului din 08.11.2013 și

schița anexată, care conțin informații relevante referitor la locul tamponării, indicat

de reprezentantul organului de urmărire penală eronat și care a fost luat la bază de

către instanța de fond, ca rezultat al confirmării de către experții Centrului Național

de Expertiză Judiciară Tverdohleb, Țurcan, Cravcenco și Mîrza, urmele indicate la

pct. c.1) și c.2), în raport cu concluziile tuturor experților precum că au fost lăsate

în rezultatul blocării roților după impact, confirmă faptul că în realitate a avut loc

un dublu impact, primul având loc sub unghi, între partea dreaptă față a mijlocului

de transport Toyota Camry și partea spate stângă a mijlocului de transport Opel

Astra, iar cel de-al doilea între părțile laterale ale mijloacelor de transport (care s-a

27

produs în locul indicat pe schița accidentului rutier ca fiind locul impactului și care

a oprit efectul de rotație a mijlocului de transport Opel Astra, imprimând acestui

mijloc de transport o deplasare laterală.

Potrivit procesului-verbal din 22.11.2013 de examinare a automobilului Opel

Astra, deteriorările provocate acestuia în rezultatul impactului, au fost cauzate, cu

precădere, părții laterale stânga spate și stânga spate, fapt care exclude tamponarea

din spate și confirmă tamponarea acestui mijloc de transport ca rezultat al

schimbării, fără a se asigura, a direcției de deplasare de către conducătorul auto

Cheptene I.

Conform procesului - verbal din 22.11.2013 de examinare a mijlocului de

transport Toyota Camry, deteriorările provocate acestuia în rezultatul impactului,

au fost cauzate, cu precădere, părții față dreapta. Datele scoase în evidență infirmă

concluziile expuse în rapoartele de expertiză auto-tehnice, întocmite la faza

urmăririi penale și confirmă concluziile expuse în rapoartele de expertiză efectuate

de către expertul Lefter D.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.126 din 15.11.2013, la

victima Pantelei B. a fost depistată inclusiv, fractura osului femural stâng, care s-au

format sub acțiunea traumatică a unui corp contondent, fapt care la fel infirmă

concluziile rapoartelor de expertiză auto-tehnice întocmite la faza urmăririi penale,

precum și concluzia experților auto-tehnici de la Centrul Național de Expertize

Judiciare, expusă în raportul 970 CNEJ din 06.09.2016, și confirmă afirmația

precum că mijloacele de transport s-au tamponat sub unghi ca rezultat al creării

situației de avarie de către conducătorul mijlocului de transport Opel Astra, care s-

a manifestat prin schimbarea direcției de deplasare și intersectarea benzii de

deplasare a mijlocului de transport Toyota Camry, fără a se asigura că nu pune în

pericol ceilalți participanți la trafic.

Conform raportului de expertiză medico-legală din 05.12.2013, la victima

Pantelei A. a fost depistată inclusiv, plagă confuză a gambei stângi, fapt care la fel

infirmă concluziile rapoartelor de expertiză auto-tehnice întocmite la faza urmăririi

penale, și confirmă aceleași circumstanțe expuse în raportul de expertiză precitat.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 1168/D din 26.05.2014, la

victima Pantelei A. a fost depistată inclusiv, ruptura simfizei pubiene cu deplasarea

osului pubian stâng, plagă confuză a gambei stângi, fapt care la fel infirmă

concluziile experților Centrului Național de Expertize Judiciare, întocmite în cauza

dată, deoarece leziunile victimei au fost cauzate preponderent părții stângi a

corpului, fapt care confirmă lovirea de partea interioară stânga a automobilului

Opel Astra, în care se afla ca rezultat al tamponării acestuia în partea stângă spate

de către automobilul Toyota Camry, respectiv confirmă că impactul a avut loc sub

unghi și nu în spate, după cum au reținut instanțele de judecată.

Totodată, în raportul de expertiză nr. 970 CNEJ nr.203-209 CML din

06.09.2016, nu s-a dat răspuns celor mai importante întrebări formulate de instanța

de judecată în încheierea sa, reprezentând și expuneri care nu sunt confirmate de

procesul-verbal de cercetare la fața locului, și schița anexată. Mai mult, concluziile

respective sunt contrazise de martorii Bazi I., Trocin A., colaboratorii de poliție

prezenți în intersecția respectivă și persoanele care s-au apropiat imediat după

28

accident, care au indicat că anume ușa din stânga spate, unde se afla minorul

decedat, era blocată și foarte dificil de deschis.

Concluziile experților Mîrza și Cravcenco, exprimate grafic în schemele nr.

