1ra-574/2017 — Art. 186 alin. 4 CP

Prin sentința Judecătoriei Soroca din 29 decembrie 2015, Muntean Oleg și Celac Sergiu au fost achitați de sub învinuirea comiterii infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (4) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpați.

Instanța a constatat că Muntean O. și Celac S. sunt învinuiți că, la 11 septembrie 2014, între orele 08.00-14.00, aflându-se în or. xxxxx, de comun acord și prin înțelegere prealabilă, având intenție unică și scop de profit, s-au deplasat la 1 domiciliul lui Țurca P., amplasat în s. xxxxxxx, r-nul xxxxx. Profitând de faptul că nu sunt observați de nicio persoană și stăpânii casei nu se află la domiciliu, au sărit gardul, după care, prin forțarea ferestrei, au pătruns în casa ce aparține ultimului, de unde au sustras și însușit o armă de vânătoare cal. 12 de model „Cobra” la prețul de 10.000 lei; 10 cartușe de la arma de vânătoare - 100 lei; o cameră de luat vederi de model „SAMSUNG VP CD163/SEO” seria A7EI167IL804357 de culoare sură - 6200 lei; aparat de fotografiat de model „Lumix Panasonic” de culoare întunecată cu SC-Card - 5300 lei; un aparat de fotografiat de model „Samsung” - 3000 lei; un notebook de model „ASUS” de culoare verde deschis - 2000 lei; o ramă digitală pentru fotografii de culoare albă de model „LG” - 1000 lei; o tabletă de model „Bravis” de culoare neagră - 1200 lei; un ceas „HUGO BOSS” de culoare aurie cu curelușă din piele de culoare neagră - 5000 lei; un ceas de model „Romanson” de culoare aurie cu pietricele străvezii de formă dreptunghiulară cu curelușă din piele de culoare cafenie - 5000 lei; un telefon mobil de model „Nokia 6100” cu nr. de IMEI: 35823803181247 în care era instalată cartela sim: xxxxxxxxx - 3000 lei, o pereche de cercei din platină cu diamante de formă rotundă – 10.000 lei; un inel confecționat din aur galben în formă de verighetă cu un diamant la mijloc - 3600 lei; lănțișor împletit din aur cu medalion zodia scorpion și cruciuliță cu încrustări subțiri - 1600 lei; un pandantiv din aur în formă de inimioară - 500 lei; un pandantiv din aur de formă rotundă cu pietricele de culoare străvezie - 800 lei; o brățară în formă de inel din aur de culoare galbenă și jumătate de culoare albă cu încrustări în formă de brad - 3000 lei; o verighetă din aur de cununie tăiată - 1200 lei; un lănțișor de aur bărbătesc împletit, cu cruciuliță, cu inscripția „спаси и сохрани” - 3000 lei; o cruciuliță cu lănțișor din aur pentru copii - 700 lei; o brățară din aur pentru copii împletită din inele ovale - 500 lei; un pandantiv din aur în formă de omuleț cu o inimioară în mână - 500 lei; o brățară din argint în formă de pătrățele - 400 lei; o brățară Swarovski cu steluțe de mare cu cinci raze - 800 lei; un lănțișor din argint Swarovski în formă de inimioară cu pietre străvezii pe margine - 800 lei; un cercel din aur cu perlă de culoare albă - 800 lei; cercei Swarovski în formă de inimă cu multe pietricele de culoare roșie străvezie - 1200 lei; un lănțișor din argint împletit cu o piatră mare albastră - 650 lei și un inel asemănător cu piatră masivă de culoare albastră - 800 lei, buletinul de identitate eliberat pe numele lui Țurca T. la prețul de 150 lei; permisul de conducere eliberat pe numele lui Țurca T. la prețul de 150 lei și un portmoneu din piele de culoare roșie - 200 lei, cauzându-i victimei o pagubă materială considerabilă, în sumă totală de 73.150 lei. Instanța a conchis că probele administrate nu au confirmat că inculpații au săvârșit infracțiunea incriminată.

