1ra-50/2017 — art.238 alin.2 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.238 alin.2 CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.6,8 CPP
1ra-50/2017 — art.238 alin.2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr.1ra-50/2017
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
D E C I Z I E
recursul ordinar declarat de către avocatul
Dragomir Aliona în numele inculpatei, prin care se solicită casarea deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 iunie 2016, în cauza penală
privind-o pe
Cucuietu (Xxxxx) Maria Xxxx,
născută la xx.xx.xxxx, originară din
r-nul Xxxxx, sat. Xxxxx, domiciliată
mun. Xxxxx, or. Xxxx, str. Xxxx, xx.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 04.06.2015 – 18.04.2016;
Instanța de apel: 13.05.2016 – 28.06.2016;
Instanța de recurs: 15.08.2016 – 07.02.2017.
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din data de 18
aprilie 2016, Cucuietu (Xxxx) Maria a fost achitată în partea învinuirii de
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin.(2) lit. b) și c) Cod penal, pe
motiv că fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii.
Cucuietu (Xxxx) Maria a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza
art. 238 alin.(2) Cod penal la 4 ani închisoare, cu executarea pedepsei în
penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a desfășura activitate
în domeniul administrării întreprinderilor pe un termen de 5 ani. În temeiul
art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită a fost suspendată condiționat pe un
termen de probațiune de 4 ani, dacă în termenul de probațiune nu va comite o
nouă infracțiune și prin comportament exemplar va confirma încrederea
acordată, totodată, fiind obligată ca în termenul de probă stabilit să nu-și
schimbe domiciliul fără consimțământul organului competent.
1
Acțiunea civilă, privind încasarea din contul inculpatei în beneficiul lui
Ceban V., prejudiciul material în sumă de 17765 lei, încasarea echivalentului
sumei de 3830 achitați cu titlu de chirie de la 16.06.2008 până la 05.03.2010,
încasarea dobânzii de întârziere din suma de 17765 lei pentru perioada
25.04.2008 până la 21.07.2015, în sumă de 21281 lei, precum și încasarea
dobânzii de întârziere din suma chiriei de 3830 euro, în sumă de 3376 euro, a
fost admisă în principiu urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se
pronunțe instanța în ordinea procedurii civile.
Acțiunea civilă înaintată de Ceban V., privind încasarea din contul
inculpatei, prejudiciul moral în sumă de 50000 lei, a fost respinsă ca
neîntemeiată.
Pentru a se pronunța astfel, în fapt, instanța de fond a stabilit, că de
către organul de urmărire penală, Cucuietu (Xxxx) M. a fost pusă sub învinuire
în baza art. 361 alin. (2) lit. b), c) Cod penal pentru faptul că, aproximativ în
luna noiembrie 2007, având scopul confecționării, deținerii și folosirii
documentului oficial fals care dă drepturi, și anume, dreptul de obținere
ilegală a unui credit bancar, a confecționat și a instigat-o pe contabila SC „CMI
- Importator" SRL, Perfilova I., care a acceptat și a participat în calitate de
complice l-a confecționarea documentului necesar pentru obținerea creditului
și anume: certificatul de salarizare din 16.11.2007, eliberat de SC „CMI -
Importator" SRL, pe numele lui Cucuietu (Xxxx) M., ceea ce este document
oficial, care acordă drepturi, și care în fapt confirmă că deținătorul este
angajat al SC „CMI - Importator" SRL, și beneficiar de salariu pentru lunile
iulie-noiembrie 2007 în sumă de 46500 lei, ce nu corespunde realității, și în
pofida acestui fapt s-a folosit de el, prezentându-l ulterior băncii.
Tot ea, aproximativ în luna noiembrie 2007, urmărind scopul deținerii și
folosirii documentului oficial fals, care acordă drepturi, și anume, dreptul de
obținere ilegală a unui credit bancar, în condiții nestabilite până la moment de
organul de urmărire penală, a dobândit carnetul de muncă seria AB cu nr.
Xxxxx, care este document de importanță deosebită, în care a introdus date
false privind retribuirea muncii, și anume că este beneficiar de salariu pentru
lunile iulie - noiembrie 2007 în sumă de 46500 lei, ceea ce nu corespunde
realității, și în pofida acestui fapt s-a folosit de el, prezentându-l ulterior
băncii.
Tot, inculpata, Cucuietu (Xxxx) M. a mai fost învinuită de faptul, că la
16.11.2007, deținând certificatul de salarizare fără număr din 16.11.2007
eliberat de SC „CMI-Importator" SRL și carnetul de muncă seria AB cu nr.