1, nr. 2 și nr. 3, schema 3 indică la prezența efectului de rotație pentru a explica

modul în care a ajuns mijlocul de transport Opel Astra pe partea lateral-stânga a

carosabilului, sunt contrare circumstanțelor și denotă că acești experți cădeau sub

incidența normelor de recuzare, fac irelevante concluziile lor și impun excluderea

lor din lista de probe.

Opinia separată a expertului Lefter D., expusă la raportul de expertiză nr.

970 CNEJ/203-209 CML din 06.09.2016, indică că responsabil de producerea

accidentului este conducătorul mijlocului de transport Opel Astra care, cu

probabilitatea cea mai mare a creat starea de pericol și s-a înscris fără să se asigure

în traversarea benzii de lângă axul drumului, cu intenția de a efectua manevra de

virare la stânga.

Declarațiile martorului Olari R., care a indicat că mijlocul de transport Opel

Astra se afla în mișcare, în momentul impactului a început manevra de virare la

stânga spre s. Greblești, el a văzut semnalizatorul de direcție la stânga inclus,

urmează a fi apreciate critic, or, din poziția în care se afla acesta (privirea la partea

dreapta laterală a mijlocului de transport), nu putea să vadă semnalizatorul de pe

partea laterală stânga a mijlocului de transport. Declarația că mijlocul de transport

Opel Astra ar fi zburat la o anumită distanță după impact, necesita a fi la fel

apreciată critic, așa cum potrivit schiței accidentului rutier acesta nu s-a desprins de

carosabil, fiind lăsate urme de derapare atât după impactul primar de 0,7 m., cât și

după cel secundar de 12,6 m. și respectiv de 16 m.

Martorii Anastasia și Viorica Pantelei, au declarat că urmau să vireze la

stânga, deoarece se deplasau spre s. Greblești și că ar fi auzit un ticăit, care denotă

intenția șoferului automobilului Opel Astra de a vira la stânga. Nu au văzut

mijlocul de transport al numitului Olari R., indicând că în intersecția respectivă se

afla doar automobilul poliției.

Martorii Glavan I. și Sîrcu A., colaboratori de poliție prezenți în intersecție,

au relatat că automobilul lui Olari R. nu se afla în intersecție, ambele mijloace de

transport se deplasau în aceiași direcție (fără a putea specifica mișcarea pe benzi),

cu viteze ce depășeau 50 km/h, distanța dintre automobile nu era foarte mare, nu au

observat ca mijlocul de transport Opel Astra să semnalizeze din timp careva

manevră.

Martorii Bazi I. și Trocin A., au menționat că accidentul s-a produs sub

privirea lor, exclusiv din motivul că li s-a intersectat banda pe care se deplasau în

mijlocul de transport Toyota Camry, de către mijlocul de transport Opel Astra, iar

șoferul Trocin G. nu ar fi avut posibilitatea să evite impactul.

Martorului Cojocarii V. și Boțea G., au relatat că nu au observat

circumstanțele accidentului rutier, însă când au ajuns la locul acestuia le-a fost

foarte dificil să deschidă ușa mijlocului de transport Opel Astra, pentru a scoate un

băiețel care a fost blocat. Martorul Cojocarii a mai indicat că la fața locului a auzit

discuții, precum că accidentul rutier s-a produs din cauza unui șofer care ar fi virat

la stânga.

29

Declarațiile martorilor respectivi, că a fost foarte dificil să fie deschisă ușa

mașinii Opel Astra (ușa stânga spate, dacă se ia în calcul locul aflării copilului în

mijlocul de transport, potrivit declarațiilor părților vătămate), confirmă că impactul

a avut loc anume în regiunea acesteia, adică în partea laterală stânga spate, situație

care a determinat blocarea acestei uși și nu în partea spate stânga, cum au indicat

experții de la Centrul Național de Expertize Judiciare de pe lângă Ministerul

Justiției.

Prin acțiuni ilegale, s-a permis administrarea probelor de către persoane care

nu erau în drept să efectueze acțiuni de urmărire penală. Astfel, potrivit ordonanței

din 29.11.2013, prin care procurorul r-nului Strășeni, Rață A., a dispus

transmiterea cauzei pentru exercitarea în continuare a urmăririi penale procurorului

în procuratura r-nului Strășeni, Golban V.

Înscrisul respectiv confirmă încălcarea principiului legalității procesului

penal și efectuarea, după 29.11.2013, a acțiunilor de urmărire penală de către

persoane care nu erau competente, fapt care determină constatarea nulității actelor

care nu au fost efectuate de procurorul Golban V.

