ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 09.03.2017

1ra-453/2017 — art. 190 alin. 2 lit. c CP

HOTĂRÂRE
09.03.2017
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 190 alin. 2 lit. c CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 11 CPP
Citează această cauză
1ra-453/2017 — art. 190 alin. 2 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-453/2017

Curtea Supremă de Justiție

09 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursului ordinar, împotriva sentinței Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău din 30 iunie 2016 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 27 octombrie 2016, declarat de avocatul Maxim Chișca, în numele inculpatului

Prepelița Mihail xxxxxxx, născut la

xx xxx xxxx în or. xxxxxx, locuitor al or. xxxxxxxxxx, str.

xxxxx x, cetățean al R. Moldova, anterior condamnat

prin:

1) sentința Judecătoriei Șoldănești din 05.03.2015,

în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal, la amendă în

mărime de 600 unități convenționale, adică 12.000 lei.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 18.06.2015 - 30.06.2016,

instanța de apel: 09.08.2016 - 27.10.2016,

instanța de recurs: 23.01.2017 - 09.03.2017.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal

Prepelița Mihail a fost condamnat în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal la 3 ani

și 6 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, de la reținere.

În temeiul art. 85 Cod penal, s-a dispus de a fi executată de sine stătător,

pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Șoldănești din 05.03.2015, sub formă

de amendă în mărime de 600 unități convenționale, ce constituie 12.000 lei.

De la inculpat s-a încasat în beneficiul Larisei Nebuneli prejudiciul material

de 16.297 lei și moral de 3000 lei.

Mihail, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, aflându-se în

1

apartamentul nr. x, str. xxxxxxxxxxxx, mun. xxxxxxxx, prezentându-se drept

proprietar al apartamentului nominalizat cu numele „Negară Mihail”, prin

înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul predării în chirie a apartamentului

menționat, obținând încrederea lui Nebuneli Larisa, ilegal a însușit de la ultima,

bani în sumă de 480 euro, care conform ratei de schimb al BNM constituie 9249,6

lei.

Ulterior, tot el, în perioada 04-05 aprilie 2015, continuându-și intenția

infracțională, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, aflându-se

în apartamentul nr. x, str. xxxxxxxxxxxx, mun. xxxxxxxx, prin înșelăciune și abuz

de încredere, sub pretextul unor împrumuturi pentru diferite scopuri personale,

ilicit a dobândit de la Nebuneli Larisa bani în sumă de 400 dolari SUA, care

conform ratei de schimb a BNM, constituie 7048 lei, pricinuindu-i o daună în

proporții considerabile, în sumă totală 16.297,60 lei.

Inculpatul, s-a eschivat de a se prezenta în instanță, fiind anunțat în căutare

prin încheierea Judecătoriei Botanica din 14 martie 2016, în privința acestuia de

către IP Botanica fiind pornit dosarul de căutare cu nr. 2016420150.

Instanța a reținut că, fiind audiat în calitate de învinuit, în prezența

apărătorului, inculpatul a recunoscut integral faptele incriminare, a declarat că se

căiește sincer de cele comise și se obligă să restituie integral prejudiciu cauzat

părții vătămate. La 27 mai 2015, el a încheiat și un acord de recunoaștere a

vinovăției, însă nu l-a susținut și în cadrul ședinței de judecată, eschivându-se de a

se prezenta în instanță.

Vinovăția inculpatului este pe deplin dovedită prin probele administrate și

anume:

declarațiile părții vătămate Nebuneli Larisa, care a comunicat că s-au

cunoscut pe internet, iar inculpatul s-a prezentat ei ca fiind proprietarul

apartamentului pe care ea a vrut să îl închirieze. I-a solicitat achitarea pentru 3 luni

înainte, adică 480 euro, și în aceiași zi i-a dat banii solicitați, după care el i-a

transmis cheile de la apartament și ea s-a mutat cu traiul în acest apartament. La

sfârșitul lunii aprilie 2015, de ea s-a apropiat proprietarul apartamentul pe nume

Serghei și a întrebat-o cine este ea, atunci ea i-a comunicat că a închiriat

apartamentul de la inculpat, pe care la acel moment îl cunoștea cu numele de

Negară Mihail. Atunci proprietarul apartamentului i-a comunicat că inculpatul

închiriază apartamentul de la el și numele lui nu este Prepelița Mihail, după care i-a

propus să meargă la poliție, ceea ce și a făcut;

procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 18.05.2015, prin care

martorul Jalbă Ludmila a recunoscut persoana cu nr. 1 (Prepelița M.);

procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 18.05.2015, prin care partea

vătămată Nebuneli Larisa a recunoscut persoana cu nr. 5 (Prepelița M.);

procesul-verbal de examinare a documentelor din 20.05.2015, prin care s-a

examinat recipisa de împrumut de la Nebuneli Larisa a sumei de 300 dolari SUA și

un „contract” scris de mână de către Prepelița M.;

corpurile delicte, recunoscute prin ordonanța din 20 mai 2015 și anume

contractul din 30.10.2014 privind închirierea apartamentului și recipisa eliberată de

2

„Negară Mihail” lui Nebuneli Larisa ca dovadă a primirii sumei de 300 dolari

SUA.

