ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 08.02.2017

1ra-140/2017 — art.188 alin.2 CP

HOTĂRÂRE
08.02.2017
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.188 alin.2 CP
Temei legal
art.427 alin.1 pct.12 CPP
Citează această cauză
1ra-140/2017 — art.188 alin.2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-140/2017

08 februarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte: Petru Ursache,

Judecători: Nadejda Toma și Vladimir Timofti,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

către inculpat și de către avocatul Guțu Liubovi în numele inculpatului, prin care se

solicită casarea sentinței Judecătoriei Bălți din 11 aprilie 2016, și deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 21 septembrie 2016, în cauza penală în privința lui

Vitebschi Maxim Xxxxx, născut la

xx.xx.xxxx, originar din or. Cahul,

domiciliat în mun. Bălți, str. Xxxxx nr.x.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 30.12.2015 – 11.04.2016;

Instanța de apel: 03.06.2016 – 21.09.2016;

Instanța de recurs: 18.11.2016 – 08.02.2017.

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, la 8

ani și 3 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Măsura preventivă sub formă de arest preventiv aplicată inculpatului a fost

menținută până la intrarea sentinței în vigoare.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Bodnariuc Ion a fost admisă în

principiu urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în

ordinea procedurii civile.

la data de 01.08.2015, în jurul orei 0200, aflându-se în preajma grădiniței de copii,

amplasată în mun. Bălți pe str. Strîi, acționând cu intenția îndreptată spre

sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, s-a apropiat de cet. Bodnariuc Ion,

ce trecea pe lângă grădinița de copii, și cet. Vitebschi Maxim l-a atacat pe ultimul din

spate, aplicând violența, periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei, lovindu-l

cu o piatră în regiunea tâmplei a capului, ca rezultat, cauzându-i cet. Bodnariuc Ion,

conform raportului de expertiză medico-legală nr. 352D din 05.09.2015, leziuni

corporale ușoare, și după ce cet. Bodnariuc Ion a căzut jos, a sustras de la el din

buzunarul cămășii un telefon mobil model "Samsung Solid" cu IMEI

356092058189207, la prețul de 1000 lei, în care se afla cartela sim „Orange" cu

1

nr.069410777 la prețul de 50 lei și din mâinile acestuia a smuls un pachet de

culoare albastră la prețul de 9 lei, o umbrelă de culoare neagră la prețul de 50 și un

tester electric la prețul de 50 lei, după ce cu cele sustrase s-a eschivat de la locul

comiterii infracțiunii, cauzându-i părții vătămate Bodnariuc Ion o daună în

proporții considerabile în valoare de 1169 lei.

inculpatului, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a recalifica

acțiunile inculpatului, invocând următoarele temeiuri:

- fiind audiat inculpatul a recunoscut faptul sustragerii telefonului mobil de la

partea vătămată, explicând instanței acțiunile întreprinse și căindu-se sincer pentru

fapta comisă.

A menționat apelantul că probele anexate la dosar nu confirmă faptul comiterii

de către inculpat a infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod penal.

Însăși partea vătămată a declarat în ședința de judecată că a fost ajutat de un

tânăr ca să meargă acasă, circumstanță care nu a fost fixată de ofițerul de urmărire

penală.

Totodată partea vătămată a declarat că nu cunoaște exact dacă inculpatul i-ar

fi aplicat leziunile corporale.

Potrivit declarațiilor martorului Bodnariuc T., depuse în cadrul urmăririi

penale, deși ultima a declarat despre o bucată de bordură cu greutatea de 4,5 kg,

însă în sentință este indicat faptul, că lovitura a fost cu o piatră, iar alte probe care

ar confirma vinovăția inculpatului, la materialele cauzei penale nu au fost anexate.

a fost respins ca nefondat apelul declarat de avocatul Guțu Liubovi în numele

inculpatului, cu menținerea hotărârii atacate fără modificări.

