1ra-490/2017 — art. 201/1 alin. 3 lit. c CP

Prin sentința Judecătoriei Cimișlia din 29 aprilie 2016, Tărăcila Mihail a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin.(3), lit. c) Codul penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă închisoare pe un termen de 12 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. La fel, prin sentință a fost dispusă încasarea din contul lui Tărăcila Mihail în folosul statului cheltuielile judiciare în mărime de 12180,83 lei.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Tărăcila Mihail, în seara de 23 spre 24 noiembrie 2015, coștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale intenționate îndreptate la săvârșirea actelor de violență asupra membrilor familiei, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflându-se în gospodăria proprie, situată în s. XXXX, raionul XXXX, a numit-o cu cuvinte necenzurate și i-a aplicat concubinei sale Chirlescu Olga, mai multe lovituri cu mâna peste față, apoi în baie a lovit-o cu un obiect dur ascuțit - despicător, posibil și cu un topor, la spate, la umăr, în regiunea capului la ceafă și diferite părți ale corpului, cauzându-i potrivit 1 raportului de expertiză medico-legală nr. 185 C din 24.11.2015 leziuni corporale grave, care au dus la decesul victimei. Acțiunile inculpatului Tărăcila Mihail au fost încadrate de prima instanță în baza art. 2011 alin. (3), lit. c) Cod penal - violența în familie, acțiuni manifestate fizic și verbal comise de un membru al familiei asupra altui membru al familiei, care au provocat decesul victimei.

Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Găină Alexandru în numele inculpatului Tărăcila Mihail, solicitând casarea totală a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Tărăcila Mihail să fie achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin.(3), lit. c) Cod Penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat invocând că învinuirea adusă lui Tărăcila Mihail este nemotivată, neîntemeiată și bazată doar pe presupuneri și declarații vădit subiective, iar o sentință nu poate să fie adoptată pe astfel de probe.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 octombrie 2016, a fost respins ca nefondat apelul declarat și menținută sentința fără modificări.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că la adoptarea sentinței prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, și just a ajuns la concluzia că inculpatul Tărăcila Mihail a săvârșit infracțiunea imputată lui, iar aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Astfel, deși inculpatul Tărăcila Mihail vina n-a recunoscut-o, instanța de apel a conchis că vina lui în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin.(3), lit. c) Cod penal, se dovedește integral de următoarea sistemă de probe, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, descrise în decizia instanței de apel la pct.10-20 (f.d. 75 – 80, vol. II). Prin urmare, instanța de apel analizând acest cumul de probe a stabilit că Tărăcila Mihail a comis infracțiunea imputată lui, și că acțiunile acestuia au fost corect calificate de către prima instanță în baza art. 2011 alin.(3), lit. c) Cod penal după semnele: violența în familie, adică acțiunea intenționată, manifestată fizic și verbal, comisă de un membru al familiei asupra altui membru al familiei, acțiuni care au provocat decesul victimei. Totodată, instanța de apel a mai indicat că nerecunoașterea vinovăției de către inculpatul Tărăcilă Mihail, nu echivalează cu achitarea acestuia din moment ce în ședința de judecată au fost prezentate probe, care din punct de vedere a pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor indică incontestabil că inculpatul a comis infracțiunea imputată, iar 2 versiunea ultimului, precum și a apărătorului Găină Alexandru înaintată în apelul declarat precum că, omorul victimei Chirlescu Olga putea fi comis de către o altă persoană, nu-l dezvinovățesc de comiterea infracțiunii incriminate fiind o metodă de apărare în scopul eschivării de la răspunderea penală pentru faptele comise. În acest context, instanța de apel a mai specificiat că inculpatul Tărăcila Mihail, la data de 26.11.2015, fiind audiat în calitate de bănuit, iar mai apoi, la data de 27.11.2015, în calitate de învinuit, a recunoscut vina pe deplin și s-a căit sincer de cele comise, însă ulterior, în cadrul primei instanțe și a celei de apel, nu a recunoscut vinovăția de săvârșirea infracțiunii ce i se impută. Cu referire la argumentul apelantului, precum că, învinuirea adusă inculpatului Tărăcila Mihail este bazată doar pe presupuneri, iar inculpatul a recunoscut vina în comiterea infracțiunii imputate în urma maltratării lui de către organele de poliție în cadrul audierii lui la urmărirea penală, instanța de apel l-a considerat ca nefondat din motiv că prin încheierea Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din 06 septembrie 2016 a fost dispusă verificarea minuțioasă a declarațiilor inculpatului privitor la maltratarea lui, iar prin ordonanța procurorului Procuraturii Cimișlia, Oborocean Iurie din 06 octombrie 2016 a fost refuzată pornirea urmăririi penale, în legătură cu lipsa elementelor infracțiunii în acțiunile colaboratorilor de poliție a IP Cimișlia. Ce ține de pedeapsa stabilită de prima instanță, instanța de apel a punctat că aceasta corect a aplicat prevederile legale, și în conformitate cu prevederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și de scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Găină Alexandru în numele inculpatului Tărăcila Mihail, indicând temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, solicită repunerea în termen a recursului, casarea deciziei instanței de apel și a sentinței primei instanțe, cu achitarea lui Tărăcila Mihail de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (3) lit. c) Cod penal, din motiv că inculpatul nu a comis infracțiunea imputată, invocând că: - a primit decizia motivată la 21.11.2016; - nu au fost întrunite elementele infracțiunii; - hotărârile ambelor instanțe sunt ilegale și nefondate, bazate pe aprecierea eronată a probelor, care au fost apreciate subiectiv și unilateral; - contrar prevederilor art. 8 alin. (3), 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de judecată, manifestându-se în favoarea acuzării și-a întemeiat sentința pe 3 presupuneri, iar dubiile în probarea învinuirii, care n-au fost posibil de înlăturat în condițiile legii, au fost interpretate în defavoarea inculpatului; - ambele instanțe și-au întemeiat hotărârile de condamnare numai pe interpetarea eronată a probelor acuzării și a martorilor, fără aprecierea lor din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. - martorii au depus la urmărirea penală și în instanța de judecată declarații care nu pot fi puse la baza acuzării lui Tărăcila Mihail, deoarece aceste declarații nu conțin date concrete că anume inculpatul ar fi comis această infracțiune.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal constată că acesta este inadmisibil, din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Conform art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este declarat peste termen. În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, termenul de atac cu recurs a deciziei instanței de apel este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. La caz, se reține că dispozitivul deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 octombrie 2016, a fost pronunțat la 18 octombrie 2016 în prezența inculpatului Tărăcila Mihail și a avocatului său Găină Alexandru, fapt confirmat prin procesul verbal al ședinței de judecată din instanța de apel (f.d. 68-71, vol. II), în aceeași zi fiind comunicată și data pronunțării deciziei motivate – 15.11.2016, modul și termenul de atac a deciziei. Totodată, conform materialelor cauzei (f.d. 71, 86, vol. II), rezultă că la 15.11.2016 a fost prezent inculpatul Tărăcila Mihail, căruia i-a fost înmânată copia deciziei motivate, pentru ce acesta s-a semnat, iar avocatul Găină Alexandru nu s-a prezentat în ședință din motive necunoscute. La fel, din motiv că nu s-a prezentat la pronunțarea deciziei motivate, copia acesteia a fost expediată avocatului Găină Alexandru la 16 noiembrie 2016 (f.d. 87, vol. II). Astfel, Colegiul penal menționează că potrivit prevederilor art. 422 Cod de procedură penală, termenul de declarare a recursului împotriva deciziei instanței de apel pronunțate integral la 15 noiembrie 2016, curge de la data pronunțării deciziei și a expirat la 16 decembrie 2016. 4 În acest context, Colegiul penal reține că la 11 ianuarie 2017, conform ștampilei Oficiului Poștal Cimișlia de pe plic (f.d. 103, vol. II), avocatul Găină Alexandru a declarat recurs ordinar împotriva deciziei instanței de apel, evident peste termenul legal de declarare a recursului ordinar prevăzut de lege, invocând că acesta a primit copia deciziei motivate la 21 noiembrie 2016. Astfel, în temeiul celor expuse supra, Colegiul penal constată că temeiul invocat de recurent prin care acesta solicită repunerea în termen a recursului, este unul contrar legii procesual penale indicată supra și nu poate fi acceptat. În acest sens, Colegiul penal statuează că termenul de recurs este absolut și are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se va respinge ca tardiv, deoarece legea procesual-penală ce reglementează procedura examinării recursului ordinar, nu prevede posibilitatea de repunere în termen a recursului. Prin urmare, Colegiul penal conchide că recursul ordinar declarat la 11 ianuarie 2017, de către avocatul Găină Alexandru în numele inculpatului Tărăcila Mihail este inadmisibil, ca fiind declarat peste termen.

Conducându-se de prevederile art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Găină Alexandru în numele inculpatului Tărăcila Mihail, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 octombrie 2016, în cauza penală privindu-l pe Tărăcila Mihail XXXX, ca fiind declarat peste termen. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată integral la 05 aprilie 2017. Președinte Ursache Petru Judecători Timofti Vladimir Toma Nadejda 5