1ra-604/2017 — art. 42 alin. 2, 46, 290 alin. 2 lit. b CP

1ra-604/2017 — art. 42 alin. 2, 46, 290 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-604/2017

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

04 aprilie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, Liliana Catan,

Ion Guzun,

a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursurile

ordinare declarate de procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Sergiu

Brigai, de avocatul Radu Dumneanu în numele inculpaților Guja Dumitru și

Stoianov Vasilii, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

24 noiembrie 2016, în privința inculpaților

Guja Dumitru xxxxx, născut la

xx xxxxxxxx xxxx în s. xxxx xxxxxxx, r-nul xxxxxxx,

locuitor al or. xxxxxxxx, str. xxxxxxx xxx, ap. xxx,

cetățean al R. Moldova, fără antecedente penale;

Guja Alexandru xxxxx, născut

la xx xxxxxxxxx xxxx, originar și locuitor al s. xxxx

xxxxxxx, r-nul xxxxxxx, cetățean al R. Moldova, fără

antecedente penale;

Stoianov Vasilii xxxxxxxx,

născut la xx xxxxxx xxxx, originar și locuitor al s.

xxxxxxx r-nul xxxxxxxx cetățean al R. Moldova, fără

antecedente penale.

Termenul de examinare

instanța de fond: 05.11.2012 – 11.04.2014,

instanța de apel: 10.09.2014 – 24.11.2016,

instanța de recurs: 08.02.2017 – 04.04.2017.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal lărgit,

1

C O N S T A T Ă :

Guja Alexandru și Stoianov Vasilii au fost achitați de sub învinuirea comiterii

infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), 46, 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, din

lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii.

se învinuiesc că, începând cu luna februarie 2012, au devenit membri activi ai unui

grup criminal organizat, creat de către persoane neidentificate de către organele de

urmărire penală, din care făcea parte și Galoi V., urmărirea penală în privința

căruia a fost încetată în baza art. 290 alin. (3) Cod penal, precum și alte persoane

neidentificate, fiecare avându-și rolul său strict stabilit, ilegal asigurau purtarea-

păstrarea, procurarea-comercializarea armelor de foc și munițiilor, fără autorizație

corespunzătoare.

În luna februarie 2012, într-un loc neidentificat de către organul de urmărire

penală, Stoianov V. a primit de la persoane neidentificate două calupuri de TNT

(trinitrotoluen) cu fitiluri și capsule detonante electrice de model „ЭДП” și o

grenadă antitanc reactivă de model „РПГ-26 Аглень”, pe care le-a transmis lui

Guja D., care la rândul său, la 03 aprilie 2012, le-a comercializat lui Galoi V.

contra sumei de 800 dolari SUA, din care 600 dolari SUA i-a transmis lui Stoianov

V., iar restul 200 dolari SUA i-a luat el.

În luna mai 2012, într-un loc neidentificat de către organul de urmărire

penală, Guja D. a primit de la Stoianov V. un lansator de grenade antitanc reactiv

de model „МУХА”, pe care la 24 mai 2012, pe traseul Căușeni-Bender, l-a vândut

lui Galoi V. contra sumei de 700 dolari SUA, din care, 500 dolari SUA i-a transmis

lui Stoianov V., iar restul 200 dolari SUA i-au rămas lui.

În perioada mai-iunie 2012, într-un loc neidentificat de către organul de

urmărire penală, Guja D. și Guja A. au primit de la Stoianov V. un lansator de

grenade antitanc reactiv de model „РПГ-18”, pe care ambii, la 03 iunie 2012,

aflându-se la domiciliul lui Guja A., l-au comercializat lui Galoi V. contra sumei

de 700 dolari SUA, din care 500 dolari SUA i-au transmis lui Stoianov V., iar

restul 200 dolari SUA le-a rămas lor.

În luna iunie 2012, într-un loc neidentificat de către organul de urmărire

penală, Guja Dumitru a primit de la Stoianov V. un pistol-mitralieră de model

„AKS-74U”, cu încărcător și 32 de cartușe cal. 5,45×39 mm., pe care la 26 iunie

2012, în or. Căușeni, le-a comercializat lui Galoi V. contra sumei de 2000 dolari

SUA.

La 18 septembrie 2012, Guja D. a primit de la Stoianov V. un lansator de

grenade antitanc reactiv de model „RPG-18” (МУХА), două grenade defensive de

model „F-1”, cu focoase, o grenadă ofensivă de model „RGD-5” cu focos, două

detonatoare ale focoaselor de instruire-imitare de model „UZRGM”, un încărcător

pentru pistol-mitralieră de tip „Kalașnikov” cal. 5,45×39 mm. și 35 cartușe cal.