Termenul executării pedepsei aplicată inculpatului a fost calculată din

21.09.2016, cu includerea în acest termen a perioadei aflării acestuia în stare de

arest de la 21.11.2015 până la 21.09.2016.

judecând cauza penală, a apreciat probele potrivit prevederilor art. 101 Cod de

procedură penală, a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate

aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei, a dat probelor administrate o

apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității,

veridicității, și din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia

privind vinovăția inculpatului Vitebschi Maxim în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod penal cu indicii de calificare - tâlhăria, adică atacul

săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență

periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, săvârșită cu aplicarea

altor obiecte folosite în calitate de armă și cu cauzarea de daune în proporții

considerabile.

În opinia instanței de apel, prima instanță corect a ajuns la concluzia privind

vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate reieșind din cercetarea

următoarelor probe: declarațiile părții vătămate Bodnariuc Ion; declarațiile

martorilor Bodnariuc Tatiana și Hristiuc Roman; plângerea părții vătămate

Bodnariuc Ion (f.d.8); informația parvenită în IP Bălți la 01.08.2015 (f.d.9);

procesul-verbal de cercetare la fața locului din 01.08.2015, cu foto tabel (f.d.10-12);

2

proces-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 14.11.2015 (f.d.21);

raportul de expertiză medico-legală nr. 352 D din 05.09.2015 (f.d.34); certificat de

la medicul narcolog - psihiatru (f.d.94-95, 097); revendicare (f.d.100); proces

verbal de reținere din 21.11.2015 (f.d.120).

Instanța de apel a conchis, că nu pot fi reținute solicitările apărătorului

referitor la recalificarea acțiunilor inculpatului Vitebschi Maxim de la art. 188 alin.

(2) lit. e), f) Cod penal la art. 186 alin. (2) Cod penal, deoarece latura obiectivă a

furtului se realizează prin sustragerea pe ascuns a bunului altei persoane, iar latura

obiectivă a tâlhăriei este realizată prin două acțiuni: acțiunea de sustragere; acțiuni

violente periculoase pentru viața și sănătatea persoanei sau amenințarea cu

aplicarea unei asemenea violențe.

Ținând cont de leziunile corporale suportate de către partea vătămată

Bodnariuc Ion, precum și declarațiile acestuia în cadrul cărora acesta indică direct

la inculpat ca la persoana de care a fost agresată, iar în cumul cu circumstanțele

respective persistând și sustragerea telefonului mobil al victimei, instanța de apel a

conchis, că este evident că acțiunile lui Vitebschi Maxim se încadrează în baza art.

188 Cod penal, din care motiv instanța de apel a respins solicitarea respectivă a

apelantului, apreciind-o ca fiind o metodă de ușurare a pedepsei inculpatului, în

circumstanța în care sancțiunea articolului 186 alin.(2) Cod penal este mai blândă.

Referitor la mențiunea apărătorului din apel cu privire la declarațiile

martorului Bodnariuc Tatiana, care a indicat la un bărbat de 45-50 ani, instanța de

apel a evidențiat starea psihologică a acesteia, care pe timp de noapte (orele 02:00)

văzându-și soțul rănit ar fi putut confunda vârsta inculpatului, care este mai tânăr

decât vârsta indicată, astfel aceste argumente nefiind relevante întru modificarea

soluției adoptate de instanța de fond.

Instanța de apel a respins și argumentul avocatului referitor la obiectul cu care

au fost cauzate leziuni părții vătămate, deoarece termenul de "piatră" poate include

în sine mai multe sensuri, inclusiv și o "bucată de bordură" care a fost indicat de

martorul Bodnariuc Tatiana, ca fiind văzut de aceasta la locul comiterii infracțiunii.

Declarativ a fost apreciat și argumentul apelantului referitor la faptul, că la

emiterea sentinței de condamnare a inculpatului au fost luate în considerație doar

declarațiile părții vătămate Bodnariuc Ion, deoarece vinovăția inculpatului a fost

constatată reieșind din cumulul de probe care sunt anexate la dosar și care au stat

la baza sentinței de condamnare.