Xxxxx prin care se atesta că ultima este angajată a întreprinderii în calitate de
lucrător și deține un salariu pentru lunile iulie - noiembrie 2007 în sumă de
46500 lei, despre care cunoștea că sunt false, sub pretextul fals că are nevoie
de un credit pentru reparația apartamentului, acționând cu scopul obținerii
prin înșelăciune a unui credit bancar, le-a prezentat împreună cu alte acte
solicitate de instituția bancară la filiala Chișinău-Buiucani a BC „Moldova
Agroindbank" cu sediul pe str. Ion Creangă, 78, mun. Chișinău, și în baza
2
acestora a obținut conform contractului de credit nr. S07516 din 19.11.2007
un credit bancar în mărime de 119770 lei.
Împotriva sentinței au declarat apel procurorul și inculpata.
3.1. Procurorul a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței,
rejudecarea cauzei potrivit modului stabilit pentru prima instanță, cu
pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpata, Cucuietu (Xxxx) M. să fie
recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 238 alin.(2) Cod penal la 4
ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În
conformitate cu art. 90 Cod penal a suspenda condiționat executarea pedepsei
pe un termen de probațiune de 4 ani. A o recunoaște vinovată pe Cucuietu
(Xxxx) M. în baza art. 361 alin.(2) lit. b), c) din Codul penal, însă a înceta
procesul penal pe acest capăt de acuzare în legătură cu expirarea termenului
de prescripție de atragere la răspundere penală.
În motivarea apelului a invocat:
- instanța de judecată incorect a dispus achitarea inculpatei de sub
învinuirea adusă în baza art. 361 alin.(2) b), c) din Codul penal din motiv că
acțiunile inculpatei nu întrunesc elementele infracțiunii, deoarece probele
administrate în cadrul urmăririi penale, cât și cele examinate în cadrul
cercetării judecătorești nu au fost apreciate potrivit prevederilor legale, deși
însuși inculpata a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate.
A menționat, că de către acuzare au fost prezentate probe ce dovedesc
instigarea de către inculpată a cet. Perfilova S., care a fost audiată în cadrul
ședinței de judecată și în privința căreia a fost prezentată hotărârea de
încetare a urmăririi penale pe motivul expirării termenului de prescripție de
atragere la răspundere penală.
În cadrul cercetării judecătorești fiind audiată partea vătămată, a susținut
integral depozițiile date în cadrul urmăririi penale și a menționat, că a fost
înșelată de către inculpată, care știa din start care era destinația banilor
obținuți de la BC „Moldova - Agroindbank" cu sediul pe str. Ion Creangă, 78,
mun. Chișinău, și care a întreprins în acest sens un șir de acțiuni active, printre
care falsificarea mai multor acte (carnet de muncă, certificate de salariu) și
instigând și alte persoane care erau în dependență materială de ultima și se
subordonau funcțional în activitatea SC „CMI- Importator " SRL (Perfilova S.).
3.2. Inculpata a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței în partea
condamnării sale în baza art. 238 alin.(2) Cod penal, rejudecarea cauzei
potrivit modului stabilit pentru prima instanță, cu pronunțarea unei noi
hotărâri, prin care să fie achitată de comiterea infracțiunii prevăzute de art.
238 alin.(2) Cod penal, cu respingerea acțiunii civile.
În motivarea apelului a invocat următoarele:
- în acțiunile inculpatei nu sunt întrunite elementele infracțiunii
prevăzute de art. 238 alin.(2) Cod penal.
A menționat, că la materialele cauzei penale, este anexat certificatul nr.
20015/304 din 17.03.2015, prin care se confirmă, că la data de 17.03.2015,
Cucuietu (Xxxx) M. nu dispune de datorii față de filiala Chișinău - Buiucani a
3
B.C. „Moldova - Agroindbank" S.A. aferente contractului de credit nr. S07516
din 19.11.2007, inclusiv datorii de debitor (f.d.32).
Drept răspuns la interpelarea instituției financiare, la data de 15.07.2015
a fost primit răspuns, care confirma că Cucuietu (Xxxx) M. nu dispune de
datorii față de instituția financiară, inclusiv datorii de debitor.
A indicat, că nu a fost audiat în cadrul cercetării judecătorești și nici nu
este indicat in lista probelor care urmează a fi cercetate in cadrul examinării
cauzei penale un reprezentant al instituției financiare. Astfel, nefiind stabilit,
ce daune s-au cauzat instituției financiare.
- acțiunea civilă urma a fi respinsă ca ilegală și neîntemeiată.
În cadrul cercetării judecătorești, procurorul a înaintat, instanței de apel,
demers (f.d.92, vol. III) prin intermediul căruia a retras apelul declarat.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 iunie
2016, a fost admisă cererea depusă de procuror privind retragerea cererii de
apel, fiind încetată procedura examinării cererii de apel înaintate de procuror.