Ordonanța privind numirea expertizei complexe autotehnice și traseologică

din 26.11.2013, emisă de procurorul Lesnic, conține informația despre deplasarea

pe acostament a automobilului Opel Astra, însă expertiza în baza ordonanței

indicate nu a fost efectuată, nefiind clar de unde procurorul a luat informația cu

privire la deplasarea pe acostament a mijlocului de transport Opel Astra și permite

apariția presupunerii că la faza respectivă a procesului existau informații care nu au

fost fixate și prezentate apărării, dar care s-au confirmat prin concluziile experților

Hapatniucovschii M. și Lefter D.

Ordonanța privind numirea expertizei complexe autotehnice și traseologică

din 10.12.2013, emisă de ofițerul de urmărire penală Stamati O., conține informația

despre deplasarea pe acostament a automobilului Opel Astra. Expertiza respectivă

a fost numită de către o persoană care nu avea dreptul să emită ordonanțe în cauza

dată, deoarece prin ordonanța din 23.11.2013, cauza a fost transmisă pentru

exercitarea urmăririi penale procurorului Golban V. Ordonanța în cauză nu conține

informația cu privire la materialele puse la dispoziția experților.

Ordonanța privind numirea expertizei complexe auto-tehnice și traseologică

din 20.01.2014, emisă de ofițerul de urmărire penală Stamati O., conține informația

despre deplasarea pe acostament a automobilului Opel Astra. Expertiza respectivă

a fost numită de către o persoană care nu avea dreptul să emită ordonanțe în cauza

dată, deoarece prin ordonanța din 23.11.2013, cauza a fost transmisă pentru

exercitarea urmăririi penale procurorului Golban V. Ordonanța respectivă, nu

conține informația cu privire la materialele puse la dispoziția experților.

Raportul de expertiză nr. 0800 din 14.05.2014, pct. 3 al compartimentului

circumstanțelor accidentului rutier, conține informația eronată cu privire la

înclinarea părții carosabile de 4.0 grade, situație care nu corespunde realității,

infirmat de răspunsul Administrației de Stat a Drumurilor. Acest raport de

expertiză, a fost efectuat ca rezultat al dispunerii expertizei de către o persoană

care nu avea dreptul să facă acțiuni de urmărire penală în cauza dată.

Ordonanța privind numirea expertizei complexe autotehnice și traseologică

din 17.06.2014, emisă de ofițerul de urmărire penală Vornicu S., confirmă că

30

expertiza respectivă a fost numită de către o persoană care nu avea dreptul să emită

ordonanțe în cauza dată, deoarece prin ordonanța din 23.11.2013, cauza a fost

transmisă pentru exercitarea urmăririi penale procurorului Golban V. Ordonanța în

cauză nu conține informația cu privire la materialele puse la dispoziția experților,

confirmând doar că de către organul de urmărire penală a fost efectuată urmărirea

penală în mod superficial, fără a fi stabilite toate circumstanțele importante ale

cauzei, deoarece expertului nu i-au fost puse la dispoziție toate datele solicitate.

Raportul de expertiză nr. 1415 din 15.05.2014, confirmă încălcarea

principiului legalității procesului penal și efectuarea în continuare a acțiunilor de

urmărire penală de către persoane care nu erau competente, fapt care determină

constatarea nulității actelor efectuate de către persoanele indicate, precum și

rezultatele acestor acte. Pct. 5 al concluziilor este contradictoriu și se bazează pe

presupunerile expertului, fapt care face inutilă concluzia de la pct. 8 al acelorași

concluzii, deoarece pun persoanele care urmează să aprecieze probele să presupună

în ce circumstanțe s-a produs accidentul rutier și să-și aleagă situația în dependență

de hotărârea care urmează a fi adoptată. Amplasarea mijloacelor de transport pe

carosabil, una în raport de cealaltă, este infirmată inclusiv de datele obiective

stabilite în procesul-verbal de cercetare la fața locului, potrivit căruia urmele

amplasate pe carosabil, ca rezultat al frânării/blocării roților nu sunt paralele cu

marcajul rutier, ci sunt sub unghi.

Înscrisurile respective confirmă încălcarea principiului legalității procesului

penal și efectuarea în continuare a acțiunilor de urmărire penală de către persoane

care nu erau competente, fapt care determină constatarea nulității actelor efectuate

de către persoanele indicate, precum și rezultatele acestor acte.