Cu referire la pedeapsa aplicată inculpatului, în opinia instanței de apel, prima

instanță la stabilirea acesteia a ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal,

astfel, pedeapsa aplicată inculpatului corespunzând gravității faptelor și

personalității inculpatului, în raport cu pericolul social concret al faptelor comise și

atitudinea procesuală pe care a avut-o inculpatul pe parcursul judecării cauzei.

La caz nefiind prezente circumstanțe agravante și atenuante. Inculpatul

anterior fiind condamnat, având antecedente penale nestinse, nu a recunoscut vina,

astfel în opinia instanței de apel, prima instanță corect i-a stabilit pedeapsa

inculpatului în baza art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod penal pe un termen de 8 ani și 3

luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

avocatul Guțu Liubovi în numele inculpatului.

3

6.1. Inculpatul, declarând recurs ordinar la 29.10.2016, prin intermediul

oficiului poștal, fără a invoca expres temeiuri de recurs prevăzute de art.427

alin.(1) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărârilor adoptate în prezenta

cauză penală privind condamnarea sa, cu pronunțarea unei hotărâri privind

recalificarea acțiunilor inculpatului de la art.188 alin.(2) lit. e), f) Cod penal în baza

art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal indicând următoarele argumente:

- la materialele cauzei penale nu sunt anexate probe prin care să fie confirmat

faptul că a săvârșit infracțiunea incriminată;

- în cadrul urmăririi penale nu i-au fost satisfăcute cerințele privind efectuarea

măsurilor procesual penale în vederea stabilirii adevărului și anume: recunoașterea

persoanei care a săvârșit infracțiunea de către martori, confruntare cu aceștia și

acordarea unui avocat;

- în cadrul urmăririi penale a depus declarații sub presiunea colaboratorilor

organelor de drept.

Menționează că, de fapt, a observat partea vătămată, când acesta deja era

însângerat și l-a ajutat să se deplaseze acasă.

Consideră că la baza condamnării sale nu pot sta declarațiile părții vătămate și

ale soției acestuia deoarece sunt contradictorii și neconcrete, deoarece nu cunosc

cine concret este persoana care a comis infracțiunea.

6.2. Avocatul Guțu Liubovi în numele inculpatului declarând recurs ordinar la

03.11.2016, prin intermediul oficiului poștal, invocând temei de recurs prevăzut de

art. 427 alin.(1) pct.12) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărârilor

adoptate în prezenta cauză penală privind condamnarea inculpatului și

pronunțarea unei hotărâri privind recalificarea acțiunilor inculpatului de la art. 188

alin.(2) lit. e), f) Cod penal în baza art. 186 alin.(2) Cod penal, indicând următoarele

argumente:

- faptei săvârșită i s-a dat o încadrare juridică greșită;

- la baza sentinței au fost puse declarațiile părții vătămate, care în viziunea

recurentului, sunt contradictorii, deoarece la diferite etape ale procesului penal au

fost diferite și anume neindicând concret că a văzut persoana care i-a aplicat

lovitura;

Consideră, că nu pot fi apreciate drept probe care confirmă vinovăția

inculpatului nici declarațiile martorilor, care de fapt nu sunt martori oculari.

pledând pentru declararea inadmisibilității acestora ca fiind vădit neîntemeiate.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea

acestora din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept

formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs

4

verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și

dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și

material.

Colegiul penal atestă, că potrivit conținutului recursurilor ordinare declarate

în cauză recurenții consideră, că instanțele de fond au admis o eroare, încadrând

acțiunile inculpatului în baza art. 188 alin.(2) lit. e), f) Cod penal, deoarece

consideră că acțiunile inculpatului urmau a fi încadrate în baza art. 186 alin.(2) lit.

d) Cod penal, prin urmare, instanța de recurs ordinar urmează să supună verificării

decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept prevăzută de art. 427 alin.(1)

pct. 12) Cod de procedură penală, care prevede, că hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

de apel, dacă: faptei săvârșită i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal se consideră calificare a infracțiunii

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma

penală.