5,45×39 mm., pe care, conform înțelegerii prealabile, în a doua jumătate a zilei,

intenționa a le comercializa lui Galoi V., la domiciliul lui Guja A. din s. xxxxx

xxxxxxx, r-nul xxxxxxx, dar în urma intervenției organelor de drept, toți membrii

2

grupării criminale au fost reținuți în flagrant, asupra lor fiind depistate și ridicate

armele și munițiile nominalizate.

Instanța a reținut că probele au fost administrate prin intermediul lui Galoi

V., infiltrat în calitate de agent sub acoperire, începând cu luna februarie 2012, fapt

care însă a fost ascuns de instanță.

Este stabilit că Galoi V. a fost infiltrat în calitate de agent sub acoperire, însă

nu poate fi verificat când și de către cine s-a dispus infiltrarea lui în această

calitate, la dosar lipsind ordonanța de infiltrare, decizia privind desemnarea

persoanelor împuternicite cu efectuarea măsurilor operative de investigare.

Contrar prevederilor art. 262, 274 Cod de procedură penală, denunțul făcut

de către Galoi V., precum și pretinsele infracțiuni comise la 03 aprilie 2012, 24 mai

2012, 03 iunie 2012 și 26 iunie 2012, nici nu au fost înregistrate ca infracțiuni.

Nerespectarea acestor cerințe legale provoacă nulitatea acțiunilor organului

de urmărire penală de administrare a probelor prin utilizarea măsurilor operative de

investigare.

Totodată, în cadrul urmăririi penale și în instanța de fond accesul apărării la

proba cu martorul Galoi V. nu a putut fi asigurată, instanța fiind în imposibilitate

să verifice proba dată prin mijloacele prevăzute de legea procesuală în cadrul

ședinței de judecată.

În același timp, a fost stabilit că la data infiltrării, Galoi V. avea o datorie

neonorată față de Guja D. și, fiind în imposibilitate să o restituie, era cointeresat în

condamnarea acestuia, pentru a evita sau amâna restituirea datoriei.

Conform ordonanței din 19.09.2012, procesul penal în privința lui Galoi V.

a fost încetat în temeiul art. 290 alin. (3) Cod penal, 275 alin. (9), 285 Cod de

procedură penală.

Organul de urmărire penală, recunoscându-l culpabil pe Galoi V. de

comiterea infracțiunilor comise în componența unui grup criminal organizat, a

justificat încetarea procesului prin faptul că acesta a ajutat la descoperirea

infracțiunilor și faptelor ilicite, a contribuit esențial la demascarea membrilor ei, a

predat de bună voie armele și munițiile cumpărate, camuflând faptul că acesta a

acționat în calitate de agent sub acoperire, infiltrat de autoritățile statului și

nicidecum nu risca o condamnare, fiind liber în acțiunile sale de instigare, fiind un

act inadmisibil din partea acuzării care reprezintă învinuirea din numele statului,

având obligația de a fi obiectiv și de a contribui în limitele legii la înfăptuirea

justiției, dar nu de a induce instanța în eroare, camuflând unele împrejurări pentru

obținerea condamnării.

Or, probele administrate prin intermediul lui Galoi V. sunt inadmisibile.

Mai mult, Malic C. nefiind inclus în grupul persoanelor abilitate cu

efectuarea acțiunilor de investigare operativă și urmărire penală pe cauza nr.

2011028068, în perioada februarie - septembrie 2012, până la etapa reținerii în

flagrant, asigurarea tehnică a interceptărilor comunicărilor nu a fost realizată de

către persoane abilitate prin lege - colaboratorii SIS RM în condițiile Legii privind

activitatea operativă de investigații, cu aplicarea unor aparate de înregistrare video

sau audio, ori alte mijloace tehnice, autorizate în modul stabilit de lege, că

înregistrările video-audio, armele, munițiile și materialele explozive, recunoscute

în calitate de corpuri delicte nu au fost ridicate în modul prevăzut de legea

3

procesuală de la Galoi V., acuzarea nu era în drept să administreze probele

dobândite în mod ilegal de către IS al SIFT din cadrul DIF MAI RM, Malic C. și

să le prezinte instanței în atestarea învinuirii formulate.

Astfel, sentința nu poate fi bazată pe informații operative de investigații dacă

aceste activități nu au fost înregistrate și autorizate procesual.

Proveniența armelor, munițiilor sau substanțelor explozive pe care

procurorul le-a ridicat de la Malic C., apoi le-a supus expertizării, rămâne fără o

confirmare procesual-legală, procesele-verbale de ridicare a înregistrărilor video-

audio a armelor și/sau munițiilor fiind întocmite de procurorul Lilian Cociu, iar

ridicarea acestora s-a efectuat de la IS al SIFT din cadrul DIF MAI RM, Malic C.,

care pe cauză nu are un statut atribuit legal, dar nu de la sursa primară Galoi V.