A fost admis parțial apelul declarat de Cucuietu (Xxxx) M., casată
sentința, inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin.(2) Cod de procedură penală,
în partea condamnării lui Cucuietu ( Xxxx) M. în baza art. 238 alin.(2) Cod
penal și pronunță o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima
instanță, prin care Cucuietu (Xxxx) M. a fost recunoscută vinovată și
condamnată în baza art. 238 alin.(2) Cod penal la 4 ani închisoare cu
executarea în penitenciar de tip semiînchis. În baza art. 90 Cod penal
pedeapsa stabilită inculpatei a fost suspendată condiționat pe un termen de
probațiune de 4 ani.
Conform art. 90 alin.(6) Cod penal inculpata a fost obligată să nu-și
schimbe domiciliul fără a înștiința organul de executare.
În rest, celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute.
În motivarea deciziei adoptate, instanța de apel a indicat, că procurorul
a înaintat demersul de retragere a apelului în limita de timp stabilită de legea
procedurală - adică până la începerea cercetării judecătorești. Totodată,
cererea de retragere a fost semnată de către însuși apelantul, procurorul în
Procuratura sectorului Buiucani, mun. Chișinău, Raileanu D.
Prin urmare, dat fiind faptul că cererea de retragere a apelului
corespunde rigorilor legale, procedura de apel în partea examinării cererii de
apel înaintate de procurorul în Procuratura sectorului Buiucani, mun.
Chișinău, Raileanu D., împotriva sentinței, a fost încetată în legătură cu
retragerea apelului, fără ca instanța să se va expune asupra fondului apelului
și lăsând fără apreciere argumentele invocate de către procuror.
Referitor la apelul declarat de Cucuietu (Xxxx) M., împotriva sentinței,
instanța de apel a considerat necesar a-l admite parțial și a casa sentința,
inclusiv din oficiu, din următoarele considerente.
În opinia instanței de apel, sentința nu cuprinde descrierea faptei
criminale considerată ca fiind dovedită și comisă de inculpata, Cucuietu
(Xxxx) M., prima instanță nu a dat apreciere probelor din dosar potrivit
4
prevederilor legale și nici nu a stabilit dacă în acțiunile inculpatei sunt
întrunite elementele infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (2) Cod penal,
inclusiv victima-instituția financiară, fapt care denotă încălcarea de către
prima instanță a normelor procesual penale la adoptarea sentinței.
Cercetând probele din dosar, instanța de apel a conchis, că în acțiunile
inculpatei Cucuietu (Xxxx) M., sunt întrunite elementele infracțiunii prevăzute
de art. 328 alin.(2) Cod penal.
Totodată, referitor la învinuirea adusă inculpatei, Cucuietu (Xxxx) M. în
baza art. 361 alin.(2) lit. b), c) Cod penal, instanța de apel a stabilit, că prima
instanță în mod corect a achitat-o, pe motiv că fapta inculpatei nu întrunește
elementele infracțiunii.
Instanța de apel a constatat, că Cucuietu (Xxxx) M. la 16.11.2007,
deținând certificatul de salarizare fără număr, din 16.11.2007 eliberat de SC
„CMI-Importator" SRL și carnetul de muncă seria AB cu nr. 0112810 prin care
se atesta că ultima este angajată a întreprinderii în calitate de conducător și
deține un salariu pentru lunile iulie - noiembrie 2007 în sumă de 46500 lei,
despre care cunoștea că sunt false, sub pretextul fals că are nevoie de un
credit pentru reparația apartamentului, acționând cu scopul obținerii prin
înșelăciune a unui credit bancar, le-a prezentat împreună cu alte acte
solicitate de instituția bancară la filiala Chișinău - Buiucani a BC „Moldova
Agroindbank" cu sediul pe str. Ion Creangă, 78, mun. Chișinău, și în baza
acestora a obținut conform contractului de credit nr. S07516 din 19.11.2007
un credit bancar în sumă de 119770 lei.
