1ra-487/2017 — art. 186 alin. 4 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 186 alin. 4 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 8 CPP
1ra-487/2017 — art. 186 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 1ra-487/2017
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
11 aprilie 2017 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Petru Ursache,
Judecători – Ghenadie Nicolaev, Vladimir Timofti, Constantin Alerguș, Nadejda
Toma,
a judecat, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de avocatul Conoval
Nicanor în numele inculpatului Tabîrî Constantin și de avocatul Medeleanu Roman în
numele inculpatului Cerempei Daniel, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei
Buiucani, mun. Chișinău din 02 iunie 2016 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 28 noiembrie 2016, în cauza penală în privința lui
Tabîrî Constantin XXX, născut la XXX,
originar și domiciliat în XXX
și
Cerempei Daniel XXX, născut la XXX,
originar și domiciliat în XXX.
Termenul de examinare a cauzei:
19.01.2015 – 02.06.2016 (prima instanță);
22.06.2016 – 28.11.2016 (instanța de apel);
26.01.2017 – 11.04.2017 (instanța de recurs).
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 02 iunie 2016, Cerempei
Daniel și Tabîrî Constantin au fost condamnați în baza art. 186 alin. (4) Cod penal la 6
ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, fiecare.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut că Tabîrî Constantin la 02
august 2014, în perioada de timp cuprinsă între orele 09.30 și 11.00, prin înțelegere
prealabilă cu Cerempei Daniel, cu scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane,
acționând cu intenție directă, a pătruns prin deteriorarea geamului de la portiera din față
din partea dreaptă a automobilului de model „Mitsubishi Outlander”, cu n/î CPV 190,
care se afla parcat pe marginea carosabilului din str. Sfatul Țării 23, mun. Chișinău, de
unde a sustras pe ascuns o geantă din piele de culoare neagră de model „Textier” la prețul
de 7000 lei, în care se aflau 1200 dolari SUA, care conform cursului BNM constituia
echivalentul sumei de 16720 lei, mijloace bănești în sumă de 17000 lei, 80 taloane a câte
10 litri de benzină A 95 de la compania de alimentare „Lukoil” la preț de 14696 lei, un
portmoneu din piele de culoare neagră la prețul de 1200 lei în care se aflau mijloace
bănești în sumă de 2000 lei, buletin de identitate, permis de conducere, pașaport tehnic,
polița de asigurare medicală, două carduri bancare „Banca de Economii”, legitimația de
deputat al primului parlament al RM perioada 1990-1994, trei seturi de chei ce aparțineau
cet. Țaranu Anatol, după care cu bunurile sustrase a părăsit locul comiterii infracțiunii,
cauzând părții vătămate un prejudiciu material în proporții mari în sumă totală de 58616
lei.
1
Cerempei Daniel la 02 august 2014, în perioada de timp cuprinsă între orele 09.30
și 11.00, prin înțelegere prealabilă cu Tabîrî Constantin, cu scopul sustragerii pe ascuns a
bunurilor altei persoane, acționând cu intenție directă, a pătruns prin deteriorarea
geamului de la portiera din față din partea dreaptă a automobilului de model „Mitsubishi
Outlander”, cu n/î CPV 190, care se afla parcat pe marginea carosabilului din str. Sfatul
Țării 23, mun. Chișinău, de unde a sustras pe ascuns o geantă din piele de culoare neagră
de model „Textier” la prețul de 7000 lei, în care se aflau 1200 dolari SUA, care conform
cursului BNM constituia echivalentul sumei de 16720 lei, mijloace bănești în sumă de
17000 lei, 80 taloane a câte 10 litri de benzină A 95 de la compania de alimentare „Lukoil”
la preț de 14696 lei, un portmoneu din piele de culoare neagră la prețul de 1200 lei în care
se aflau mijloace bănești în sumă de 2000 lei, buletin de identitate, permis de conducere,
pașaport tehnic, polița de asigurare medicală, două carduri bancare „Banca de Economii”,
legitimația de deputat al primului parlament al RM perioada 1990-1994, trei seturi de chei
ce aparțineau cet. Țaranu Anatol, după care cu bunurile sustrase a părăsit locul comiterii
infracțiunii, cauzând părții vătămate un prejudiciu material în proporții mari în sumă
totală de 58616 lei.
Sentința a fost atacată cu apel de avocatul Medeleanu Roman în numele
inculpatului D. Cerempei, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri,
prin care inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă neprivativă de libertate, cu aplicarea art.