Or, rapoartele de expertiză nr. 1173/1174 din 06.04.2012, nr. 1897 din

28.05.2012, nr. 2104 din 05.06.2012, nr. 2485/2486 din 20.07.2012 nu au putere

probantă, nefiind stabilită proveniența armelor, munițiilor sau explozivelor

prezentate experților.

Acțiunile lui Galoi V. au avut efectul unei instigări la săvârșirea

infracțiunilor imputate din partea autorităților statului, iar acuzarea n-a administrat

probe care să confirme că infracțiunea ar fi fost săvârșită fără intervenția lui Galoi

V. Astfel, fiind folosite în exclusivitate rezultatele unei intervenții inadmisibile,

procesul penal este evident lipsit de caracterul echitabil prevăzut de art. 6 al

CEDO.

Mai mult, pe parcursul examinării cauzei nu au fost administrate probe care

să demonstreze cu certitudine activitatea criminală a inculpaților Stoianov V. și

Guja A., ca membri activi ai unui grup criminal organizat.

apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Guja D.

și Stoianov V. să fie condamnați în baza art. 42 alin. (2), 46, 290 alin. (2) lit. b)

Cod penal la 6 ani închisoare, iar Guja A. să fie condamnat în baza art. 42 alin. (2),

46, 290 alin. (2) lit. b) Cod penal la 4 ani închisoare.

Apelanta a indicat că instanța de fond incorect a apreciat probele acuzării,

considerându-le ca fiind administrate cu încălcarea cerințelor legale care au dus la

nulitatea acțiunilor organului de urmărire penală.

Conform art. 251 alin. (4) Cod de procedură penală, încălcarea oricărei alte

prevederi legale decât cele prevăzute în alin. (2) atrage nulitatea actului dacă a fost

invocată în cursul efectuării acțiunii – când partea este prezentă, sau la terminarea

urmăririi penale – când partea ia cunoștință de materialele dosarului, sau în instanța

de judecată – când partea a fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum și

în cazul în care proba este prezentată nemijlocit în instanță.

Inculpații nu au contestat actele procedurale întocmite în cadrul desfășurării

procesului penal, iar acțiunile de investigație s-au efectuat cu autorizarea

judecătorului de instrucție.

Totodată, instanța de fond incorect a considerat că mijloacele de probă au

fost dobândite ca urmare a instigării din partea agentului sub acoperire, fiindu-le

încălcat inculpaților dreptul la un proces echitabil. Or, din înregistrările audio și

video nu rezultă exercitarea presiunii sau influență asupra inculpaților pentru a

comite infracțiunea.

4

3.1. Procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Bender, Cătălin

Scutelnic, a declarat apel suplimentar, prin care a solicitat condamnarea

inculpaților conform învinuirii formulate.

Apelantul a invocat că instanța de fond incorect a stabilit încălcarea

procedurii de pornire a urmăririi penale conform art. 274 Cod de procedură penală,

cauza penală fiind disjunsă prin ordonanța procurorului de la o altă cauză penală pe

faptul bănuielii rezonabile privind traficul de arme comis de inculpați.

Constatarea instanței de fond privind limitarea accesului apărării la martorul

Galoi V. este eronată, or, la finele urmăririi penale inculpații și apărarea au făcut

cunoștință cu toate materialele cauzei, studiind și declarațiile martorului și acțiunile

procesuale efectuate cu participarea acestuia.

Totodată, neincluderea lui Malic C. în grupul de urmărire penală a fost greșit

interpretată de instanța de fond.

Nu au fost administrate probe care să demonstreze că înregistrarea din

03.04.2012 a fost efectuată la 22.03.2012, adică anterior autorizării și datei la care

se pretinde.

Instanța de fond a neglijat declarațiile martorului Malic C. care a confirmat

că Galoi V. acționa ca persoană infiltrată, iar toate munițiile procurate în timpul

achizițiilor de control i le transmitea lui, ulterior fiind ridicate de procuror, lipsind

careva temeiuri de respingere a probei date.

Nu a fost probată nici instigarea inculpaților la comiterea infracțiunii din

partea lui Galoi V., obiectele infracțiunii fiind interzise în circuitul civil, acestea nu

pot fi deținute, procurate, obținute în mod liber pe teritoriul Republicii Moldova și

pot proveni doar ca urmare a unei activități ilegale, acțiune care nu a fost

întreprinsă de Galoi V.

2016, ambele apeluri au fost admise, casată total sentința și pronunțată o nouă

hotărâre.