Nulitatea actelor procesuale și a probelor administrate cu încălcarea ordinii

stabilite de Codul de procedură penală, a fost invocată de apărare la etapa finisării

urmării penale și se confirmă prin aceea că, în legătură cu numirea de către instanța

de judecată la 14.06.2016 a expertizei în comisie autotehnică - traseologică și

medico-legală, de către Centrul Național de Expertize Judiciare, au fost numiți

experții Mîrza și Cravcenco, însă aceștia nu aveau dreptul de a participa la

efectuarea expertizei în cauză, deoarece sunt subalterni ai expertului Tverdohleb,

respectiv, contrar prevederilor art. 89 alin. (l) pct. 2) Cod de procedură penală, se

află în relații de dependență cu această persoană, care, în virtutea faptului că, în

calitate de expert, a efectuat anterior o expertiză în cauza dată și, respectiv, are

statut de participant la proces, fiind vădit interesat în confirmarea concluziilor pe

care le-a emis în cauza dată.

Apărarea a înaintat la 04.07.2016 o cerere prin care a solicitat recuzarea

experților Mîrza și Cravcenco, care însă nu a fost examinată, deoarece până la

efectuarea expertizei respective judecătorul Osoianu S. nu a fixat careva ședințe de

judecată, respectiv a fost în imposibilitate de a susține cererea de recuzare a

experților Mîrza și Cravcenco.

Este necesară excluderea raportului de expertiză, întocmit de către experții

Centrului Național de Expertize Judiciare Mîrza A. și Cravcenco V., deoarece a

fost întocmit, contrar prevederilor art. 94 alin. (l) pct. 5) Cod de procedură penală

de către persoane, care în mod vădit cad sub incidența recuzării.

31

Constatarea eronată a circumstanțelor accidentului rutier, ca rezultat al

ducerii acuzatorului și judecătorului în eroare de către experții Centrului Național

de Expertize Judiciare, inclusiv datorită neasimilării metodei formulării

concluziilor în domeniul dinamicii accidentelor rutiere și imposibilitatea constatării

dublului impact prin cercetarea la fața locului, precum și respingerea arbitrară a

tuturor probelor apărării, invocându-se că reprezintă acțiuni ale inculpatului prin

care încearcă evitarea răspunderii penale pentru fapta comisă, mai ales în rezultatul

tamponărilor violente, a determinat admiterea unei erori grave de fapt, determinată

de neconstatarea corespunzătoare a circumstanțelor accidentului rutier.

Concluziile expertului Lefter D., expuse în opinia separată, potrivit căreia

concluziile experților Mîrza și Cravcenco nu sunt susținute cu careva argumente

științifice și reprezintă doar o simplă opinie grafică, este confirmată expres prin

răspunsul oficial al Centrului Național de Expertize Judiciare, nr. 4280 din

02.11.2016, examinat în instanța de apel.

Instanța de fond și cea de apel au reținut o altă stare de fapt pentru

condamnarea inculpatului decât cea pentru care acesta a fost pus sub învinuire.

Astfel, în învinuire și în actul de acuzare, a fost indicat că inculpatul a

tamponat cu partea față-stânga a mijlocului de transport Toyota, la volanul căreia

s-a aflat, în partea spate-dreapta mijlocul de transport Opel Astra.

Însă, în sentință și decizia instanței de apel, s-a invocat că accidentul rutier s-

a produs în rezultatul tamponării cu partea dreaptă din față a mijlocului de

transport Toyota, la volanul căreia s-a aflat inculpatul, în partea stângă spate, a

mijlocul de transport Opel Astra.

Instanța de apel, nu a atras atenția la acest argument și fără a motiva, a pus

la baza deciziei o altă stare de fapt decât cea descrisă în actul de acuzare.

Deși acuzarea a invocat că inculpatul a încălcat prevederile pct. 45 și 49 din

Regulamentul circulației rutiere, instanța de apel a indicat în pct. 31 și 33 din

decizia motivată precum că inculpatul ar fi încălcat inclusiv prevederile pct. 47 din

Regulamentul circulației rutiere.

Instanța de apel, evitând să se expună asupra cererii apărării cu privire la

nulitatea actelor procedurale administrate la faza urmăririi penale și excluderea

probelor administrate ilegal, de către persoane care, în mod evident, intrau sub

incidența normelor de recuzare, a determinat încălcarea atât a drepturilor

inculpatului cu privire la acces liber la justiție, implicit, cel cu privire la un proces

echitabil, cât și dreptul acestuia la un recurs efectiv.

Încălcarea repetată a dreptului inculpatului cu privire la un recurs efectiv s-a

evidențiat și la examinarea cererii apărării în instanța de apel, prin care s-a solicitat

audierea experților Mîrza A., Cravcenco V. și Lefter D., precum și a cererii cu

privire la numirea unei expertize auto-tehnice repetate la INEC din România.

Cererea cu privire la audierea experților Mîrza A., Cravcenco V. și Lefter D.

a fost respinsă printr-o încheiere protocolară, fără a fi motivată prin prisma

argumentelor apărării, iar prin emiterea unei încheieri separate, a fost respinsă și

cererea depusă în ședința din 31.01.2017, prin care s-a solicitat numirea unei

expertize auto-tehnice repetate la INEC din România.