90 Cod penal.
În motivarea apelului a invocat că, inculpatul a recunoscut vina și a comis
infracțiunea de unul singur, se căiește sincer de cele comise și dorește să restituie
prejudiciul material părții vătămate.
În ședința instanței de apel inculpatul a înaintat cerere, prin care solicită aplicarea
art. 1 și 2 al Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea
Independenței RM.
3.1. De asemenea, sentința a fost atacată cu apeluri și de avocatul Conoval Nicanor
în numele inculpatului C. Tabîrî, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei
și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare în privința inculpatului.
În motivarea apelurilor a invocat:
- instanța de fond eronat a apreciat probele din punct de vedere al pertinenței,
concludenței, utilității și veridicității lor;
- instanța nu a motivat cum procesul-verbal de cercetare la fața locului și procesul-
verbal de sesizare despre infracțiune demonstrează vinovăția inculpatului în săvârșirea
infracțiunii incrmiminate, nu s-a constatat legătura între aceste acțiuni procesuale și
acțiunile lui C. Tabîrî, nu s-a luat în considerație faptul că automobilul părții vătămate a
fost deteriorat nu de C. Tabîrî dar de inculpatul D. Cerempei;
- prima instanță a admis eronat ca probă procesul-verbal de ridicare din 11.09.2014
de la reprezentantul S.A „Banca de Economii” a înregistrărilor foto din data de
02.08.2014, deoarece din înregistrări nu se confirmă vinovăția lui C. Tabîrî, astfel proba
dată nu demonstrează vinovăția lui;
- instanța neîntemeiat a admis ca probă procesul-verbal de examinare a obiectului
din 08.10.2014, deoarece din conținutul acestuia, de descriere a CD-lui, nu se confirmă
careva date ce ar avea atribuție directă sau indirectă la C. Tabîrî;
- instanța a admis ca probă și ordonanța procurorului de recunoaștere și anexare a
mijloacelor materiale de probă din 08.10.2014 (f.d. 93-95, vol. I), însă nu a luat în
considerație că acest document procesual nu confirmă vinovăția inculpatului;
2
- la adoptarea sentinței de condamnare instanța s-a bazat doar pe faptul că,Tabîrî
Constantin și Cerempei Daniel erau împreună în momentul comiterii infracțiunii, fără a
individualiza acțiunile fiecăruia.
3.2. Avocatul Negru Olesea în numele inculpatului C. Tabîrî, a atacat sentința cu
apel, solicitând casarea ei și achitarea inculpatului.
În motivarea apelului a indicat, că vinovăția inculpatului nu a fost dovedită,
confirmându-se doar versiunea declarată de inculpat. Inculpatul D. Cerempei a declarat
că ideea sustragerii a venit subit și C. Tabîrî nu a cunoscut despre intenția sa, nu a văzut
cum a comis fapta, deoarece se afla la o distanță mai mare.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 noiembrie 2016,
pronunțată integral la 20 decembrie 2016, apelurile declarate au fost respinse, ca
nefondate, cu menținerea sentinței.
4.1. Instanța a menționat, că prima instanță a apreciat probele prin prisma art. 101
Cod procedură penală și just a stabilit vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii
imputate și anume prin declarațiile părții vătămate, cît și prin materialele cauzei:
- înștiințarea 902 din 02.08.2014, prin care partea vătămată a sesizat faptul
comiterii furtului (f.d. 8, vol. 1);
- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 02.08.2014 a automobilului de
modelul ”Mitsubishi Outlander” cu n/î CPV 190;
- procesele-verbale de audiere a părții vătămate din 04.08.2014, 11.08.2014,
13.08.2014 (f.d. 14, 20, 21, vol. 1);
- procesul-verbal de ridicare din 11.09.2014, privind ridicarea înregistrărilor video
de la SA ”Banca de Economii” (f.d. 34-35, vol. 1);
- procesul-verbal de examninare a obiectului din 12.09.2014, privind examinarea
conținutului CD-R ridicate de la SA ”Banca de economii” (f.d. 37, vol. 1);
- procesul-verbal de examinare a convorbirilor telefonice din 08.10.2014 (f.d. 92,
vol. 1);
- procesul-verbal de audiere suplimentară a bănuitului C. Tabîrî (f.d. 99, vol. 1);
Instanța de apel a considerat corectă concluzia primei instanțe referitor la vinovăția
inculpaților, iar probele combat argumentele inculpaților, precum că învinuirea înaintată
și starea de fapt constatată de prima instanță nu și-a găsit confirmare în cadrul cercetării
judecătorești.