Guja Dumitru a fost condamnat în baza art. 42 alin. (2), 46, 290 alin. (2) lit.

b) Cod penal, la 3 ani închisoare.

În temeiul art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, drept recompensă

pentru încălcarea drepturilor în cadrul instrumentării cauzei penale, i-a fost redus

termenul pedepsei până la 2 ani și 6 luni închisoare.

Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate i-a fost suspendată

condiționat, pentru o perioadă de probațiune de 2 ani.

Guja Alexandru a fost condamnat în baza art. 42 alin. (2), 46, 290 alin. (2)

lit. b) Cod penal, la 2 ani 6 luni închisoare.

În temeiul art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, drept recompensă

pentru încălcarea drepturilor în cadrul instrumentării cauzei penale, i-a fost redus

termenul pedepsei până la 2 ani închisoare.

Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate i-a fost suspendată

condiționat, pentru o perioadă de probațiune de 2 ani.

Stoianov Vasilii a fost condamnat în baza art. 42 alin. (2), 46, 290 alin. (2)

lit. b) Cod penal, la 2 ani 6 luni închisoare.

5

În temeiul art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, drept recompensă

pentru încălcarea drepturilor în cadrul instrumentării cauzei penale, i-a fost redus

termenul pedepsei până la 2 ani închisoare.

Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate i-a fost suspendată

condiționat, pentru o perioadă de probațiune de 2 ani.

Instanța de apel a constatat că, începând cu luna februarie 2012, inculpații

Guja D., Stoianov V. și Guja A. au devenit membri activi ai unui grup criminal

organizat, creat de către persoane neidentificate de către organele de urmărire

penală, din care făcea parte și Galoi V., urmărirea penală în privința căruia a fost

încetată în baza art. 290 alin. (3) Cod penal, precum și alte persoane neidentificate,

fiecare avându-și rolul său strict stabilit, ilegal asigurau purtarea-păstrarea,

procurarea-comercializarea armelor de foc și munițiilor, fără autorizație

corespunzătoare.

În luna februarie 2012, într-un loc neidentificat de către organul de urmărire

penală, Stoianov V. a primit de la persoane neidentificate două calupuri de TNT

(trinitrotoluen) cu fitiluri și capsule detonante electrice de model „ЭДП” și o

grenadă antitanc reactivă de model „РПГ-26 Аглень”, pe care le-a transmis lui

Guja D., care la rândul său, la 03 aprilie 2012, le-a comercializat lui Galoi V.

contra sumei de 800 dolari SUA, din care 600 dolari SUA i-a transmis lui Stoianov

V., iar restul 200 dolari SUA i-a luat el.

În luna mai 2012, într-un loc neidentificat de către organul de urmărire

penală, Guja D. a primit de la Stoianov V. un lansator de grenade antitanc reactiv

de model „МУХА”, pe care la 24 mai 2012, pe traseul Căușeni-Bender, l-a vândut

lui Galoi V. contra sumei de 700 dolari SUA, din care, 500 dolari SUA i-a transmis

lui Stoianov V., iar restul 200 dolari SUA i-au rămas lui.

În perioada mai-iunie 2012, într-un loc neidentificat de către organul de

urmărire penală, Guja D. și Guja A. au primit de la Stoianov V. un lansator de

grenade antitanc reactiv de model „РПГ-18”, pe care ambii, la 03 iunie 2012,

aflându-se la domiciliul lui Guja A., l-au comercializat lui Galoi V. contra sumei

de 700 dolari SUA, din care 500 dolari SUA i-au transmis lui Stoianov V., iar

restul 200 dolari SUA le-a rămas lor.

În luna iunie 2012, într-un loc neidentificat de către organul de urmărire

penală, Guja D. a primit de la Stoianov V. un pistol-mitralieră de model „AKS-

74U”, cu încărcător și 32 de cartușe cal. 5,45×39 mm., pe care la 26 iunie 2012, în

or. Căușeni, le-a comercializat lui Galoi V. contra sumei de 2000 dolari SUA.

La 18 septembrie 2012, Guja D. a primit de la Stoianov V. un lansator de

grenade antitanc reactiv de model „RPG-18” (МУХА), două grenade defensive de

model „F-1”, cu focoase, o grenadă ofensivă de model „RGD-5” cu focos, două

detonatoare ale focoaselor de instruire-imitare de model „UZRGM”, un încărcător

pentru pistol-mitralieră de tip „Kalașnikov” cal. 5,45×39 mm. și 35 cartușe cal.