Procurorul în Procuratura r-nului Soroca Alexandr Galben, a declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpații să fie condamnați în baza art. 186 alin. (4) Cod penal, la câte 10 ani închisoare fiecare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, iar acțiunea civilă să fie admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului să se expună instanța civilă. Apelantul a indicat că au fost administrate probe incontestabile ce confirmă vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor incriminate. 2

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 23 noiembrie 2016, apelul a fost admis, casată total sentința și pronunțată o nouă hotărâre. Muntean Oleg a fost condamnat în baza art. 186 alin. (4) Cod penal, la 6 ani închisoare, începând din 23 noiembrie 2016, deducându-se durata aflării în arest preventiv de la 26 decembrie 2014 până la 23 ianuarie 2015 și în arest la domiciliu de la 23 ianuarie 2015 până la 19 februarie 2015. Celac Sergiu a fost condamnat în baza art. 186 alin. (4) Cod penal, la 6 ani închisoare, începând din 23 noiembrie 2016, deducându-se durata aflării în arest preventiv de la 26 decembrie 2014 până la 23 ianuarie 2015 și în arest la domiciliu de la 23 ianuarie 2015 până la 22 februarie 2015. De la inculpați s-a încasat, în mod solidar, în beneficiul lui Țurca P. prejudiciul material în mărime de 57.150 lei. Instanța de apel a reținut că instanța de fond a neglijat normele procesuale, nu a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și nu a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, concluzia instanței fiind eronată și care nu se bazează pe probele cercetate. Astfel, instanța de apel a constatat că la 11 septembrie 2014, între orele 08.00-14.00, inculpații Muntean O. și Celac S., aflându-se în or. xxxxxx, de comun acord și prin înțelegere prealabilă, având intenție unică și scop de profit, s-au deplasat la domiciliul lui Țurca P., amplasat în s. xxxxxxx, r-nul xxxxx. Profitând de faptul că nu sunt observați de nicio persoană și stăpânii casei nu se află la domiciliu, au sărit gardul și, prin forțarea ferestrei, au pătruns în casa ultimului, de unde au sustras și însușit o armă de vânătoare cal. 12 de model „COBRA” la preț de 10.000 lei; 10 cartușe de la arma de vânătoare - 100 lei; o cameră de luat vederi de model „SAMSUNG VP-CD163/SEO” seria A7EI167IL804357 de culoare sură - 6200 lei; un aparat de fotografiat de model „Lumix Panasonic” de culoare întunecat cu SD Card - 5300 lei; un aparat de fotografiat de model „SAMSUNG” - 3000 lei; un notebook de model „ASUS” de culoare verde deschis - 2000 lei; o ramă digitală pentru fotografii de culoare albă de model „LG” - 1000 lei; o tabletă de model „BRAVIS” de culoare neagră - 1200 lei; un ceas „HUGO BOSS” de culoare aurie cu curelușă din piele de culoare neagră - 5000 lei; un ceas de model „Romanson” de culoare aurie cu pietricele străvezii de formă dreptunghiulară cu curelușă din piele de culoare cafenie - 5000 lei; un telefon mobil de model „Nokia 6700” cu nr. de IMEI:35823803181247 în care era instalată cartela sim:xxxxxxxxx - 3000 lei; o pereche de cercei din platină cu diamante de formă rotundă - 10.000 lei; un inel confecționat din aur galben în formă de verighetă cu un diamant la mijloc - 3600 lei; un lănțișor împletit din aur cu medalion zodia scorpion și cruciuliță cu încrustări subțiri - 1600 lei; un pandantiv din aur în formă de inimioară - 500 lei; un pandantiv din aur de formă rotundă cu pietricele de culoare străvezie - 800 lei; o brățară din aur în formă de inel, confecționată jumătate din aur de culoare galbenă și jumătate de culoare albă cu încrustări în formă de brad - 3000 lei; o verighetă din aur de cununie tăiată - 1200 lei; un lănțișor din aur bărbătesc împletit, cu cruciuliță, cu inscripția din spate „спаси и сохрани” - 3000 lei; o cruciuliță cu lănțișor din aur pentru copii - 700 lei; o