Instanța de apel a reținut că vina inculpatului C. Tabîrî în sustragerea pe ascuns a
bunurilor altei persoane, prin complicitate cu Daniel Cerempei, a fost dovedită
indubitabil, iar rolul acestuia se desprinde din declarațiile sale, făcute în calitate de bănuit
la 30.10.2014, prin care a menționat că, se plimbau cu D. Cerempei pe bd. Ștefan cel
Mare și Sfânt, str. București și Sfatul Țării, unde ultimul s-a apropiat de un automobil de
modelul ”Mitsubishi”, fără să spună nimic, iar dânsul a continuat deplasarea, iar ajungând
la intersecție a găsit un taxi, cu care s-a înțeles, să se deplaseze spre sect. Râșcani, mun.
Chișinău, moment în care a venit și Daniel și împreună au mers până la str. Florilor, unde
a coborât.
Prin urmare acesta a fost și rolul complicelui, inculpatului C. Tabîrî, care a
supravegheat ca autorul furtului, D. Cerempei, să acționeze în securitate și la timp să
părăsească locul comiterii infracțiunii, asigurându-l pe ultimul cu un automobil de taxi.
Circumstanțele stabilite au făcut imposibil de admis și reținut argumentele
apelurilor declarate în interesele inculpatului C. Tabîrî, ceea ce a determinat respingerea
lor ca nefondate.
3
În acest context, instanța de apel a reținut că instanța de fond la judecarea cauzei
obiectiv a stabilit circumstanțele de fapt și de drept la caz, just a încadrat juridic acțiunile
inculpaților, iar la stabilirea pedepsei a ținut seama de prevederile art. 61, 75, 76, 77 Cod
penal.
De asemenea, instanța a considerat că prima instanță a ținut cont la stabilirea
pedepsei inculpaților de circumstanțele reale și personale privind individualizarea
pedepsei și anume: de caracterul prejudiciabil al infracțiunii, care face parte din categoria
celor grave, de persoana inculpaților, C. Tabîrî se află la evidența medicului narcolog cu
diagnoza ”consumator de substanțe narcotice (hașiș)” (f.d. 57, vol. 1), D. Cerempei se
află la evidența medicului narcolog cu diagnoza ”consumator de substanțe narcotice
(hașiș, amfetamine)” (f.d. 85, vol.1), de faptul că inculpații anterior au fost judecați (f.d.
12-16, 20, vol. 2).
Instanța de apel a considerat ca neîntemeiate argumentele avocaților în numele
inculpatului C. Tabîrî, privind achitarea ultimului, din motiv că fapta nu a fost săvârșită
de inculpat, or nerecunoașterea vinovăției de către inculpat nu echivalează cu achitarea
acestuia, devreme ce circumstanțele stabilite și probele dovedesc participarea lui la fapta
incriminată, iar argumentele lui C. Tabîrî că el nu a participat la săvârșirea faptei nu
puteau fi luate în considerație de către instanța de apel, deoarece argumentele indicate de
el se combăteau prin ansamblul de probe administrate pe dosar precum și prin declarațiile
sale (f.d. 55, 99, vol. 1) și ale părții vătămate, care a menționat că, „Daniel s-a apropiat
de automobil, s-a uitat prin geam, după care a strigat că, vrea să sustragă niște bunuri
din ea. După care a auzit un sunet produs în urma unei spargeri de geamuri, iar peste
câteva minute a venit spre el având în mână un diplomat de culoare cafenie, pe care 1-a
rugat să-1 țină, deoarece el a plecat să prindă un taxi. S-au urcat ambii într-un taxi,
Aflându-se în taxi i-a transmis lui Cerempei Daniel diplomatul”, ceea ce demonstrează
că C. Tabîrî a cunoscut cu certitudine intenția lui D. Cerempei și nu a întreprins măsuri
de împiedicare a comiterii infracțiunii, mai mult ca atât, a ținut geanta „diplomat” pe care
a sustras-o D. Cerempei din mașină.