5,45×39 mm., pe care, conform înțelegerii prealabile, în a doua jumătate a zilei,

intenționa a le comercializa lui Galoi V., la domiciliul lui Guja A. din s. xxxxx-

xxxxxxx, r-nul xxxxxxxx, dar în urma intervenției organelor de drept, toți membrii

grupării criminale au fost reținuți în flagrant, asupra lor fiind depistate și ridicate

armele și munițiile nominalizate.

6

Inculpații nu au recunoscut vina, însă aceasta este dovedită pe deplin prin

probele administrate, acțiunile lor urmând a fi încadrate în baza art. 42 alin. (2), 46,

290 alin. (2) lit. b) Cod penal, ca purtarea, păstrarea, procurarea, comercializarea

ilegală, în cadrul unui grup criminal organizat, a armelor de foc și munițiilor fără

autorizația corespunzătoare, de două sau mai multe persoane.

Totodată, urmează a fi declarate nule acțiunile procesuale ale organului de

urmărire penală, și anume:

procesul-verbal din 18.04.2012 privind interceptarea convorbirilor telefonice

din 16.04.2012 între Guja D. și Galoi V.;

procesul-verbal din 28.04.2012 privind interceptarea convorbirilor telefonice

a lui Guja D. efectuate la 24.04.2012;

procesul-verbal din 04.06.2012 privind interceptarea convorbirilor telefonice

din 23.05.2012 între Guja D. și Galoi V.;

procesul-verbal din 06.06.2012 privind interceptarea convorbirilor telefonice

efectuate între Guja D. și Galoi V. la 24.05.2012;

procesul-verbal din 06.06.2012 privind interceptarea convorbirilor telefonice

ale lui Guja D. efectuate la 29.05.2012;

procesul-verbal din 06.06.2012 privind interceptarea convorbirilor telefonice

efectuate între Guja D. și Galoi V. la 03.06.2012.

Conform art. 1329 alin. (7) Cod de procedură penală, în termen de 24 de ore

după expirarea termenului de autorizare a interceptării, organul de urmărire penală

sau, după caz, procurorul întocmește la finele fiecărei perioade de autorizare, un

proces-verbal privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor. Alin. (8) prevede

că procesul-verbal privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor trebuie să

conțină: data, locul și ora întocmirii, funcția persoanei care a efectuat măsura

specială de investigații, numărul cauzei penale în cadrul căreia s-a efectuat măsura

specială, mențiunea cu privire la ordonanța procurorului și încheierea judecătorului

de instrucție privind autorizarea măsurii speciale, datele de identitate și de

identificare tehnică ale subiectului ale cărui comunicări au fost interceptate și

înregistrate, perioada în care s-a efectuat interceptarea comunicărilor, mențiunea

privind utilizarea mijloacelor tehnice, alte informații relevante obținute în urma

interceptării și înregistrării comunicărilor referitoare la identificarea și/sau

localizarea unor subiecți, cantitatea și numărul de identificare al purtătorilor

materiali pe care a fost înregistrată informația, numărul de comunicări

stenografiate. La procesul-verbal se anexează stenograma comunicărilor care au

importanță pentru cauza penală. Potrivit alin. (9), stenograma comunicărilor

constituie reproducerea integrală, în formă scrisă, pe suport de hârtie, a

comunicărilor interceptate și înregistrate care au importanță pentru cauza penală. În

stenograma comunicărilor se indică data, ora și durata comunicării, numele

persoanelor, dacă sunt cunoscute, ale căror comunicări sunt stenografiate, precum

și alte date. Se interzice stenografierea comunicărilor dintre avocat și persoana pe

care o apără. Fiecare pagină a procesului-verbal de interceptare și a stenogramei se

semnează de către persoana care le-a întocmit. La procesul-verbal se anexează în

original suportul pe care au fost înregistrate comunicările interceptate, făcându-se

mențiune despre împachetarea și sigilarea acestuia. Conform alin. (10)

comunicările interceptate și înregistrate se redau în limba în care a avut loc

7

comunicarea, în cazul în care comunicarea a avut loc într-o altă limba decât cea de

stat, comunicarea se traduce în limba în care se desfășoară procesul penal de către

un traducător autorizat. Alin. (11) prevede că la sfârșitul perioadei autorizate

pentru interceptarea și înregistrarea comunicării, organul de urmărire penală

prezintă procurorului procesul-verbal al interceptării și suportul în original pe care

a fost înregistrată informația. Potrivit alin. (12), procurorul, după verificarea

corespunderii conținutului procesului-verbal și a stenogramelor cu conținutul

înregistrărilor, prin ordonanță decide asupra pertinenței acestora pentru cauza

penală și dispune care comunicări urmează a fi transcrise pe un suport aparte.