brățară din aur pentru 3 copii împletită din inele ovale - 500 lei; un pandantiv din aur în formă de omuleț cu o inimioară în mână - 500 lei; o brățară din argint în formă de pătrățele - 400 lei; o brățară Swarovski cu steluțe de mare cu cinci raze - 800 lei; un lănțișor din argint Swarovski în formă inimioară cu pietre străvezii pe margine - 800 lei; un cercel din aur cu perlă de culoare albă - 800 lei; cercei Swarovski în formă de inimă cu multe pietricele de culoare roșie străvezie - 1200 lei; un lănțișor din argint împletit cu o piatră mare albastră - 650 lei și un inel asemănător cu o piatră masivă de culoare albastră - 800 lei, buletinul de identitate pe numele lui Țurca T. la preț de 150 lei, permisul de conducere pe numele lui Țurca T. la preț de 150 lei și un portmoneu din piele de culoare roșie - 200 lei, cauzându-i victimei o pagubă materială considerabilă, în sumă totală de 73.150 lei. Inculpatul Muntean O. nu a recunoscut vina și a declarat că la 11 septembrie 2014 s-a aflat toată ziua la Celac S. unde au săpat o groapă, iar seara a mers acasă. Nu are tangență cu infracțiunea incriminată, iar Costin M. a dat declarații împotriva lui cu scopul de a nu-i întoarce datoria, acesta fiind protejat de organele de poliție și procuratură. Inculpatul Celac S., la fel, nu a recunoscut vina și a indicat la 11 septembrie 2014 s-a aflat acasă toată ziua, a avut oaspeți, iar Muntean O. l-a ajutat și a plecat de la el pe la orele 16.00-17.00. Nu i-a dat lui Costin M. careva telefon mobil sau aparat de fotografiat și nu cunoaște din ce motiv acesta susține că a primit telefonul de la el. Necătând că inculpații nu au recunoscut vina în săvârșirea infracțiunii incriminate, vinovăția lor este integral confirmată prin probele administrate. Astfel, partea vătămată Țurca P. a declarat că, întorcându-se acasă, a depistat un geam deschis forțat cu o unealtă specializată, în casă era dezordine și lipseau mai multe lucruri. Paznicul lanurilor de floarea-soarelui din spatele casei lui i-a spus că a văzut două persoane care veneau din câmp, aveau vârsta de aproximativ 30 ani, unul mai înalt și altul mai scund. Sub fereastră, în iarbă, a găsit bijuteriile care, probabil, au căzut din lădița în care se păstrau. Persoana la care a fost găsită arma a indicat că arma a fost depistată de soția sa dimineața lângă casă, la o distanță de vreo 5 m. I-au fost restituite telefoanele mobile „Samsung”, „Nokia” și aparatul de fotografiat, ultimul fiind deteriorat. Martorul Costin M. a indicat că inculpații au lăsat la el un telefon mobil de model „Nokia” și un aparat de fotografiat de model „Samsung”. Aceștia nu l-au informat de unde au bunurile, spunându-i că vor reveni pentru a le lua înapoi. Ulterior, el a gajat aparatul de fotografiat la un magazin, de unde a procurat materiale de construcție, neavând bani pentru achitare, iar telefonul l-a vândut la o gheretă de telefoane, deoarece se afla într-o situație financiară dificilă. Peste 2 săptămâni Celac S. a venit după telefon, apoi și polițiștii l-au interogat referitor la obiectele date. Martorul Felix V. a relatat în fața instanței de apel că inculpații nu sunt persoanele pe care le-a văzut în câmp. La poliție i-au fost prezentate fotografii și a indicat la Muntean O și Celac S., deoarece îi cunoaște la față, iar Celac S. seamănă cu persoana care era în câmp. Polițiștii i-au promis că îi vor întoarce permisul de conducere ridicat pentru o contravenție, iar persoana care a efectuat acțiunea procesuală i-a arătat cu degetul la cele 2 fotografii din cele 12 vizualizate. 