Deși inculpata, Cucuietu (Xxxx) M. nu și-a recunoscut vina în comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 238 alin.(2) Cod penal, instanța de apel a
conchis, că vinovăția acesteia este dovedită prin următoarele probe
administrate, cercetate și verificate de către instanța de apel: declarațiile lui
Crisiuc Vera, depuse în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond și de
apel (f.d. 28-31, 107, vol.3); declarațiile reprezentantului părții vătămate, BC"
Moldova - Agroindbank", Oprea Eduard, depuse în cadrul cercetării
judecătorești în instanța de apel (f.d.106, vol.3); declarațiile martorului Baltag
Pantelimon, depuse în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond
(f.d.32-33, vol.3); declarațiile martorului Perfilova Sv., depuse în cadrul
cercetării judecătorești în instanța de fond (f.d.34, vol.3); procesul-verbal de
ridicare din 20.11.2013 (f.d.36, vol.2), prin care de la directorul filialei
Chișinău-Buiucani a BC „Moldova - Agroindbank" a fost ridicat setul de acte
dosarul de creditare) prin care Xxxx Maria a primit de la BC "Moldova -
Agroindbank" creditul în sumă de 119770 lei, și anume: confirmare de primire
a creditului pe numele cet. Xxxx M. din 26.11.2007 pe 1 file (f.d.37, vol.2);
contract de credit nr. S07516 din 19.11.2007 pe 4 file (f.d.38-41, vol.2);
contract de ipotecă nr.S07516-a din 19.11.2007 pe 4 file (f.d.42-45, vol.2);
cerere pentru acordarea creditului completată de solicitantul Xxxx M. pe 1 filă
(f.d.46, vol.2); copia buletinului de identitate a cet. Xxxx M. pe 1 filă (f.d.47,
vol.2); extras din Registrul de Stat al întreprinderilor referitor la SC "CMI -
5
Importator" SRL pe 1 filă (f.d.48, vol.2); copia certificatului de înregistrare a
SC "CMI- Importator" SRL pe 1 filă (f.d.49, vol.2); certificat de salariu eliberat
cet. Xxxx M. pe 1 filă (f.d.50, vol.2); copia poliță de asigurare nr.Xxxx pe 1 filă
(f.d.53, vol.2); copia buletin de identitate a cet. Crisiuc V. pe 1 filă (f.d.54,
vol.2); copia certificat de divorț nr. Xxxx pe 1 filă (f.d.55, vol.2); copia contract
de vânzare - cumpărare din 31.10.2007 a locuinței de către Crisiuc V. pe 4 file
(f.d.56- 59, vol.2); copia facturii pentru energia electrică a cet. Crisiuc V. pe 1
filă (f.d.60, vol.2); copia facturii SA „Moldtelecom" a cet. Crisiuc V. pe 1 filă
(f.d.61, vol.2); certificat de privatizare eliberat pe numele cet. Crisiuc V. pe 1
filă (f.d.62, vol.2); procesul-verbal de examinare din 24.03.2015 (f.d.63, vol.3),
prin care a fost supus examinării dosarul de creditare prin care Xxxx M. a
primit de la BC "Moldova - Agroindbank" creditul în sumă de 119770 lei, și
anume: confirmare de primire a creditului pe numele cet. Xxxx M. din
26.11.2007 pe 1 filă; contract de credit nr. S07516 din 19.11.2007 pe 4 file;
contract de ipotecă nr.S07516-a din 19.11.2007 pe 4 file; cerere pentru
acordarea creditului completată de solicitantul Xxxx M. pe 1 filă; copia
buletinului de identitate a cet. Xxxx M. pe 1 filă; extras din Registrul de Stat al
întreprinderilor referitor la SC "CMI - Importator" SRL pe 1 filă; copia
certificatului de înregistrare a SC "CMI - Importator" SRL pe 1 filă; certificat de
salariu eliberat cet. Xxxx M. pe 1 filă; copia carnet de muncă a cet. Xxxx M. pe 2
file; copia poliță de asigurare nr.xxxx pe 1 filă; copia buletin de identitate a cet.
Crisiuc V. pe 1 filă; copia certificat de divorț nr. xxxx pe 1 filă; copia contract
de vânzare - cumpărare din 31.10.2007 a locuinței de către Crisiuc V. pe 4 file;
copia facturii pentru energia electrică a cet. Crisiuc V. pe 1 filă; copia facturii
SA „Moldtelecom" a cet. Crisiuc V. pe 1 filă; certificat de privatizare eliberat pe
numele cet. Crisiuc V. pe 1 filă, fiind recunoscute în calitate de corpuri delicte
prin ordonanța din 24.03.2015 și anexate la cauza penală (f.d.64, vol.3);
informația parvenită din adresa Casei Naționale de Asigurări Sociale a RM cu
nr. H-03/04-10956 din 30.12.2013, prin care în adresa Inspectoratului de
poliție Buiucani, mun. Chișinău a fost expediată informația precum că potrivit
Registrului de stat al evidenței individuale, declarațiile persoanelor asigurate
forma Rev-5 nu au fost depuse de către SRL „CMI - Importator", cod fiscal
xxxxxx pentru nici o persoană în perioada 2007-2008 (f.d.151- vol.1);
informația parvenită din adresa SRL „TehnoDesign & K" cu nr. 4 din
22.01.2014, prin care în adresa Inspectoratului de poliție Buiucani, mun.