Art. 251 alin. (1) Cod procedură penală prescrie că încălcarea prevederilor

legale care reglementează desfășurarea procesului penal atrage nulitatea actului

procedural numai în cazul în care s-a comis o încălcare a normelor procesuale

penale ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea acelui act.

Astfel, acțiunile procesuale privind interceptarea convorbirilor telefonice

menționate supra urmează a fi declarate nule, deoarece au fost realizate în afara

cadrului legal prevăzut de art. 1329 Cod procedură penală, nefiind întocmite

procesele-verbale, fără stenografierea și autentificarea conținutului convorbirilor și

nu a fost decis prin ordonanță asupra pertinenței acestora.

Totodată, prin ordonanța din 24.05.2012 s-a dispus efectuarea achiziției de

control de către Galoi V. a unui aruncător de grenade RPG la prețul de 700 dolari

SUA de la figurantul Guja D. și posibilii complici.

Prin ordonanța din 03.06.2012 s-a dispus efectuarea achiziției de control de

către Galoi V. a unui aruncător de grenade RPG 18 la prețul de 700 dolari SUA de

la figurantul Guja D. și posibilii complici.

Prin ordonanța din 26.06.2012 s-a dispus efectuarea achiziției de control de

către Galoi V. a unui pistol-mitralieră de model AKS-74 cu încărcător și cartușe la

prețul de 2000 dolari SUA de la figurantul Guja Dumitru și posibilii complici.

Fiind stabilit că în cadrul urmăririi penale s-au eliberat sumele de 700 dolari

SUA, 2000 dolari SUA din contul articolului „Cheltuieli speciale” al MAI, la dosar

au fost anexate xerocopiile unor bancnote în valută străină - dolari SUA, care însă

nu au fost examinate, nu s-a întocmit proces-verbal de examinare și nu au fost

recunoscute ca corpuri delicte.

Acțiunile inculpaților nu au avut efect de provocare și în cauză nu se

constată provocarea lui Guja D., Guja A. și Stoianov V. la săvârșirea infracțiunii

incriminate.

La stabilirea pedepsei inculpaților, instanța de apel a menționat că ține cont

că la faza urmăririi penale au fost admise acțiuni care au afectat drepturile acestora

la un proces echitabil, acțiuni descrise în pct. 8.6-8.7 din decizie, urmând a fi

aplicate prevederile art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, potrivit căror, dacă

în cursul urmăririi penale sau judecării cauzei, s-au constatat încălcări ale

drepturilor inculpatului, precum și s-au stabilit din vina cui au fost comise aceste

încălcări, instanța examinează posibilitatea reducerii pedepsei inculpatului drept

recompensă pentru aceste încălcări.

declarat recurs ordinar, în care solicită casarea acestei decizii, cu dispunerea

rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

8

Recurentul a invocat că instanța de apel corect a stabilit vinovăția

inculpaților, însă neîntemeiat a declarat ca fiind nule acțiunile procesuale privind

interceptarea convorbirilor telefonice.

La adoptarea soluției, instanța de apel a reținut că acțiunile procesuale au

fost efectuate contrar prevederilor art. 1329 Cod de procedură penală, normă care

nu era în vigoare la momentul efectuării acestor acțiuni.

Or, art. 1329 Cod de procedură penală a fost introdus prin Legea nr. 66 din

05.04.12 publicată în MO155-159/27.07.12, art. 510, și a intrat în vigoare la

27.10.2012, iar procesele-verbale la care se referă instanța au fost întocmite în

perioada 18.04.2012-03.06.2012.

Art. 3 alin. (1) Cod de procedură penală prevede că la desfășurarea

procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul urmăririi penale,

motivele invocate de instanța de apel la declararea nulă a probelor vizate fiind

neîntemeiate.

Prin urmare, este neîntemeiată soluția instanței de reducere a pedepsei

inculpaților drept recompensă pentru încălcările depistate în conformitate cu art.

385 alin. (4) Cod de procedură penală.

Totodată, pedeapsa stabilită de instanța de apel nu corespunde principiului

proporționalității și scopului prevăzut în art. 61 Cod penal privind restabilirea

echității sociale, corectarea inculpaților și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni

atât din partea acestora, cât și altor persoane.

Instanța de apel nu a ținut cont că inculpații au comis o infracțiune gravă,

acționând în grup criminal organizat, prin acțiunile lor punând în pericol

securitatea națională, obiectul infracțiunii constituind arme și muniții de război,

chestiunea de individualizare a pedepsei fiind un proces obiectiv de evaluare a

tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului.