4 În instanța de fond, martorul Felix V. a declarat că fiind la serviciu a observat două persoane în lanul de răsărită spre s. xxxxxxx, ulterior comunicând colaboratorilor de poliție cele văzute. I-a recunoscut pe Muntean O. și Celac S. după fotografii și nu a fost influențat de colaboratorii de poliție la recunoașterea persoanelor. Martorul Mătasă M. a indicat că nu cunoaște inculpații. Telefonul mobil de model „Nokia” l-a procurat de la un chioșc din or. xxxxxx la prețul de 1000 lei. Telefonul era în stare bună și l-a folosit timp de o lună, ulterior fiind ridicat de colaboratorii de poliție, care i-au comunicat că telefonul este furat. Vinovăția inculpaților este dovedită și prin procesul-verbal de cercetare la fața locului din 11.09.2014, tabelul fotografic și procesul-verbal suplimentar de cercetare la fața locului din 13.09.2014 cu tabel fotografic, ordonanța din 15.09.2014 de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte la cauza penală, ordonanța din 17.09.2014 de restituire a corpurilor delicte părții vătămate, copia recipisei din 19.09.2014 privind restituirea armei lui Țurca P., procesul-verbal de ridicare din 25.12.2014, procesul-verbal de examinare a telefonul de model „Nokia 6700” din 25.12.2014, procesul-verbal de recunoaștere a obiectului din 26.12.2014, tabelul fotografic, ordonanța de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte la cauza penală din 25.12.2014, procesul-verbal de ridicare din 26.12.2014 a unui aparat foto de model „Samsung”, ordonanțe de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte din 26.12.2014, de restituire a corpului delict părții vătămate și recipisă, procese-verbale de recunoaștere a persoanei după fotografie din 26.12.2014, procesele-verbale de confruntare dintre Muntean O. și Costin M., Muntean O. și Felix V. Instanța de fond eronat a omis probele din care rezultă că de la Țurca P. au fost sustrase mai multe bunuri, printre care telefonul „Nokia 6700” și aparatul de fotografiat „Samsung”, care au fost transmise de Muntean O. lui Costin M. la păstrare, iar ultimul a vândut telefonul la o gheretă de telefoane, iar aparatul de fotografiat l-a lăsat în gaj la magazin, acțiuni confirmate prin declarațiile martorului, obiectele respective fiind ridicate, examinate și recunoscute de partea vătămată. Probele scrise administrate coroborează cu declarațiile părții vătămate, ale martorilor Costin M., Mătase M. și Felix V., care l-au recunoscut pe Muntean O. și Celac S. în cadrul acțiunii procesuale de recunoaștere a persoanei după fotografie, ca fiind persoanele pe care le-a văzut în ziua sustragerii lângă lanul de floarea- soarelui, precum și în cadrul confruntării petrecute, declarațiile fiind susținute pe parcursul examinării cauzei. Totodată, martorul Felix V. a declarat că, în cadrul urmăririi penale, persoana care a efectuat acțiunea procesuală i-a arătat la două fotografii și i-a promis că va fi angajat la serviciu și îi va fi restituit permisul de conducere. Însă aceste declarații sunt neveridice, or, în cadrul acțiunii procesuale de recunoaștere a persoanei după fotografie, Felix V. a indicat că îi recunoaște pe Muntean O. și Celac S., ca fiind persoanele pe care le-a văzut în ziua sustragerii lângă lanul de floarea-soarelui, declarații pe care le-a susținut și în instanța de fond. Mai mult, martorul Felix V. nu a anunțat despre posibila influențare din partea colaboratorilor de poliție fiind audiat în cadrul urmăririi penale, la 5 confruntarea cu Muntean O., unde a declarat că pe Muntean O. îl cunoaște din luna septembrie, când l-a văzut fugind cu o persoană pe imaș în regiunea xxxxxx xxxx, precum și în instanța de fond, iar afirmațiile despre influențare de către lucrătorii poliției sunt neveridice, nefiind confirmate prin dovezi certe. În același timp, nu au fost stabilite temeiuri de a pune la îndoială declarațiile martorilor ce indică la faptul că Muntean O. și Celac S. au adus bunurile sustrase la păstrare și că au fost văzute în apropiere de lanul de răsărită spre s. xxxxxxx, or, aceștia au dat declarații fiind preîntâmpinați de răspundere penală pentru darea de mărturii false sub jurământ. Probele administrate corespund cerințelor stipulate de art. 101 Cod de procedură penală, fiind