Chișinău a fost expediată informația precum că SRL „CMI - Importator", cod
fiscal xxxxx nu a primit carnetul de muncă de tip nou seria AB xxxx.(f.d.153,
vol. 1); certificat nr. 20015/304 din 17.03.2015, prin care se confirmă că la
data de 17.03.2015 Xxxx Maria nu dispunea de datorii față de filiala Chișinău-
Buiucani a BC „Moldova - Agroindbank" SA, aferente contractului de credit nr.
17516 din 19.11.2007, inclusiv datorii de debitor.(f.d.32, vol.2).
Instanța de apel a stabilit, că victimă a infracțiunii încriminate inculpatei,
este BC "Moldova - Agroindbank" - instituția financiară de la care inculpata a
contractat creditul.
6
A fost apreciat ca fiind irelevant argumentul apărării potrivit căruia
creditul a fost achitat.
La aplicarea pedepsei inculpatei, ținând cont de prevederile art. 7, 61, 75,
76, 77 Cod penal, precum și de gravitatea infracțiunii săvârșite care se califică
ca fiind gravă, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, inculpata
nu are antecedente penale, de circumstanțele cauzei care atenuează ori
agravează răspunderea, în privința inculpatei nefiind stabilite careva
circumstanțe atenuate sau agravante, de condițiile de viață ale familiei
acestuia precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării
vinovatului, de faptul, că inculpata nu și-a recunoscut vina integral și nu a
restituit prejudiciul cauzat lui Crisiuc V., totodată ținând cont de faptul, că
fapta comisă de către inculpată, a avut loc la data de 16 noiembrie 2007, însă
dat fiind faptul că art. 238 Cod penal în vigoare la data comiterii infracțiunii
prevedea o sancțiune cu amendă în mărime de la 1500 la 3000 u.c. sau cu
închisoare de la 6 la 12 ani, instanța de apel a ajuns la concluzia de a aplica
pedeapsa în vigoare la data de 09.07.2010, ( modificată prin Legea nr. 108 din
04.06.2010) ca fiind mai favorabilă inculpatei, dat fiind faptul că nu prevede
aplicarea pedepsei suplementare, stabilindu-i inculpatei o pedeapsă de 4 ani
închisoare, iar prin aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal pedeapsa stabilită
inculpatei a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 4 ani.
Circumstanțe excepționale potrivit prevederilor art. 79 Cod penal, în
privința inculpatei, instanța de apel nu a stabilit, și nici circumstanțe privind
liberarea inculpatei de răspunderea penală în baza art. 55 Cod penal, instanța
nu a stabilit.
Referitor la argumentele inculpatei cu privire la acțiunea civilă, instanța
de apel le-a considerat neîntemeiate, din următoarele considerente.
Reprezentantul lui Crisiuc (Ceban) V., avocatul Cimpoi R. a înaintat
acțiune civilă prin intermediul căreia a solicitat încasarea din contul lui
Cucuietu (Xxxx) M. în beneficiul lui Crisiuc (Ceban) V., prejudiciul material în
sumă de 17765 lei, prejudiciul material în sumă de 3830 euro care constituie
echivalentul sumei totale achitate de către subsemnata cu titlu de chirie către
locatorul, Boico O., începând cu 16.06.2008 și până la 05.03.2010, încasarea
dobânzii de întârziere în suma de 17765 lei pentru perioada cuprinsă între
25.04.2008 și până la 21.07.2015, în sumă de 21281 lei, încasarea de la
inculpata, Cucuietu (Xxxx) M. în beneficiul lui Crisiuc (Ceban) V., prejudiciul
moral în sumă de 50000 lei, drept echivalent al suferințelor morale cauzate
prin infracțiune, și încasarea tuturor cheltuielilor de judecată suportate în
cadrul procesului penal (inclusiv onorariu de avocat și cheltuielile de
transport), care urmează a fi încasate de la pârâtă.
La data de 15.10.2015, Crisiuc (Ceban) V. a depus cerere de concretizare
a pretențiilor (f.d.167-173, vol.2), prin care a solicitat încasarea de la
inculpată, în beneficiul sau, a dobânzii de întârziere din suma chiriei de 3830
euro (pentru perioada cuprinsă între 05.03.2010 și până la 15.10.2015), în
sumă de 3376 euro.