În același timp, raționamentul de aplicare a prevederilor art. 90 Cod penal

are la origine persoana și comportamentul acesteia până la săvârșirea infracțiunii,

atitudinea și modul de manifestare a infractorului în fazele de urmărire penală și de

judecare a cauzei față de infracțiunea comisă, cum acesta își apreciază fapta social

periculoasă încă de la momentul descoperirii ei, cum ar fi conduita bună a

infractorului, străduința depusă pentru înlăturarea rezultatului infracțiunii sau

pentru repararea pagubei cauzate, comportamentul sincer în cursul procesului.

Astfel, în raport cu elementele invocate, nu au fost stabilite careva temeiuri

de a crede că inculpații se pot corecta fără a executa pedeapsa închisorii stabilite.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10)

Cod de procedură penală – hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, instanța a aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor

legale.

5.1. A declarat recurs ordinar și avocatul Radu Dumneanu, în numele

inculpaților Guja D. și Stoianov V., în care solicită casarea deciziei instanței de

apel și menținerea sentinței instanței de fond.

Recurentul a indicat că în circumstanțele în care asigurarea tehnică a

acțiunilor de înregistrare video la momentul când au fost ridicate de procurorul

Lilian Cociu era de competența angajaților SIS, nu a fost stabilită perioada de timp

și modul în care a obținut colaboratorul de poliție Malic C. înregistrările video

9

anexate de procuror în calitate de corpuri delicte, prezentate și examinate în

instanță.

Or, procesele-verbale de ridicare a înregistrărilor video, procesele-verbale de

examinare a acestora și ordonanțele prin care s-a dispus recunoașterea în calitatea

de corpuri delicte sunt ilegale.

Astfel, în cazul proceselor-verbale de ridicare a discurilor cu înregistrări ale

discuțiilor, având ca obiect presupuse conversații în legătură cu faptele incriminate

inculpaților, nu a fost stabilit cum înregistrările și obiectele au ajuns la colaboratul

de poliție Malic C., cine a efectuat aceste înregistrări, câte copii s-au făcut de pe

înregistrări, unde au fost utilizate acestea și în ce mod, dacă s-au făcut copii sau

montaj al înregistrărilor, dacă înregistrările conțin informația integrală și de ce în

procesele-verbale de ridicare și examinare a înregistrărilor nu s-a reflectat

informația cu privire la efectuarea copiilor.

Totodată, calitatea lui Galoi V. de agent sub acoperire a fost indicată de

acuzare doar după prezentarea în instanța de fond a multiplelor probe care

demonstrează că acesta este un provocator care acționează sub îndrumarea

organelor de drept.

Rolul de instigator al agentului sub acoperire Galoi V. este evident din

discuțiile acestuia cu Guja D., în care îi promite ultimului că, în cazul în care

acesta va efectua acțiunile solicitate, el va avea posibilitate să-i întoarcă datoria și

să-l ajute să obțină autorizațiile necesare pentru transportarea pasagerilor.

Instanța de apel, fără a examina probele în cadrul cercetării judecătorești în

ordine de apel, a interpretat greșit înregistrările prezentate, care conțin afirmația lui

Guja D. la momentul impunerii acestuia de către Galoi V. de a obține informații

despre persoane dispuse să comercializeze uraniu, în care acesta indică că „nu vrea

să pună deget pe deget”, iar Galoi V. încearcă să-l convingă că are încredere doar

în el.

În același timp, membrul grupului de urmărire penală Malic C., la ridicarea

obiectelor care, ulterior, au fost ridicate de procuror și recunoscute în calitate de

probe, a încălcat flagrant prevederile art. 57 alin. (2) pct. 6), 93, 128, 260 Cod de

procedură penală. Astfel, materialele cauzei nu conțin mijloace de probă care ar

confirma modalitatea de administrare a probelor de către membrul grupului de

urmărire penală Malic C.

Probele administrate de apărare, precum și cele ale acuzării confirmă

fabricarea unui dosar penal prin folosirea provocării și creării artificiale a datelor

despre apartenența lui Guja D. și Stoianov V. la un presupus grup criminal.

Mai mult, la materialele cauzei, contrar afirmațiilor lui Malic C., nu există o

sesizare înregistrată în Registrul nr. 1 de evidență a infracțiunilor, lipsind o

ordonanță de pornire a urmăririi penale în privința lui Guja D. în baza art. 290 alin.

(2) Cod penal.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod

de procedură penală.

argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea urmează a

fi admise din următoarele considerente.

10

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde

motive legale pe care se întemeiază soluția.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanțele de fond și de apel

au comis următoarele erori de drept.

În primul rând, potrivit art. 101 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală,

fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct

de vedere al coroborării lor. Instanța de judecată este obligată să motiveze în

hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate. În

corespundere cu art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, sentința instanței de

judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Potrivit art. 394 alin. (3) pct.