Reieșind din prevederile legale și practica judiciară stabilită, pentru verificarea

existenței temeiului, prevăzut în art. 427 alin. 1) pct. 12) Cod de procedură penală

instanța de recurs trebuie să țină seama de fapta săvârșită, așa cum aceasta a fost

stabilită de către instanța de apel, dar va supune unui control riguros încadrarea

juridică a faptelor stabilite, verificând dacă acestea au fost încadrate corect potrivit

normei penale.

În speța dată, inculpatul Vitebschi M. a fost pus sub învinuire de către organul

de urmărire penală și condamnat prin sentința menținută de instanța de apel în

baza art.188 alin.(2) lit. e), f) Cod penal.

În acest sens Colegiul reține, că solicitarea expusă în recursurile ordinare

declarate privind casarea deciziei instanței de apel și pronunțarea unei hotărâri

prin care acțiunile inculpatului să fie încadrate în baza art.186 alin.(2) lit. d) Cod

penal este una neîntemeiată, din motiv că instanța de apel, apreciind probele în

sensul art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine

toate aspectele de fapt și de drept, -

5 din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs o însușește și

motivarea căreia nu consideră necesar de a o reitera, deoarece instanța de apel

corect a ajuns la concluzia privind condamnarea inculpatului Vitebschi M., deoarece

în acțiunile lui sunt întrunite elementele infracțiunii prevăzute de art. 188 alin.(2)

lit. e), f) Cod penal, tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul

sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea

persoanei agresate, săvârșită cu aplicarea altor obiecte folosite în calitate de armă

și cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Totodată, Colegiul menționează, că potrivit prevederilor art. 27, 414 alin. (1)

și (2) Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate

cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate.

Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate

în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza

penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă

apreciere probelor din dosar. Astfel, că aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor

5

cauzei în alt sens decât cel pe care îl propun recurenții este o competență și

prerogativă legală a instanțelor de fond și aceasta nu constituie un temei de drept

separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală, astfel

invocarea acestei chestiuni drept temei de casare în recursul ordinar este lipsită de

suport legal.

Colegiul penal consideră neîntemeiate alegațiile din recursul ordinar declarat

de către inculpat potrivit cărora organul de urmărire penală nu i-a satisfăcut

cerințele privind efectuarea măsurilor procesual penale în vederea stabilirii

adevărului și anume: recunoașterea persoanei care a săvârșit infracțiunea de către

martori, confruntare cu aceștia și acordarea unui avocat, deoarece în cadrul

urmăririi penale a fost întocmit proces verbal de recunoaștere după fotografie din

14.11.2015 (f.d.21, vol. I), conform căruia, martorul Hristiuc R. l-a recunoscut pe

Vitebschi M. ca persoana care la 02.08.2015 l-a rugat să procure un telefon mobil de

model Samsung Solid.

Potrivit procesului verbal de confruntare din 27.11.2015 dintre Vitebschi M. și

martorul Hristiuc R. (f.d.148), Vitebschi M., fiind asistat de avocat, a recunoscut cele

relatate de către martorul Hristiuc R. că la 02.08.2015 l-a rugat să procure un

telefon mobil.

Mai mult decât atât, potrivit procesului - verbal privind informarea

inculpatului despre finisarea urmăririi penale și procesului - verbal privind

prezentarea materialelor dosarului, ambele din 22.12.2015 (f.d.166, 167, vol. I),

inculpatul fiind asistat de avocat nu a formulat careva cereri, demersuri sau obiecții

asupra actelor și acțiunilor organului de urmărire penală.