7
În opinia instanței de apel, prima instanță în mod corect a dispus
admiterea în principiu a acțiunii civile în partea încasării prejudiciului
material, deoarece nu au fost prezentate careva dovezi care ar justifica
cuantumul prejudiciului material solicitat a fi încasat, deoarece pentru
stabilirea sumei despăgubirilor este necesar de a amâna judecarea cauzei
pentru a se administra probe suplimentare, care ar duce la o tergiversare a
examinării cauzei penale. Totodată, instanța de apel a conchis că prima
instanță just a concluzionat de a respinge acțiunea civilă înaintată de către
Crisiuc V. în partea solicitării prejudiciului moral, dat fiind faptul că aceasta nu
a prezentat careva probe în acest sens.
Împotriva deciziei instanței de apel, la 01.08.2016, în termen, a
declarat recurs ordinar avocatul Dragomir A. în numele inculpatei, prin care
fără a invoca expres temei de drept din cele stipulate de alin.(1) art.427 Cod
de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel și pronunțarea
unei hotărâri prin care inculpata să fie achitată.
În motivarea cerințelor recurentul a invocat:
- instanța de apel nu a dat apreciere faptului, că în acțiunile inculpatei nu
sunt întrunite elementele infracțiunii incriminate în baza art. 238 alin.(2) Cod
penal, deoarece în urma obținerii creditului, instituției financiare nu i-a fost
cauzată daună în mărime mai mare sau egală cu 500 u.c.
Menționează, că la materialele cauzei penale este anexat certificatul nr.
20015/304 din 17.03.2015, prin care se confirmă, că la data de 17.03.2015,
inculpata nu dispunea de datorii aferente contractului de credit S07516 din
19.11.2007, față de filiala Chișinău – Buiucani al BC „Moldova – Agroindbank”
SA, inclusiv datorii de debitor.
Potrivit informației din 15.07.2015, este confirmat, că inculpata nu
dispunea de datorii față de instituția financiară menționată.
Fiind audiat în cadrul instanței de apel, reprezentantul BC „Moldova –
Agroindbank” SA, a menționat, că nu au careva pretenții față de inculpată și că
aceasta nu are careva datorii față de bancă.
Menționează, că anterior inculpata nu a fost atrasă la răspunderea
penală, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, oficial inculpata
nu este angajată în câmpul muncii.
Procurorul și victima Ceban Vera au depus referințe privind opinia lor
asupra recursului declarat, prin care:
Procurorul, pledează pentru faptul că decizia instanței de apel este legală
și întemeiată.
Victima menționează, că în acțiunile inculpatei sunt întrunite elementele
infracțiunilor incriminate
Judecând recursul declarat în baza materialelor dosarului și în raport
cu motivele invocate, Colegiul lărgit consideră, că recursul urmează a fi admis,
din următoarele considerente.
În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de
procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl
8
admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care
eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
Astfel, instanța de recurs ordinar verifică, dacă s-a aplicat corect legea la
faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate
cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.
Colegiul lărgit constată, că potrivit conținutului recursului declarat,
recurentul solicită achitarea inculpatei din motiv, că acțiunile acesteia nu
întrunesc elementele infracțiunii, totodată recurentul consideră că instanța de
apel nu a dat apreciere probelor din dosar potrivit prevederilor art. 101 Cod
de procedură penală, deoarece nu s-a expus asupra faptului că potrivit
informației bancare din 15.07.2015 a fost confirmat faptul că inculpata nu are
datorii față de bancă, erori de drept prevăzută la pct. 6) și 8) alin.(1) art.427
Cod de procedură penală, potrivit căreia, hotărârile instanței de apel pot fi
supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de
fond și de apel, dacă: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor
motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care
se întemeiază soluția; nu au fost întrunite elementele infracțiunii.
Colegiul lărgit reține, că potrivit art. 424 alin.(2) Cod de procedură
penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor
prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor
neinvocate, fără a agrava situația condamnaților.
Potrivit art. 414 Cod de procedură penală și practicii judiciare constante,
chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe
prima instanță și care, prin apel, se transmit instanței de apel sunt
următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu;
dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă;
în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant; dacă
există circumstanțe atenuante și agravante; dacă probele corect au fost
apreciate; dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin
prisma cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod
de procedură penală.
În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de
apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii; dacă
infracțiunea a fost corect calificată; dacă pedeapsa a fost individualizată și
aplicată just; dacă normele de drept procesual, penal, administrativ ori civil au
fost corect aplicate.
În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la
chestiunile menționate, hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată,
cu rejudecarea cauzei.
Colegiul lărgit atrage atenția asupra unei circumstanțe relevante, pe care
instanța de apel n-a elucidat-o cu certitudine în cadrul examinării cauzei și
anume:
Potrivit ordonanței Procuraturii Buiucani mun. Chișinău din 28.03.2014
(f.d.208-210, vol. I), Xxxx M. a fost scoasă de sub urmărirea penală din motivul
9
lipsei elementelor infracțiunii prevăzute de art. 361 și 238 Cod penal, în
acțiunile acesteia, cu clasarea cauzei penale pornită la 14.06.2013 de către
Procuratura Buiucani mun. Chișinău, în temeiul art. 361 Cod penal.