Declarațiile martorilor Bazi I. și Trocin A. au fost respinse pe motiv că sunt

rude cu inculpatul, nefiind luat în considerare că ei au fost preîntâmpinați de

32

răspundere penală pentru darea declarațiilor mincinoase, că declarațiile acestora s-

au confirmat prin mijloace obiective de probă, precum: procesul-verbal de

cercetare la fața locului și schița accidentului rutier cu urmele lăsate pe carosabil;

procesul-verbal de examinare a mijlocului de transport Opel Astra; procesul-verbal

de examinare a mijlocului de transport Toyota Camry; schema tronsonului

respectiv de drum, eliberată de Administrația de stat a drumurilor; raportul de

expertiză auto-tehnică, efectuat de către expertul Hapatniucovschii M.; raportul de

expertiză în comisie, efectuat de către experții Cuvșinov și Hapatniucovschii;

raportul de expertiză auto-tehnică, efectuat de către expertul Lefter D.; opinia

separată a expertului Lefter D., în raport cu concluziile experților Mîrza A. și

Cravcenco V., cărora li s-a dispus efectuarea expertizei în comisie; rapoartele de

expertiză medico-legale, prin care se confirmă cauzarea leziunilor corporale

preponderent părților stângi a corpurilor victimelor, fapt care justifică provocarea

leziunilor de ciocnirea de partea stânga interioară a mijlocului de transport de

model Opel Astra, care a fost posibilă doar în rezultatul impactului sub unghi a

mijloacelor de transport.

Arbitrar au fost apreciate și declarațiile victimelor Pantelei Anastasia și

Viorica, precum și a martorilor Glavan I. și Sîrcu A., deoarece acestea nu sunt

relevante prin prisma detaliilor nesemnificative oferite în raport cu fapta referitor la

care au fost audiați. Aceste persoane confirmă declarațiile inculpatului și a

martorilor Bazi I. și Trocin A.

Instanțele și-au bazat concluziile pe declarațiile pretinsei părți vătămate

Cheptene I. și a martorului Olari R.

Însă, Cheptene I. este o persoană interesată în derularea procesului dat, iar

declarațiile acesteia urmau să fie verificate inclusiv prin prisma mijloacelor de

probă obiective și anume procesele-verbale de examinare a mijloacelor de

transport, procesului-verbal de cercetare la fața locului și urmele fixate în schița

accidentului rutier și rapoartele de expertiză în care se conțin concluzii relevante cu

privire la acțiunile acesteia în trafic până la și nemijlocit în timpul impactului, care

infirmă declarațiile acesteia.

S-a indicat eronat că declarațiile acesteia ar fi fost confirmate de rapoartele

de expertiză administrate la faza urmăririi penale și concluziile experților

Cravcenco și Mîrza, care practic nu au răspuns la 7 din cele 11 întrebări ce li s-au

adresat de instanța de judecată, indicând că nu este posibilă formularea concluziilor

sau refuză să formuleze concluzii, iar amplasarea grafică a mijloacelor de transport

și redarea opiniei grafice de către aceștia, s-a făcut în lipsa asimilării și posedării

soft-urilor licențiate, care ar fi permis formularea concluziilor argumentate

științific.

Declarațiile martorului Olari R., urmează a fi apreciate critic, or, pe lângă

divergențele dintre declarațiile de la faza urmăririi penale cu cele din instanța de

judecată, sunt dubioase afirmațiile acestuia precum că ar fi văzut semnalizatorul de

direcție la stânga inclus, ori din poziția în care se afla acesta (privirea practic

perpendiculară la partea dreaptă laterală a mijlocului de transport), este evident că

nu putea să vadă semnalizatorul de pe partea laterală stângă a mijlocului de

transport și că mijlocul de transport Opel Astra ar fi zburat o anumită distanță după

impact, or, potrivit schiței accidentului rutier acesta nu s-a desprins de carosabil,

33

fiind lăsate urme de derapare atât după impactul primar de 0.7 m., cât și după cel

secundar de 12.6 m. și respectiv, de 16 m.

Circumstanțele indicate, de rând cu declarațiile părților vătămate Pantelei V.

și Anastasia, a colaboratorilor de poliție care se aflau în intersecție, a lui Bazi I. și

ale lui Trocin G., care au indicat că, cu excepția mijlocului de transport al poliției,

nu se afla nici un vehicul în intersecție la momentul producerii impactului, denotă

posibila influențare a martorului Olari R. sau redarea unor circumstanțe formate ca

rezultat la imaginației acestuia sub impresia caracterului grav al consecințelor

accidentului rutier pe care le-a văzut după apropierea de mijloacele de transport la

scurt timp după producerea acestuia.