Colegiul penal constată, că sunt neîntemeiate și argumentele inculpatului

potrivit cărora în cadrul urmăririi penale acesta ar fi depus declarații sub

presiunea colaboratorilor organelor de drept.

În acest sens, Colegiul penal constată că, potrivit procesului verbal de reținere

din 21.11.2015 (f.d.120, vol. I), inculpatul fiind asistat de avocat nu a indicat că a

fost maltratat de către colaboratorii de poliție și nu a solicitat examinarea medicală,

deși i-au fost aduse la cunoștință și explicate drepturile și obligațiile de bănuit în

prezența avocatului (f.d.117-118, vol. I).

Conform, procesului verbal de audiere a bănuitului din 22.11.2015 (f.d.122,

vol. I), scris personal de către inculpat în prezența avocatului, Vitebschi M. nu a

indicat că a fost maltratat de către colaboratorii de poliție. Fapt neindicat de către

Vitebschi M. nici în cadrul audierii în calitate de învinuit (f.d.135, 165, vol. I).

Totodată, Colegiul penal menționează, că inculpatul pe parcursul urmăririi

penale, precum și în cadrul cercetării judecătorești, fiind asistat de avocat, a pledat

nevinovat indicând, că nu a comis infracțiunea ce i se incriminează, astfel, instanța

de recurs constată, că este lipsit de careva suport legal și credibilitate, argumentul

inculpatului potrivit căruia în cadrul urmăririi penale a depus declarații sub

presiunea colaboratorilor organelor de drept.

Mai mult decât atât, Colegiul penal constată că, de fapt, la baza sentinței,

menținută prin decizia instanței de apel au fost puse declarațiile inculpatului

depuse în cadrul ședinței de judecată în prima instanță, potrivit cărora inculpatul,

la fel, pledează nevinovat.

Astfel, Colegiul penal constată, că în speța supusă examinării nu sunt prezente

erori de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală.

6

Astfel de erori de drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare,

hotărârea atacată este legală și întemeiată, iar recursurile ordinare urmează a fi

declarate inadmisibile ca fiind vădit neîntemeiate.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de de către inculpat și de

către avocatul Guțu Liubovi în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 21 septembrie 2016, în cauza penală în privința lui

Vitebschi Maxim Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 09 martie 2017.

Președinte Petru Ursache

Judecători Nadejda Toma

Vladimir Timofti

7

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2018-11-29
0,95
1ra-1331/2018 — art. 186 alin. 2 lit. b, c, d; art. 186 alin. 2 lit. c, d CP
Dosarul nr. 1ra-1331/2018 Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 30 octombrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, judecători – Cobzac Elena, Toma Nadejda, Ţurcan A
CSJ 2019-02-28
0,95
1ra-78/2019 — art. 152 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-78/2019 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE DECIZIE 29 ianuarie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte – Vladimir Timofti, Judecători – Victor Boico, Nadejda Toma, Anatolie Ţurcan, Elena Cobzac
CSJ 2020-02-27
0,94
1ra-386/2020 — art. 188 al. 2 lit. b, f, 27, 145 al. 2 lit. i CP
Dosarul nr. 1ra-386/2020 Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 29 ianuarie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Diaconu Iurie, Judecători – Guzun Ion şi Catan Liliana, a examinat admisibilitatea în principiu
CSJ 2017-10-11
0,94
1ra-1401/2017 — art. 320/1 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1401/2017 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 04 octombrie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Nicolae Gordilă, Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, examinând ad
CSJ 2018-02-02
0,94
1ra-1567/2017 — art. 42 alin. 5, 191 alin. 5, 42 alin. 2, 190 alin. 5, 335 alin. 1/1, 360 alin. 1, 42 alin. 5, 352 alin. 3 lit. d, 42 alin. 2, 191 alin. 5 CP
Dosarul nr.1ra-1567/17 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 26 decembrie 2017 mun.Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă, Judecători Elena Covalenco, Iurie Diaconu, Liliana Catan, Ion Guzun, judecân
Sursă