Prin ordonanța Procuraturii Buiucani mun. Chișinău din 08.10.2014 (f.d.
3-4, vol. II), a fost anulată ordonanța Procuraturii Buiucani mun. Chișinău din
28.03.2014 prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a lui Xxxx
M. din motivul lipsei în acțiunile acesteia a elementelor infracțiunii prevăzute
de art. 361 și 238 Cod penal, iar urmărirea penală în prezenta cauză penală a
fost reluată în temeiul prevederilor art. 287 alin.(1) și 287 alin. (4) Cod de
procedură penală, motivându-se prin faptul că urmărirea penală a fost
efectuată incomplet.
Potrivit hotărârii Curții Constituționale nr.12 din 14.05.2015, în vigoare
din 14.05.2015 s-a declarat neconstituțional alineatul (1) al articolului 287
din Codul de procedură penală nr.122-XV din 14.03.2003, care prevedea:
reluarea urmăririi penale după încetarea urmăririi penale, după clasarea
cauzei penale sau după scoaterea persoanei de sub urmărire se dispune de
către procurorul ierarhic superior prin ordonanță, dacă, ulterior se constată
că nu a existat în fapt cauza care a determinat luarea acestor măsuri sau că a
dispărut circumstanța pe care se întemeia încetarea urmăririi penale, clasarea
cauzei penale sau scoaterea persoanei de sub urmărire.
Potrivit pct. 25 din Decizia Curții Constituționale DCC nr. 82 din 18
noiembrie 2016 Curtea a reținut, că în cazul în care ordonanțele de reluare a
urmăririi penale nu sunt întemeiate pe circumstanțele art. 287 alin. (4) Cod de
procedură penală acestea sunt lovite de nulitate absolută și nu produc
consecințe juridice.
Mai mult decât atât, în pct. 28 al Deciziei indicate supra este menționat,
că soluția Curții Constituționale, pronunțată prin Hotărârea nr.12 din
14.05.2015, nu împiedică, ci, dimpotrivă, dă posibilitate de a fi valorificată
prin solicitarea revizuirii hotărârii judiciare, în cazul în care consecințele
grave ale încălcării continuă să se producă.
Astfel, Colegiul lărgit statuează, că în speță, instanța de apel a omis să se
pronunțe asupra legalității ordonanței Procuraturii Buiucani mun. Chișinău
din 08.10.2014 (f. d. 3-4, vol. II), prin care a fost anulată ordonanța
Procuraturii Buiucani mun. Chișinău din 28.03.2014 privind scoaterea de sub
urmărire penală a lui Xxxx M. din motivul lipsei în acțiunile acesteia a
elementelor infracțiunii prevăzute de art. 361 și 238 Cod penal și reluarea
urmăririi penale în prezenta cauză penală în baza prevederilor art. 287
alin.(1) Cod de procedură penală, or, potrivit prevederilor art. 409 alin.(2)
Cod de procedură penală, în limitele prevederilor arătate în alin.(1), instanța
de apel este obligată ca, în afară de temeiurile invocate și cererile formulate de
apelant, să examineze aspectele de fapt și de drept ale cauzei, însă fără a
înrăutăți situația apelantului.
Colegiul lărgit atenționează că, în cazul în care se constată existența unei
hotărâri neanulate privind scoaterea de sub urmărire penală a inculpatei,
10
aceasta constituie o încălcare gravă a drepturilor fundamentale ale omului
manifestate prin încălcarea principiului non bis in idem, care stabilește
inadmisibilitatea pedepsirii repetate pentru una și aceeași faptă.
În acest sens, Colegiul lărgit menționează, că o abordare contrară într-o
astfel de situație juridică, afectează grav principiul general privind procesul
penal prevăzut la articolul 22 Cod de procedură penală, ce reglementează
dreptul de a nu fi urmărit, judecat sau pedepsit de mai multe ori.
Acest principiu de drept procesual-penal, pe lângă faptul că are o
conotație constituțională (articolele 4, 21 și 25 din Constituție), are ca model
normele pertinente statuate în Pactul internațional al Organizației Națiunilor
Unite cu privire la drepturile civile și politice, ratificat prin Hotărârea
Parlamentului nr.217 din 28 iulie 1990 cu privire la aderarea R.S.S. Moldova la
Declarația Universală a Drepturilor Omului și ratificarea pactelor
internaționale ale drepturilor omului, care prevede în art.14 paragraful (7) că
nimeni nu poate fi urmărit sau pedepsit pentru comiterea unei infracțiuni
pentru care a fost deja achitat sau condamnat printr-o hotărâre definitivă în
conformitate cu legea și cu procedura penală a fiecărei țări.