Deși instanța de apel a reparat eroarea instanței de fond, care a refuzat ilegal

apărării administrarea probelor ce dezvinovățesc persoana inculpată, a persistat în

încălcarea drepturilor acestuia și nu a motivat cauza neluării în considerare sau a

respingerii acesteia, admițând de fapt aceiași eroare - încălcarea dreptului la un

recurs efectiv.

Instanța de fond și de apel au admis erori grave, care nu au permis

constatarea corectă a circumstanțelor de fapt a cauzei și au afectat soluțiile emise,

ca rezultat al aprecierii arbitrare a probelor, nemotivarea cauzei, neluării în

considerare a probelor apărării, precum și punerea la baza hotărârilor contestate a

probelor administrate în rezultatul încălcării flagrante a legii procesual-penale, prin

lăsarea fără examinare a cererilor apărării prin care s-a solicitat constatarea nulității

actelor administrate ilegal și excluderea probelor administrate prin intermediul

persoanelor care, în mod evident, intrau sub incidența normelor de recuzare,

precum și faptul că au fost încălcate prevederile art.101 alin. (l) - (4) și art.325 Cod

de procedură penală.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8)

Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței și nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal

concluzionează că acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele

considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

această instanță, inclusiv și în temeiul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței și când nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se

pronunță doar în limitele temeiurilor invocate. Conform art. 6 pct. 111) Cod de

procedură penală, eroare gravă de fapt reprezintă stabilirea eronată a faptelor, în

existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a probelor care le

confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora. Eroarea gravă de fapt nu

reprezintă o apreciere greșită a probelor.

34

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în recursurile

ordinare (pct. 5. - 5.1. din decizie), se atestă că împrejurările menționate în partea

descriptivă a hotărârilor contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2. și 4. din

prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanțele de fond, exceptând soluția

în latura prejudiciului moral, și de apel, legal și întemeiat au constatat și apreciat

circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatului, și

încadrarea juridică corectă a acțiunilor lui infracționale, în strictă conformitate cu

prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin

prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile părților vătămate

Cheptene I., Pantelei V. și Pantelei A., succesorului victimei Pantelei V.,

martorului ocular Olari R. care a relatat clar și fără echivoc că a văzut automobilul

Opel Astra la 200-300 m. depărtare și avea semnalul conectat cu intenția de a vira

la stânga, aceasta mergea drept, micșorând viteza de deplasare și nu a făcut nici o

virare spre stânga sau dreapta, iar automobil „Toyota Camry” l-a tamponat în

partea stângă din spate, tamponarea a avut loc pe banda din stânga, de pe care se

virează spre s. Greblești, lângă linia continuă, automobilul Toyota se deplasa din

spate și avea probabil o viteză de peste 100 km/h., pe dreapta era loc suficient ca

automobilul Toyota să treacă și să evite tamponarea, a văzut clar cum automobilul

Opel încetinea viteza și se afla pe banda din stânga, acest vehiculul nu a schimbat

direcția de deplasare și nici nu a deviat de la traseu, în momentul impactului

mașina Opel Astra era stopată, declarațiile martorilor Glavan I., Trocin A. și Bazi

I.; procesul verbal de cercetare la fața locului din 08.11.2013 cu foto – tabelul

anexă, înregistrările video și planul schemă ; raportul de expertiză medico-legală

nr. 126 din 15.11.2013 privind decesul victimei Pantelei B. în consecința

vătămărilor corporale grave, periculoase pentru viață; raportul de expertiză

medico-legală nr. 272 din 05.12.2013 că părții vătămate Pantelei V. i-au fost

cauzate vătămări corporale grave; raportul de expertiză medico - legală nr. 271 din

05.12.2013 că părții vătămate Cheptene I. i-au fost provocate vătămări corporale

grave; raportul de expertiză medico - legală nr. 1168/D din 26.05.2014 că părții

vătămate Pantelei A. i-au fost cauzate vătămări corporale grave medii; raportul de

expertiză medico – legală nr. 269 din 05.12.2013 că părții vătămate Trocin I. i-au

fost provocate vătămări corporale ușoare; raportul de expertiză medico - legală nr.