De asemenea, instanța de apel a apreciat critic versiunea inculpatului C. Tabîrî, că
el se afla la o distanță mare de D. Cerempei și nu cunoștea despre intențiile acestuia,
deoarece potrivit declarațiilor ultimului acesta era la curent cu intenția lui D. Cerempei și
a participat la comiterea infracțiunii în calitate de complice.
Totodată, instanța de apel a respins și versiunea inculpatului D. Cerempei, precum
că C. Tabîrî era departe de el și nu a participat la comiterea infracțiunii, deoarece acesta
este contradictorie cu declarațiile de la faza de urmărire penală, care demonstrează
participarea ambilor inculpați la sustragerea bunurilor din automobil.
Mai mult, instanța a menționat că declarațiile lui D. Cerempei reprezintă o metodă
de apărare a lui C. Tabîrî, deoarece ultimii sunt prieteni.
Instanța de apel, analizând declarațiile inculpatului C. Tabîrî, le-a apreciat ca fiind
făcute cu scopul de a se eschiva de la răspunderea și pedeapsa penală, or potrivit
declarațiilor (f.d. 55, 99, vol. 1) ultimul recunoaște faptul participării la săvârșirea
infracțiunii, declarații care nu au fost contestate de către inculpat.
Ceea ce ține de apelul avocatului Medeleanu Roman în numele inculpatului D.
Cerempei, din conținutul căruia reiese că partea apărării nu este de acord cu pedeapsa
stabilită, instanța de apel a relevat că pedeapsa stabilită de instanța de fond este legală,
proporțională cu fapta comisă și în măsură să asigure atingerea scopului pedepsei penale,
astfel s-au ținut cont de prevederile art. 61, 75, 76, 77 Cod penal și temeiuri de a interveni
în pedeapsă cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal nu s-au constatat.
4
Totodată, instanța de apel a respins solicitarea inculpatului D. Cerempei, privind
aplicarea prevederilor Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la
proclamarea independenței Republicii Moldova, deoarece în speță s-a atestat interdicțiile
prevăzute de art. 10 al legii menționate, ce indică asupra imposibilității aplicării
dispozițiilor actului sus citat față de inculpat, dat fiind faptul că inculpatul anterior a
săvârșit infracțiune similară, procesul penal fiind încetat cu împăcarea părților, iar
infracțiunea prevăzută la art. 186 alin. (4) Cod penal se califică ca fiind gravă.
Hotărârile judecătorești sînt atacate cu recursuri ordinare de avocatul Conoval
Nicanor în numele inculpatului C. Tabîrî la 13.01.2017 și 17.01.2017, invocînd temeiurile
prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 13) Cod de procedură penală, care solicită casarea
acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare în privința lui
Tabîrî Constantin.
În motivarea recursurilor a invocat aceleași motive ca și în apel, precum și unele
suplimentare:
- instanțele judecătorești au apreciat incorect circumstanțele de fapt ale cauzei, cu
concluzionarea neîntemeiată asupra vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii
imputate, iar probele nu au fost apreciate în conformitate cu art. 101 Cod de procedură
penală;
- decizia instanței de apel este neîntemeiată, deoarece instanța s-a axat doar pe
enumerarea probelor prezentate de acuzare, fără a le argumenta în parte asupra
admisibilității lor, și-a întemeiat concluziile pe probele cercetate de prima instanță, care
nu au fost verificate în ședința de judecată și nu au fost consemnate în procesul-verbal,
nefiind respectate prevederile art. 414, 417 Cod de procedură penală, nemotivând soluția
de vinovăție a inculpatului;
- instanța de apel nu a ținut cont că prejudiciul cauzat părții vătămate a fost restituit
doar de D. Cerempei, astfel confirmându-se faptul că C. Tabîrî nu are nici o atribuție la
comiterea infracțiunii;
- instanța de apel nu a ținut cont că în privința inculpatului a intervenit o lege penală
mai favorabilă, și anume prin legea nr. 207 din 29.07.2016, în vigoare din 07.11.2016, a
fost modificat art. 126 Cod penal, astfel urma să reîncadreze acțiunile inculpatului.
5.1. Decizia este atacată cu recurs ordinar de avocatul Medeleanu Roman în numele
inculpatului D. Cerempei, la data de 20.01.2017, invocînd temeiurile prevăzute de art.
427 alin. (1) pct. 10), 11) Cod de procedură penală, care solicită casarea acesteia, cu
dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată.
În motivarea recursului a invocat că, instanța de apel neîntemeiat nu a aplicat
prevederile Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea
Independenței Republicii Moldova, deoarece inculpatul întrunește condițiile de aplicare
a prezentei legi.