La fel acest principiu de bază al justiției penale, derivă și din normele
statuate în art. 4 din Protocolul nr.7 al Convenției Europene pentru Apărarea
Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, ratificat prin Hotărârea
Parlamentului nr.1298 din 24 iulie 1997 privind ratificarea Convenției pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, precum și a unor
protocoale adiționale la aceasta, care stabilește că nimeni nu poate fi urmărit
sau pedepsit penal de către jurisdicțiile aceluiași stat pentru săvârșirea
infracțiunii pentru care a fost deja achitat sau condamnat printr-o hotărâre
definitivă conform legii și procedurii penale ale acestui stat.
Acest principiu este consacrat în aceiași termeni și în articolul 50 din
Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care prevede că nimeni
nu poate fi judecat sau condamnat pentru o infracțiune pentru care a fost deja
achitat sau condamnat în cadrul Uniunii, prin hotărâre judecătorească
definitivă, în conformitate cu legea.
Instituirea principiului non bis in idem, prevăzut în tratatele
internaționale la care Republica Moldova este parte, a constituit o obligație a
statului, de aceea legiuitorul a înglobat acest principiu fundamental în
legislația pertinentă a Republicii Moldova.
În acest context, prin adoptarea Legii nr.985 din 18 aprilie 2002 privind
Codul penal al Republicii Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
2003, nr.104-110, art.447), în legislația penală națională a fost introdus acest
principiu la articolul 7 alin.(2) din Codul penal care statuează, că nimeni nu
poate fi supus de două ori urmăririi penale și pedepsei penale pentru una și
aceeași faptă.
În același timp, prin adoptarea Legii nr.122 din 14 martie 2002 privind
Codul de procedură penală al Republicii Moldova (Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 2003, nr.104-110, art.447), în legislația procesual-penală
11
a fost introdus principiul respectiv, la articolul 22 din Codul de procedură
penală, care prevede că nimeni nu poate fi urmărit de organele de urmărire
penală, judecat sau pedepsit de mai multe ori pentru aceeași faptă.
Reieșind din cele expuse supra, din studiul comparativ al principiului
statuat la art. 22 din Codul de procedură penală și la art. 7, alin.(2) din Codul
penal, prin prisma normelor din art. 4 paragraful (7) din Pactul internațional
al Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile civile și politice, din
art. 4 din Protocolul nr.7 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor
Omului și Libertăților Fundamentale și din art. 50 din Carta drepturilor
fundamentale a Uniunii Europene, raportat la cauza penală examinată,
Colegiul lărgit consideră, că soluția instanței de apel nu conține răspuns privind
prezența în speță a unei hotărâri definitive neanulate privind scoaterea de sub
urmărire penală a inculpatei, astfel nefiind respectată jurisprudența națională
și a CtEDO, ce statuează că în cazul încălcării normelor procedurale ce
afectează dreptul persoanei la un proces echitabil, statul este cel care trebuie
să-și asume erorile comise de parchet și instanța de judecată și acele erori nu
trebuie reparate în detrimentul persoanei vizate în procedura în cauză. În
concluzia celor expuse.
Reieșind din faptul, că eroarea procesuală admisă de către instanța de
apel, cade sub incidența prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de
procedură penală și nu poate fi corectată în ordinea procedurii de recurs,
deoarece instanța de apel, examinând cauza, n-a respectat întocmai
prevederile art. 414 și 417 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, motiv
pentru care decizia instanței de apel urmează a fi casată total cu dispunerea
rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată,
deoarece eroarea enunțată nu poate fi corectată la această etapă, deoarece
instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca fondul cauzei,
substituind instanța care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesual
penale enunțate mai sus.
La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de
prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de
rejudecare și limitele acesteia: să înlăture erorile constatate mai sus, ținând
cont de motivele casării deciziei atacate și să pronunțe o hotărâre legală și
întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.
În temeiul art. 434, art. 435 alin. (1) pct.2) lit. c) Cod de procedură
penală, Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Se admite recursul ordinar declarat de către avocatul Dragomir Aliona în
numele inculpatei Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 28 iunie 2016, în cauza penală privind-o pe Cucuietu (Xxxx)
12
Maria Xxxx, și se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel,
în alt complet de judecată.
Decizia nu se supune căilor de atac, pronunțată integral la 07 martie
2017.
Președinte Petru Ursache
Judecători Nadejda Toma
Constantin Alerguș
Vladimir Timofti
Petru Moraru
13