267 din 05.12.2013 că părții vătămate Trocin M. i-au fost cauzate vătămări

corporale ușoare; raportul de expertiză medico - legală nr. 268 din 05.12.2013 că

părții vătămate Trocin A. i-au fost provocate vătămări corporale ușoare; raportul

de expertiză medico - legală nr. 273 din 05.12.2013 că la Trocin G. au fost

depistate vătămări corporale grave; raportul de expertiză auto – tehnică judiciară

nr. 0800 din 14.05.2014, cu planșa fotografică anexă, potrivit cărei viteza de

deplasare a autoturismului Toyota Camry a constituit aproximativ 99km/h, viteza

reală a automobilului fiind mai mare decât viteza calculată (99km/h), deoarece o

parte din energia cinetică pe care o poseda automobilul în mișcare a fost consumată

la deformarea pieselor autovehiculelor în momentul coliziunii; raportul de

expertiză auto-tehnică nr. 1415 din 15.08.2014 cu planșa fotografică anexă,

35

conform cărui, dacă conducătorul automobilului Toyota Camry ar fi respectat

cerințele pct. 49 din Regulamentul circulației rutiere, coliziunea cu automobilul

Opel Astra era exclusă, din punct de vedere tehnic, în aceste condiții, acțiunile

conducătorului autoturismului Toyota Camry au contribuit la crearea situației de

accident; raportul de expertiză tehnică din 28.01.2015, potrivit cărui inculpatul s-a

aflat în culpă doar datorită depășirii vitezei maxime acceptate, pe segmentul

respectiv de drum, circulând anterior producerii impactului cu o viteză minimă de

130 km/h; raportul de expertiză judiciară nr. 970 (CNEJ)203-209(CML) din

06.09.2015, potrivit căruia viteza reală de deplasare a automobilului Toyota

Camry, a fost mai mare decât viteza calculată de experți – 99km/h, deoarece o

parte din energia cinetică pe care o poseda automobilul respectiv în mișcare, a fost

consumată la deformarea pieselor automobilelor în momentul inițial de coliziune,

fiecare probă fiind apreciată în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării

lor, instanțele indicând motivele pentru care au respins probele și versiunile

apărării, instanța de apel pronunțându-se detaliat asupra tuturor motivelor invocate

în apel, probele administrate pe caz demonstrând prezența în acțiunile inculpatului

a elementelor infracțiunii prevăzute la art. 264 alin. (3) lit. a), b) Cod penal (pct. 2.,

Cu referire la argumentele invocate în recursul ordinar al procurorului (pct. 5.

din decizie), se atestă că instanța de apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt

și de drept privind soluționarea acțiunii civile în latura despăgubirilor morale în

strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor

de drept material, corect ținând cont de prevederile art. 220 alin. (3), 387 alin. (1)

Cod de procedură penală, 1422 alin. (1) și 1423 Cod civil, mărimea compensației

pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în funcție de

caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate,

de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, și de măsura în care această

compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea

suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța de judecată, luând în

considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul

social al persoanei vătămate, instanța de apel just, argumentat și în limitele

competenței legale deliberând asupra mărimii compensației pentru prejudiciul

moral cauzat părților vătămate prin infracțiune.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință

soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat

decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o

acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs

eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua

motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c.

Finlandei). Art. 6 din CEDO impune în special, în sarcina „instanței”, obligația de

a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de

părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora. Deși este adevărat

că obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu

36

poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument

( hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos).

Pe lângă aceasta, recursurile declarate, potrivit argumentelor invocate și

reproduse în pct. 5. - 5.1. din prezenta decizie, sunt întemeiate doar pe critica

modului în care instanțele au apreciat probele și circumstanțele cauzei.

Însă, pornind de la relevanțele art. 6 pct. 111), 27, 414 alin. (1) și (2) a

Codului de procedură penală, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere

greșită a probelor, iar judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa

convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere

probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar

aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel

pe care îl propune acuzarea și apărarea este o competență și prerogativă legală a

acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor

incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în

recursurile ordinare, la fel, este lipsită de orice temei legal.

Mai mult, motivele invocate în recursul avocatului au constituit obiect de

examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în

acest sens (pct. 2. – 4, 5.1. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și

circumstanțelor pricinii care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform

jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea

din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița versus Moldova).

Totodată, se reține că potrivit art. 325 alin. (1) și (2), 394 alin. (1) pct. 1) Cod

de procedură penală, judecarea cauzei în primă instanță se efectuează numai în

limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Modificarea învinuirii în instanța de

judecată se admite dacă prin aceasta nu se agravează situația inculpatului și nu se

lezează dreptul lui la apărare. Partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie

să cuprindă, descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicându-se

locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și

consecințele infracțiunii.