Mai indică că, la judecarea cauzei instanța de apel urma să recalifice acțiunile
inculpatului din prevederile art. 186 alin. (4) Cod penal în cele ale art. 186 alin. (2) Cod
penal, ținând cont de art. 10 Cod penal, deoarece prin legea nr. 207 din 29.07.2016, în
vigoare din 07.11.2016, a fost modificat art. 126 Cod penal.
Totodată, invocă că la individualizarea pedepsei nu s-a luat în considerație
prevederile art. 61, 75, 76 Cod penal, pedeapsa fiind aspră care nu este proporțională și
echitabilă cu scopul pedepsei penale.
Procurorul a depus referință asupra recursurilor, considerând că în privința
inculpaților urmează a fi aplicate prevederile legii penale în temeiul art. 10 Cod penal.
5
Judecând recursurile declarate în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal
lărgit concluzionează că acestea urmează a fi admise din următoarele considerente.
Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul,
instanța îl admite, casează parțial sau total hotărârea atacată, rejudecă cauza și pronunță
o nouă hotărâre, dacă nu se agravează situația condamnatului.
Astfel, verificând argumentele invocate de recurenți, Colegiul penal constată că
acestea vizează în mod unanim modalitatea de apreciere a probelor de către instanța de
apel, pe care ultimii o consideră neîntemeiată și lipsită de obiectivitate. Cu referire la acest
capitol, Colegiul penal menționează că critica aprecierii probelor nu constituie temei
pentru recurs, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, în acest context fiind
primordial de a menționa că, potrivit art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța
de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în
drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților.
Din aceste considerente, Colegiul penal consideră că critica aprecierii probelor este de
jure inadmisibilă.
Cu atât mai mult, Colegiul penal constată că aprecierea probelor deja a constituit
obiect de examinare în instanța de apel, chestiune asupra căreia aceasta s-a expus în mod
corespunzător, apreciind probele administrate sub aspectul pertinenței, concludenței,
utilității și veridicității lor, iar în ansamblu – prin prisma coroborării lor, probe care au
fost menționate în decizia atacată și a căror conținut a fost desfășurat.
Totodată, Colegiul penal lărgit consideră că recursurile ordinare declarate urmează
a fi admise, și anume din motiv că în privința situației inculpaților a intervenit o lege
penală mai favorabilă, argumentele recurenților fiind întemeiate în partea respectivă.
Suplimentar, Colegiul penal va admite argumentele recurenților, privind calificarea
juridică greșită a faptei săvârșite de inculpați și lipsa motivelor pe care se întemeiază
soluția adoptată de către instanța de apel, deoarece decurg din faptul că instanța de apel a
omis, în legătură cu intervenirea unei legi penale mai favorabile, de a efectua reîncadrarea
juridică a acțiunilor inculpaților, ceea ce a rezultat în admiterea unor erori de drept,
inclusiv privind cererea inculpatului Cerempei D. de aplicare, în privința sa, a actului de
amnistie.
Astfel, Colegiul penal consideră că argumentul din recursul declarat în numele lui
Cerempei D., privind faptul că instanța de apel a respins cererea inculpatului de aplicare
a amnistiei în privința sa, este întemeiat. În acest context, Colegiul penal constată că
instanța de apel și-a motivat concluzia în partea dată, însă eronat a statuat asupra faptului
că în cauză s-au atestat interdicțiile prevăzute de art. 10 al legii privind amnistia în
legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, nr.
210 din 29.07.2016, manifestate prin faptul că inculpatul anterior a săvârșit o infracțiune
similară, procesul penal fiind încetat în legătură cu împăcarea părților, iar infracțiunea
prevăzută la art. 186 alin. (4) Cod penal, a cărei săvârșire a fost imputată inculpatului, se
califică ca fiind una gravă.
Din conținutul sentinței, menținută prin decizia instanței de apel, instanței de apel,
rezultă că inculpații au fost condamnați în baza art. 186 alin. (4) Cod penal, conform
semnelor calificative – furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane,
săvârșit de două persoane, prin pătrundere în alt loc de depozitare, cu cauzarea de daune
în proporții mari. La acest capitol, Colegiul penal menționează că valoarea bunurilor
sustrase, ca semn calificativ al componenței de infracțiune, se determină ținându-se seama
de mărimea unității convenționale de amendă, stabilită conform legislației în vigoare la
momentul săvârșirii infracțiunii.