pertinente, concludente, utile pentru a putea fi puse la baza unei sentințe de condamnare, fiind în coroborare între ele și demonstrând pe deplin vinovăția inculpaților în sensul învinuirii aduse, în ansamblu prezentând o situație clară și fără dubii a circumstanțelor de fapt, din care rezultă că inculpații au comis infracțiunea incriminată, nefiind aduse careva obiecții la probele acuzării, însă instanța de fond în lipsa unor temeiuri legale a omis probele date, achitând greșit inculpații. Afirmațiile inculpaților că nu sunt vinovați și că nu i-au transmis lui Costin M. un aparat de fotografiat și un telefon mobil, iar acesta are o datorie de 200 dolari față de Munteanu O., sunt nefondate, fiind combătute prin declarațiile martorului Costin M., care indică clar că Celac S. și Muntean O. i-au lăsat telefonul mobil și aparatul de fotografiat, nefiind constatat un motiv din partea acestuia de a incrimina pe nedrept inculpații. Totodată, potrivit declarațiilor martorului Muntean M., făcute în instanța de fond, soțul său, Muntean O., la 11.09.2014 a fost la Celac S. acasă, au săpat o groapă împreună, lucrul l-au finisat pe la orele 12.00, s-a întors acasă pe la orele 15.00-16.00, ulterior nu a plecat nicăieri, iar peste o lună au venit colaboratorii poliției și au efectuat percheziție. Martorul Railean M. a declarat că la 11.09.2014 l-a ajutat pe Celac S. la lucrări de construcție. Acolo era și Muntean O. cu soția, au început lucrările pe la orele 13.00-14.00 și toată ziua inculpații s-au aflat lângă el, iar acasă a plecat pe la orele 17.00. Martorul Celac Z. a indicat că inculpații, împreună cu soțul său și cu Railean M., au efectuat lucrări de construcție. Muntean O. cu soția sa au plecat pe la orele 15.00-17.00, pe parcursul zilei aceștia s-au aflat în vizorul ei, iar despre furt a aflat când au venit colaboratorii de poliție să facă percheziție. Însă, aceste declarații nu pot fi reținute în favoarea inculpaților or, martorii respectivi, fiind rudele acestora, sunt direct interesați în rezolvarea cazului dat, totodată, declarațiile date au fost combătute prin depozițiile martorului Costin M., care a indicat clar că aparatul de fotografiat și telefonul mobil i-au fost aduse de către inculpați și, anume aceste bunuri sunt indicate de către partea vătămată Țurca P ca fiind sustrase. Or, declarațiile inculpaților prin care nu recunosc vina sunt făcute cu scop de apărare, fiind apreciate ca un drept al acestora de a nu recunoaște vinovăția, care însă, nu echivalează cu achitarea persoanelor, probele administrate dovedind vina inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate. 6 În temeiul probelor administrate, instanța de apel a încadrat acțiunile inculpaților în baza art. 186 alin. (4) Cod penal, ca furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor persoanei, săvârșit de două persoane, prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune în proporții mari. La stabilirea pedepsei, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, că inculpații se caracterizează negativ, nu au restituit prejudiciul cauzat, că nu au fost stabilite circumstanțe atenuante și agravante pe caz, concluzionând că reeducarea și corectarea lor este posibilă cu numirea unei pedepse sub formă de închisoare, aceasta fiind suficientă pentru conștientizarea faptelor comise, restabilirea echității sociale și drepturilor lezate ale părții vătămate, precum și corespunzătoare gradului prejudiciabil al faptelor comise de inculpați și circumstanțelor cauzei. În același timp, instanța a conchis că de la inculpați urmează a fi încasat în beneficiul părții vătămate Țurca P. restanța prejudiciului material cauzat, în mărime de 57.150 lei, excluzând suma de 10.000 lei ce constituie costul armei, suma de 3000 lei - costul aparatului de fotografiat „Samsung”, și suma de 3000 lei - costul telefonului mobil „Nokia”, bunuri ce i-au fost restituite părții vătămate.