2), alin. (4) Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinței de achitare

trebuie să cuprindă enunțarea temeiurilor pentru achitarea inculpatului și motivele

pentru care instanța respinge probele aduse în sprijinul acuzării.

În pofida acestor prescripții legale, potrivit descriptivului și dispozitivului

sentinței, instanța de fond (pct. 1., 2. din decizie):

a) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu – din punct de

vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele de fapt și de drept incriminate

inculpaților în rechizitoriu, și nu a indicat motivele pentru care a respins toate

probele aduse în sprijinul acuzării;

b) în partea descriptivă a sentinței nu se conține motivarea în drept și în fapt

a soluției de achitare a inculpaților pe motivul lipsei elementelor constitutive ale

infracțiunii.

Prin urmare, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu

rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe

care se întemeiază soluția.

În al doilea rând, conform art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală,

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate

în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza

penală. Potrivit art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către

instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea

cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător. Conform art. 325

Cod de procedură penală, judecarea cauzei se efectuează în limitele învinuirii

formulate în rechizitoriu. Conform art. 101 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală,

fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct

de vedere al coroborării lor. Instanța de judecată este obligată să motiveze în

hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate. Potrivit

art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie

să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea apelului, precum

11

și motivele adoptării soluției date. Conform art. 3 alin. (1) Cod de procedură

penală, în desfășurarea procesului penal se aplică legea care este în vigoare în

timpul urmăririi penale sau al judecării cauzei în instanța judecătorească.

Conform jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să

se pronunțe instanța de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost

săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări,

Chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel sunt: dacă

fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată,

dacă normele de drept procesual și penal au fost corect aplicate. În cazul în care se

constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate,

hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată, cu rejudecarea cauzei

(Hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica judecării cauzelor

penale în ordine de apel). Sentința trebuie să corespundă atât după formă, cât și după

conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală. Sentința se expune în

mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea anterioară și să aibă

legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor inexacte (Hotărârea

Plenului CSJ nr. 22 din 12.12.2005 privind sentința judecătorească, pct. 3).

Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate,

deoarece, conform descriptivului deciziei atacate, corect statuând că sentința este

nefondată (pct. 4. din decizie):

a) nu a rejudecat pricina potrivit regulilor generale, deoarece nu a judecat

cauza în raport cu toate circumstanțele de fapt și de drept invocate în rechizitoriu,

inclusiv nu a constatat faptele imputate ca în rechizitoriu, nefiind indicat statutul

mărfii comercializate de către inculpați și probele care îl confirmă;

b) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct

de vedere al coroborării lor, neindicând motivele pentru care a respins probele și

versiunile apărării.

Or, doar mențiunea că: „acțiunile inculpaților nu au avut efect de provocare

și în cauză nu se constată provocarea lui Guja D., Guja A. și Stoianov V. la

săvârșirea infracțiunii incriminate”, nu corespunde exigențelor de evaluare a

probelor și circumstanțelor pricinii, prescrise în art. 101 alin. (1) și (4) Cod de

procedură penală;

c) nu a indicat clar și concret care probe și acte procedurale ale acuzării au

fost declarate nule, care au fost respinse și care au fost puse la baza sentinței de

condamnare - pe fiecare episod în parte, lipsind și argumentările legale în acest

sens.

Pe lângă aceasta, a indicat că probele și acțiunile lovite de nulitate sunt

acțiuni descrise în pct. 8.6-8.7 din decizie, însă asemenea puncte în descriptivul

deciziei adoptată nici nu există;

d) neîntemeiat a aplicat prevederile art. 1329 Cod procedură penală, introdus

prin Legea nr. 66 din 05.04.12, publicată în MO155-159/27.07.12, și care a intrat

în vigoare din 27.10.2012, asupra acțiunilor procesuale efectuate pe caz până la

această dată.

Or, conform art. 3 alin. (1) Cod de procedură penală, în desfășurarea

procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul urmăririi penale.

12

Circumstanțele expuse atestă în mod lucid că ambele instanțe nu au judecat

cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu cuprind

motive legale pe care se întemeiază soluția, și că recursurile de pe rol sunt

întemeiate.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către

instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de

recurs, se impune soluția admiterii recursurilor ordinare, casării totale a deciziei

contestate, și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările

expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu

legea, să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare declarate de procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Sergiu Brigai și de avocatul Radu Dumneanu, casează

total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 noiembrie 2016, în

privința inculpaților Guja Dumitru xxxxx, Guja Alexandru xxxx și Stoianov Vasilii

xxxxxxxx, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 04 mai

2017.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Iurie Diaconu

Elena Covalenco

Liliana Catan

Ion Guzun

13