Instanța a încadrat acțiunile inculpatului în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod

penal, ca escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane, prin

înșelăciune și abuz de încredere, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 61, 75, 76, 77

Cod penal, că inculpatul a recunoscut vina și s-a căit sincer la faza de urmărire

penală, dar nu s-a prezentat în instanța de judecată, a comis o infracțiune gravă,

anterior a fost condamnat, a săvârșit infracțiunea fiind în stare de recidivă,

concluzionând că corectarea și educarea lui este posibilă doar prin izolare de

societate.

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă

mai blândă.

Apelantul a invocat că pe parcursul urmăririi penale inculpatul s-a căit sincer

de cele comise, a enunțat asupra disponibilității restituirii prejudiciului material.

Totodată, în cadrul urmăririi penale inculpatul necondiționat și integral a

recunoscut vina, a contribuit activ la descoperirea infracțiunii.

Instanța de fond neîntemeiat a indicat ca circumstanță agravantă – săvârșirea

infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiune

similară, deoarece prin sentința Judecătoriei Șoldănești din 05.03.2015, inculpatul

a fost condamnat în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal, infracțiune care face parte

din altă categorie decât cea incriminată în prezenta cauză.

La 27.05.2015, inculpatul a încheiat acord de recunoaștere a vinovăției, însă

nu a fost susținut în instanța de judecată din motive neimputabile lui, astfel, deși a

săvârșit o infracțiune gravă urmează să-i fie stabilită o pedeapsă neprivativă de

libertate.

octombrie 2016, apelul a fost respins ca nefondat.

Instanța de apel a reținut că în ședința instanței de apel, inculpatul a relatat

că a fost audiat în cadrul urmăririi penale, iar în prima instanță nu a dat declarații,

deoarece a fost plecat în Belarus. Recunoaște vinovăția în cele incriminate și se

căiește sincer de cele comise.

Totodată, instanța de fond corect a stabilit situația de fapt, dând acțiunilor

inculpatului o încadrare juridică corespunzătoare.

La stabilirea pedepsei, instanța de fond corect a ținut cont de prevederile art.

61, 75 Cod penal, că inculpatul, este caracterizat pozitiv, dar a comis o infracțiune

gravă, anterior a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Șoldănești din

05.03.20015, în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal la amendă în mărime de 600

unități convenționale, adică 12.000 lei, care nu a fost executată, antecedentul penal

fiind nestins, deci a comis infracțiunea în stare de recidivă.

Instanța de fond, însă, eronat i-a constatat inculpatului ca circumstanță

agravantă - săvârșirea infracțiunii de o persoană care anterior a fost condamnat

pentru infracțiune similară, deoarece prin sentința Judecătoriei Șoldănești din

3

05.03.20015 a fost condamnat pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641

alin. (4) Cod penal și nu pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 Cod

penal.

Argumentul avocatului, că inculpatul necondiționat și integral și-a

recunoscut vina în comiterea infracțiunii, mai mult ca atât, a contribuit activ la

descoperirea infracțiunii, este neîntemeiat, deoarece ultimul a demonstrat

contrariul prin comportamentul său de eschivare de la prezentare în instanța de

judecată, fiind dispusă repetat în privința lui aducerea silită și anunțarea ulterioară

în căutare.

Prima instanță corect a conchis că infracțiunea este comisă în stare de

recidivă, la momentul comiterii infracțiunii de escrocherie antecedentul penal fiind

nestins. Astfel, s-a reținut just că o pedeapsă non-privativă de libertate nu va duce

la atingerea scopului legii penale, doar pedeapsa cu închisoarea fiind plauzibilă în

vederea reeducării condamnatului, restabilirii echității sociale, precum și prevenirii

săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea acestuia, cât și a altor persoane.

Este neîntemeiat argumentul apărării că inculpatul a achitat prejudiciul părții

vătămate, ceea ce constituie o premisă pentru a-i aplica o pedeapsă non-privativă

de libertate, deoarece prejudiciul a fost achitat de către inculpat doar după ce a fost

condamnat de prima instanță, până la reținere inculpatul neachitând nimic din

dauna cauzată nici în cadrul urmăririi penale, nici în cadrul examinării cauzei în

prima instanță.

hotărârilor adoptate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

procesul penal în privința inculpatului să fie încetat, în temeiul art. 6 al Legii nr.

210 din 29.07.2016 privind amnistia.

Recurentul a invocat că potrivit art. 6 din Legea nr. 210 din 29.07.2016

privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea dependenței R.

Moldova, se absolvă de executarea pedepsei stabilite persoana condamnată, până la

data intrării în vigoare a prezentei legi, la pedeapsa cu închisoare pe un termen de

până la 7 ani inclusiv.