În această ordine de idei, se atestă netemeinicia argumentelor recurentului că

instanțele ar fi depășit limitele învinuirii formulate, constatând că inculpatul a

tamponat cu partea față – dreapta a automobilului pe care îl conducea în partea

spate – stânga a automobilul Opel – Astra, încălcând și prevederile art. 47 din

Regulamentul circulației rutiere, pe când în rechizitoriu este indicat că a tamponat

cu partea față – stânga a automobilului pe care îl conducea în partea spate –

dreapta a automobilului Opel – Astra, iar încălcarea prevederilor art. 47 din

Regulamentul circulației rutiere nu i-a fost imputat inculpatului.

Or, instanțele au respectat întocmai prescripțiile de drept nominalizate supra,

corect concretizând, în raport cu probele administrate, inclusiv cele reproduse

supra, că inculpatul de fapt a tamponat cu partea față – dreapta a automobilului pe

care îl conducea în partea spate – stânga a automobilului Opel – Astra.

Totodată, încălcarea de către acesta a prevederilor conținute și în art. 47 din

Regulamentul circulației rutiere, adică depășirea limitelor maxime de viteză a

37

vehiculelor pe drumurile publice, i-a fost incriminată inculpatului prin rechizitoriu,

invocându-se nerespectarea de către acesta a prescripțiilor similare din art. 45 pct.

1) din Regulamentul circulației rutiere, adică că conducătorul trebuie să conducă

vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită.

Mai mult, constatarea circumstanțelor faptice nominalizate coroborează și cu

poziția apărării, regăsită inclusiv în apel și recurs, că ambii conducători au

încălcat regulile de circulație rutieră, și că automobilul condus de către inculpat a

lovit automobilul Opel – Astra anume cu partea față – dreapta (pct. 3., 5.1. din decizie).

Prin urmare, instanțele au judecat cauza în limitele învinuirii formulate, iar

împrejurările în fapt constatate nu au influențat în niciun fel încadrarea juridică a

inculpatului indicată în rechizitoriu.

Pe lângă aceasta, potrivit art. 101 alin. (1) și (2), 251 alin. (4), 313 alin. (3),

230 alin. (2) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate

probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Judecătorul apreciază

probele conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu,

sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege. Încălcarea

prevederilor legale atrage nulitatea actului dacă a fost invocată în cursul efectuării

acțiunii – când partea este prezentă, sau la terminarea urmăririi penale – când

partea ia cunoștință de materialele dosarului. Plângerile împotriva acțiunilor și

actelor ilegale ale organului de urmărire penală pot fi înaintate în termen de 10 zile,

judecătorului de instrucție la locul aflării organului care a admis încălcarea. În

cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit

termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea

actului efectuat peste termen.

Astfel, și argumentele recurentului vizând nulitatea unor acte procesuale și a

concluziilor din rapoartele tehnico-judiciare, inclusiv pe motiv de incompatibilitate

a experților implicați, cât și respingerea demersurilor privind dispunerea unor

asemenea expertize suplimentare, sunt nefondate.

Or, prescripțiile de drept enunțate au fost respectate de instanțe, deoarece

apărarea nu a invocat unele acte contestate în cursul efectuării acțiunii – când

partea era prezentă, sau la terminarea urmăririi penale – când partea a luat

cunoștință de materialele dosarului, și nu a înaintat plângeri împotriva ordonanțelor

procurorului privind respingerea demersului vizând nulitatea altor acte, în termen

de 10 zile judecătorului de instrucție, pierzând dreptul procesual de a invoca

ulterior nulitatea actelor respective.

În același timp, aprecierea concluziilor din rapoartele tehnico-judiciare,

inclusiv a eventualelor condiții de incompatibilitate a experților implicați, cât și

temeinicia demersurilor privind dispunerea unor expertize suplimentare, inclusiv în

alt sens decât cel propus de apărare, ține de competența și prerogativa legală a

instanțelor judecătorești.

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanțele de fond și de

apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurenți, că

instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, că

38

hotărârile contestate conțin motive clare și legale pe care se întemeiază soluția,

exceptând sentința în latura prejudiciului moral, că instanțele nu au admis careva

erori grave de fapt, care ar fi afectat soluția instanței, că în acțiunile inculpatului au

fost întrunite elementele infracțiunii imputate, și că recursurile ordinare sunt vădit

neîntemeiate.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta

este vădit neîntemeiat.

Prin urmare, odată ce recursurile de pe rol sunt vădit neîntemeiate, ele

urmează a fi declarate inadmisibile.

de procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de Procurorul adjunct

interimar al Procurorului Procuraturii de circumscripție Chișinău, Sergiu Ciobanu,

și de avocatul Radu Dumneanu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 31 ianuarie 2017, în privința inculpatului Trocin Gheorghe

Xxxxxx, pe motiv că sunt vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 31 mai 2017.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Iurie Diaconu

Elena Covalenco

39