Avocatul Oleg Spînu a declarat recurs ordinar, în numele inculpaților, în care solicită casarea acestei decizii și menținerea sentinței. Recurentul a invocat că instanța de fond corect a apreciat probele administrate, fiind întemeiat respinse declarațiile martorilor Felix V., Costin M. și Bejan N., care nu au fost oculari. Decizia instanței de apel nu este întemeiată pe probe concludente, fiind invocate dovezile și argumentele acuzării indicate în apel, probelor administrate în instanța de fond fiindu-le dată o nouă apreciere. Totodată, nu au fost prezentate dovezi incontestabile ce ar confirma vinovăția inculpaților de săvârșirea infracțiunilor incriminate, iar suspiciunile apărute nu au fost excluse pe parcursul examinării cauzei. Or, potrivit art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală, toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, se interpretează în favoarea inculpatului. Mai mult, partea vătămată Țurca P. nici nu a atacat sentința de achitare. În același timp, instanța de apel a omis că art. 126 Cod penal a suferit modificări legate de cuantumul proporțiilor și a fost majorată unitatea convențională de la 20 lei la 50 lei. Deci, acțiunile inculpaților urmau a fi încadrate în baza art. 186 alin. (2) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse nonprivative de libertate. Astfel, faptei i s-a dat o încadrare juridic greșită după ce a intervenit o lege mai blândă, or, decizia din 23.11.2016 a fost pronunțată la 21.12.2016, iar modificările la art. 126 Cod penal au intrat în vigoare la 07.11.2016. În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 420-436 CPP.

Judecând recursul ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal lărgit face următoarele concluzii. În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță, inclusiv și în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. 7 Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în recursul declarat, în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite (pct. 5. din decizie), se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de apel just a statuat că sentința este neîntemeiata, corect a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind vinovăția inculpaților, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile părții vătămate Țurca P., martorilor Costin M., Felix V. și Mătasă M., procesul-verbal de cercetare la fața locului din 11.09.2014, tabelul fotografic și procesul-verbal suplimentar de cercetare la fața locului din 13.09.2014 cu tabel fotografic, ordonanța din 15.09.2014 de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte la cauza penală, ordonanța din 17.09.2014 de restituire a corpurilor delicte părții vătămate, copia recipisei din 19.09.2014 privind restituirea armei lui Țurca P., procesul-verbal de ridicare din 25.12.2014, procesul-verbal de examinare a telefonul de model „Nokia 6700” din 25.12.2014, procesul-verbal de recunoaștere a obiectului din 26.12.2014, tabelul fotografic, ordonanța de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte la cauza penală din 25.12.2014, procesul-verbal de ridicare din 26.12.2014 a unui aparat foto de model „Samsung”, ordonanțe de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte din 26.12.2014, de restituire a corpului delict părții vătămate și recipisă, procese-verbale de recunoaștere a persoanei după fotografie din 26.12.2014, procesele-verbale de confruntare dintre Muntean O. și Costin M., Muntean O. și Felix V., fiecare probă fiind apreciată în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, instanța de apel indicând argumentat motivele pentru care a respins probele și versiunile apărării, dovezile administrate pe caz demonstrând în mod consecvent și concludent vinovăția inculpaților în comiterea faptelor imputate. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din CEDO impune în special, în sarcina „instanței”, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora. Deși este adevărat că obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument ( hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos). 8 Pe lângă aceasta, recursul ordinar, potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct. 5. din prezenta decizie, este întemeiat doar pe critica modului în care instanța de apel a apreciat probele și circumstanțele cauzei privind vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate. Însă, pornind de la relevanțele art. 6 pct. 111), 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor, iar judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune apărarea este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal. Mai mult, motivele invocate în recursul de pe rol au constituit deja obiect de examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct. 4. – 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița c. Moldovei). Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent în sensul confirmării învinuirii formulate inculpaților, că hotărârea contestată conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția de vinovăție a ultimilor în săvârșirea infracțiunii imputate, și că recursul ordinar este neîntemeiat în aspectul vizat. În al doilea rând, conform art. 427 alin. (1) pct. 13) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță, inclusiv și în temeiul când a intervenit o lege penală mai favorabilă condamnatului. Potrivit art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs este în drept să judece cauza și în baza temeiurilor neinvocate, dar fără a agrava situația condamnatului. Conform art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală. În corespundere cu art. 10 alin. (1) Cod penal, legea penală care ușurează pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situația persoanei ce a comis infracțiunea are efect retroactiv, adică se extinde asupra persoanelor care au săvârșit faptele respective până la intrarea în vigoare a acestei legi, inclusiv asupra persoanelor care execută pedeapsa. În această consecutivitate se constată că instanța de apel incorect a încadrat acțiunile inculpaților în baza art. 186 alin. (4) Cod penal, conform calificativului sustragerii bunurilor în proporții mari. 9 Or, potrivit rechizitoriului, valoarea bunurilor sustrase de inculpați, la data comiterii infracțiunii – 11.09.2014, constituia 73.150 lei, adică proporții mari, acțiunile lor fiind corect încadrate juridic de către organul de urmărire penală în baza art. 186 alin. (4) Cod penal. Însă, prin Legea nr 207, din 29.07.2016, în vigoare din 07.11.2016, au fost operate modificări la art. 126 alin. (1) Cod penal, conform căror se consideră proporții mari valoarea bunurilor sustrase, care depășește 20 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei. Potrivit hotărârii Guvernului nr. 1000 din 13.12.2013, în vigoare din 20.12.2013, a fost aprobat cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2014, în mărime de 4225 lei. Respectiv, la momentul săvârșirii faptei – 11.09.2014, proporții mari constituia deja valoarea bunurilor sustrase, care depășește suma de 84.500 lei (4225 lei x 20). Astfel, la data pronunțării deciziei atacate – 23.11.2016, acționa o lege penală mai favorabilă inculpaților care, potrivit art. 10 Cod penal, are efect retroactiv, deoarece valoarea bunurilor sustrase de inculpați, adică de 73.150 lei, nu mai constituie proporții mari, dar considerabile. Prin urmare, se impune soluția de reîncadrare a acțiunilor inculpaților din prevederile art. 186 alin. (4) Cod penal în cele ale art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, ca sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit de două persoane, prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărâre, dacă nu se agravează situația inculpatului. Dat fiind că încălcările normelor specificate, comise de către instanța de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 13) Cod de procedură penală, se impune soluția casării parțiale a deciziei contestate, rejudecării cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în aspectul vizat. La stabilirea pedepsei inculpaților, Colegiul va aplica prevederile art. 61 și 75 Cod penal, conform cărora pedeapsa penală are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea inculpaților, prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea lor, cât și a altor persoane, ținând cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpaților, de condițiile de viață ale familiei lor, luând în considerare că pe caz nu sunt constatate circumstanțe agravante, că inculpații nu au antecedente penale, dar sunt caracterizați satisfăcător și concluzionând că corectarea și reeducarea acestora este posibilă doar în condiții privative de libertate.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit 10 DECIDE : Admite recursul ordinar declarat de avocatul Oleg Spînu, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 23 noiembrie 2016 în privința inculpaților Muntean Oleg xxxxxx și Celac Sergiu xxxxxx, rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărâre. Acțiunile inculpatului Muntean Oleg xxxxx se recalifică din prevederile art. 186 alin. (4) în cele ale art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa de 1 an închisoare. Acțiunile inculpatului Celac Sergiu xxxxxx se recalifică din prevederile art. 186 alin. (4) în cele ale art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa de 1 an închisoare. În rest, decizia contestată se menține. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 04 mai 2017. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Iurie Diaconu Elena Covalenco Liliana Catan Ion Guzun 11