6
Astfel, conform art. 64 alin. (2) Cod penal (în redacția în vigoare la momentul
săvârșirii faptei – 02.08.2014), valoarea unității convenționale de amendă constituia 20
lei. Potrivit art. 126 Cod penal (redacția din 02.08.2014), se considera ca constituind
proporții mari valoarea bunurilor materiale sustrase, care la momentul săvârșirii
infracțiunii depășea 2500 unități convenționale.
Colegiul penal reține că prin legea nr. 207 privind modificarea și completarea unor
acte legislative din 29.07.2016, în vigoare din 07.11.2016, valoarea unității convenționale
a fost majorată de la 20 la 50 lei, iar proporții deosebit de mari în conformitate cu
modificările operate la art. 126 alin. (1) Cod penal se consideră valoarea bunurilor
sustrase care depășește 40 salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite de
Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei.
Potrivit sentinței, în raport cu prevederile legale sus-menționate, valoarea
prejudiciului cauzat părților vătămate constituia 58616 lei, adică 2900 unități
convenționale. Însă, la data pronunțării deciziei instanței de apel, prin care a fost
menținută sentința de condamnare (28.11.2016), încadrarea juridică a acțiunilor
inculpaților era una eronată, deoarece valoarea bunurilor sustrase nu depășea 20 de salarii
medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la
momentul săvârșirii faptei, în lumina modificărilor operate la art. 126 Cod penal prin
legea anterior menționată.
În acest context, Colegiul penal constată că prin Hotărârea Guvernului nr. 1000 din
13.12.2014, în vigoare din 20.12.2014, s-a aprobat cuantumul salariului mediu lunar pe
economie, prognozat pentru anul 2015, în mărime de 4225 lei.
Prin urmare, a intervenit o lege penală mai favorabilă inculpaților care, potrivit art.
10 Cod penal, are efect retroactiv și se răsfrânge asupra persoanelor care au săvârșit
faptele respective până la intrarea în vigoare a acestei legi, inclusiv asupra persoanelor
care execută pedeapsa.
În circumstanțele date, Colegiul penal consideră ca fiind necesară reîncadrarea
juridică a acțiunilor inculpaților, de la prevederile art. 186 alin. (4) Cod penal la cele de
la art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, deoarece prejudiciul cauzat părților vătămate,
în valoare de 58616 lei, potrivit modificărilor operate la art. 126 Cod penal, constituie
13,87 salarii medii lunare prognozate de Guvern pentru anul 2014, ceea ce nu constituie
proporții mari.
În acest context, ținând cont de faptul că argumentele recurenților privind
aprecierea probelor sunt inadmisibile, de faptul că temeiurile pentru recurs, invocate de
recurenți, nu și-au găsit confirmare, precum și de faptul că a intervenit o lege penală mai
favorabilă inculpaților, Colegiul penal lărgit conchide asupra necesității admiterii
recursurilor ordinare declarate, cu casarea totală a hotărârilor judecătorești și cu
pronunțarea unei noi hotărâri de condamnare în privința inculpaților, prin această soluție
nefiindu-le agravată situația.
În conformitate cu art. 338, 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c), alin. (2) Cod de
procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Admite recursurile ordinare declarate de avocatul Conoval Nicanor în numele
inculpatului Tabîrî Constantin și de avocatul Medeleanu Roman în numele inculpatului
Cerempei Daniel, casează total sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 02 iunie
2016 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 noiembrie 2016,
rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărâre, prin care:
7
Tabîrî Constantin XXX și Cerempei Daniel XXX se recunosc vinovați în
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal și li se
stabilește, fiecăruia, pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu executare
în penitenciar de tip semiînchis.
Termenul executării pedepsei închisorii, stabilite lui Tabîrî Constantin XXX și
Cerempei Daniel XXX, se calculează din 11 aprilie 2017, cu includerea în termen a
perioadelor:
Lui Tabîrî Constantin XXX – de la 05 ianuarie 2016 până la 10 aprilie 2017, iar
lui Cerempei Daniel XXX – de la 18 aprilie 2016 până la 10 aprilie 2017.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 11 mai 2017.
Președinte Petru Ursache
Judecători Ghenadie Nicolaev
Vladimir Timofti
Constantin Alerguș
Nadejda Toma
8