Prejudiciul material și moral cauzat prin infracțiune, în mărime de 19.800

lei, încasat prin sentința contestată, a fost restituit integral părții vătămate, fapt

confirmat prin cerere/confirmare din 26.10.2016, contrasemnată de către ultima și

prezentată instanței de apel, astfel lipsesc impedimente privind aplicarea art. 6 din

Legea nominalizată.

Totodată, la etapa dată, amenda în mărime de 600 unități convenționale,

adică 12.000 lei, stabilită prin sentința Judecătoriei Șoldănești din 05.03.2015, a

fost achitată integral, fapt confirmat certificatul nr.124-24/1 din 20.12.2016 și

bonurile de plată seria WU nr. 187131-32, eliberate de executorul judecătoresc

Bedros P., rezultă că antecedentul penal reținut de către instanțele de judecată a

fost stins.

Circumstanțele enunțate denotă temeinicia întru aplicarea actului de amnistie

în privința inculpatului, or impedimentele indicate la art.10 din Legea cu privire la

amnistie, nu se găsesc în cazul dat.

4

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 11) Cod

de procedură penală.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal

concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, inclusiv și în temeiul când aplicarea pedepsei a fost

anulată de un act de amnistie.

Conform art. 1 alin. (1) din Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea

a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova nr. 210 din

29.07.2016, legea dată se aplică condiționat și exclusiv persoanelor inculpate care

manifestă căință activă în cadrul procesului penal, dacă aceste persoane cad sub

incidența prevederilor art. 2–9, 11 și 12.

Însă, potrivit art. 2 alin. (2) din legea nominalizată, încetarea procesului

penal conform alin. (1) are loc doar cu acordul scris al persoanei inculpate.

Totodată, instanța de recurs este în drept să aplice amnistierea inculpatului,

prin casarea hotărârilor adoptate de către instanțele de fond și pronunțarea unei

soluții de încetare a procesului penal, dacă la recursul ordinar este anexat acordul

scris al inculpatului și sunt prezentate probe că partea vătămată nu are anumite

pretenții pecuniare față de primul. Semnăturile de pe cererile prezentate trebuie să

fie legalizate în modul prevăzut de legislația în vigoare (Recomandarea Colegiului

penal al CSJ, nr. 97 din 09.02.2017 ,,Cu privire la aplicarea prevederilor din Legea nr. 210 din

29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova, de către instanțele judecătorești”).

Sub acest aspect se reține că la 02.03.2017, avocatul M. Chișca a depus un

demers, prin care a solicitat anexarea la materialele cauzei a cererii inculpatului

privind acordul aplicării față de el a actului amnistiei.

Însă, această cererea nu este confirmată în modul prevăzut de legislație.

Prin urmare, instanța de recurs este în imposibilitate de a se pronunța asupra

cererii apărării privind aplicarea actului de amnistie față de inculpat (pct. 5. din

decizie), deoarece procedura de examinare a admisibilității în principiu a recursului

ordinar, în camera de consiliu, fără citarea părților, cât și materialele cauzei, nu

permit verificarea întrunirii condițiilor de aplicare în speță a legii menționate, adică

recursul ordinar este unul vădit neîntemeiat.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta

este vădit neîntemeiat.

Astfel, odată ce recursul de pe rol este vădit neîntemeiat, el urmează a fi

declarat inadmisibil.

Cod de procedură penală, Colegiul penal,

5

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Maxim Chișca,

împotriva sentinței Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 30 iunie 2016 și

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2016, în

privința inculpatului Prepelița Mihail xxxxxxx, pe motiv că este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 05 aprilie 2017.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Iurie Diaconu

Elena Covalenco

6

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2017-03-28
0,95
1ra-516/2017 — art. 264 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-516/2016 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 28 martie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă, Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, Liliana
CSJ 2017-11-10
0,94
1ra-1390/2017 — art. 145 alin. 2 lit. b, i, k; 188 alin. 3 lit. c CP
Dosarul nr. 1ra-1390/2017 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 18 octombrie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Gordilă Nicolae Judecători Covalenco Elena Diaconu Iurie examinând adm
CSJ 2017-04-12
0,94
1ra-813/2017 — art. 27, 187 alin. 2 lit. e, f, 151 alin. 2 lit. j CP
Dosarul nr. 1ra-813/2017 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 12 aprilie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă, Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, a examinat, î
CSJ 2017-02-15
0,94
1ra-276/2017 — art. 287 alin. 1, 152 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-276/2017 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 15 februarie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă, Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, a examinat,
CSJ 2017-04-26
0,94
1ra-590/2017 — art. 186 alin. 2 lit. d Cod penal
Dosarul nr. 1ra-590/2017 Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 26 aprilie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte - Ursache Petru, judecători - Timofti Vladimir şi Toma Nadejda, examinînd admis
Sursă