1ra-228/2017 — art. 164 alin. 2 lit. e, 188 alin. 5 CP

1ra-228/2017 — art. 164 alin. 2 lit. e, 188 alin. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-228/2017

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

08 februarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursurilor ordinare, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 13 octombrie 2016, declarate de inculpații

Gherța Marios xxxxx, născut la xx

xxxxx xxxx în or. xxxxxx, xxxxxxxxxx xxxxx, locuitor al

or. xxxxxxxx, str. xxxxxxxxxxx xx, ap. xx, cetățean al R.

Moldova, fără antecedente penale;

Comîndaru Gheorghe xxx, născut

la xx xxxxx xxxx, originar și locuitor al s. xxxxxxxxx, r-

nul xxxxxxxx, cetățean al R. Moldova, anterior

condamnat prin:

1) sentința Judecătoriei Hîncești din 07.06.2016,

în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, la 1 an

și 6 luni închisoare.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 18.12.2015 – 03.08.2016,

instanța de apel: 24.08.2016 – 13.10.2016,

instanța de recurs: 09.12.2016 – 08.02.2017.

Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal

C O N S T A T Ă :

fost condamnat în baza art. 188 alin. (5) Cod penal la 10 ani închisoare și în baza

art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal la 4 ani închisoare.

1

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 12

ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, de la 03 august 2016, cu

includerea termenului de aflare în arest preventiv din 03 noiembrie 2015 până la 03

august 2016.

Comîndaru Gheorghe a fost condamnat în baza art. 188 alin. (5) Cod penal

la 10 ani închisoare și în baza art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal la 4 ani închisoare.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa de 12 ani

închisoare.

Potrivit art. 85 Cod penal, prin adăugirea parțială a pedepsei neexecutate,

aplicate prin sentința Judecătoriei Hîncești din 07 iunie 2016, i-a fost stabilită

pedeapsa definitivă de 13 ani și 2 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis, de la definitivarea sentinței.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Chistol G. a fost admisă în

principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se expună instanța în

ordinea procedurii civile.

inculpații Comîndaru G. și Gherța M., prin înțelegere prealabilă și de comun acord,

fiind în stare de ebrietate alcoolică, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei

persoane prin tâlhărie, sub pretextul necesității de a beneficia de o călătorie a

serviciului taxi, s-au apropiat de conducătorul automobilului taxi „14222”, de

model „Dacia Logan”, n.î. x xx xxx, parcat la intersecția str. Liviu Deleanu și Alba

Iulia, mun. Chișinău, și au comandat o deplasare până în s. Pojoreni, r-nul Ialoveni.

În continuare, Comîndaru G., aflându-se pe bancheta din spate, iar Gherța

M. pe bancheta din față în automobilul nominalizat, condus de către Chistol G., în

apropierea s. Pojoreni, r-nul Ialoveni, în vederea realizării intenției lor infracționale

de sustragere a bunurilor altei persoane, l-au atacat pe ultimul, aplicându-i multiple

lovituri cu pumnii în cap și peste tot corpul, timp în care l-au amenințat cu omorul

și aplicarea violenței periculoase pentru viață și sănătate, după care, în mod

deschis, au sustras de la acesta telefonul mobil „Nokia” în valoare de 1000 lei,

geanta în care se aflau actele și bani în sumă de 400 lei, precum și telefonul mobil

„Samsung” la preț de 1000 lei, care aparținea părții civile Condrea V. Apoi, contrar

voinței părții vătămate Chistol G., forțat l-au pus în portbagajul automobilului

„Dacia Logan”, n.î. x xx xxx și, în mod deschis, au sustras automobilul menționat,

a cărui valoare este 114.000 lei, precum și indicatorul „Taxi” în valoare de 500 lei,

ce aparțineau părții civile Condrea V. După, cu automobilul indicat, s-au deplasat

în direcția or. Hîncești, însă, ca urmare a intervenției colaboratorilor de poliție,

acțiunile infracționale ale acestora au fost curmate.

În rezultatul acțiunilor infracționale constatate, părții vătămate Chistol G. i-a

fost cauzat un prejudiciu material în proporții considerabile în valoare de 1400 lei,

iar părții civile Condrea V. i-a fost cauzat un prejudiciu material în proporții

deosebit de mari, în valoare de 115.500 lei.

2

Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 5436 din 03.11.2015, pe

corpul lui Chistol G. au fost depistate leziuni corporale sub formă de echimoze cu

excoriații multiple la nivelul feței, edem echimotic la nivelul țesuturilor moi ale

capului, echimoze cu excoriații la nivelul mucoasei buzelor superioare și

inferioare, care se califică ca vătămare neînsemnată.

Tot ei, la 03 noiembrie 2015, orele 01.30, prin înțelegere prealabilă și de

comun acord, fiind în stare de ebrietate alcoolică, în timpul comiterii asupra

victimei Chistol G. a actului tâlhăresc, aflându-se în automobilul „Dacia Logan”,

n.î. x xx xxx, condus de ultimul, în apropierea s. Pojoreni, r-nul Ialoveni,

urmărind scopul răpirii unei persoane, l-au atacat pe Chistol G., aplicându-i

multiple lovituri cu pumnii în cap și peste tot corpul, timp în care l-au amenințat cu

omorul și aplicarea violenței periculoase pentru viață și sănătate, după care, contrar

voinței părții vătămate Chistol G., l-au apucat de mâini și picioare și forțat l-au pus

în portbagajul automobilului „Dacia Logan”, cu n.î. x xx xxx. Apoi, cu

automobilul indicat s-au deplasat în direcția or. Hîncești, privându-l în așa mod pe

Chistol G. de libertate aproximativ 2 ore, însă, ca urmare a intervenției

colaboratorilor de poliție, acțiunile infracționale ale acestora au fost curmate.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 5436 din 03 noiembrie

2015, pe corpul lui Chistol G. a fost depistate leziuni corporale sub formă de

echimoze cu excoriații multiple la nivelul feței, edem echimotic la nivelul

țesuturilor moi ale capului, echimoze cu excoriații la nivelul mucoasei buzelor

superioare și inferioare, care se califică ca vătămare neînsemnată.

Instanța a reținut că inculpatul Comîndaru G. nu a recunoscut vina și a

declarat că Gherța M. a lovit taximetristul în față. El a coborât din mașină, iar

Gherța M. a deschis ușa din partea șoferului și a continuat să-l lovească pe acesta

cu pumnul, întrebându-l unde sunt banii. Inițial, partea vătămată a negat că ar avea

bani, apoi i-a spus că banii sunt în geantă. Gherța M. a tras geanta și a început a

căuta banii, motiv din care, el a început a se certa cu acesta. Văzând că cearta ia

amploare, a plecat de acolo. Nu cunoaște ce s-a întâmplat mai departe, iar peste 2

zile a fost reținut. Nu a lovit în taximetrist și nu s-a înțeles cu Gherța M. să îi ia

banii.

Inculpatul Gherța M. nu a recunoscut vina și a indicat că i-a aplicat o

lovitură șoferului, acesta oprind mașina. Ambii au coborât, el a luat telefoanele din

mașină și l-a lovit de două ori, întrebând unde sunt banii. După ce a luat banii din

geantă, l-a lovit pe șofer de vreo două ori și i-a cerut să urce în portbagaj. Apoi, a

urcat la volan și a plecat. La acel moment, Comîndaru G. nu mai era cu el. La

marginea satului a eliberat partea vătămată din portbagaj și, urcând împreună în

mașină, au pornit spre or. Hîncești. Pe drum a fost somat de poliție să oprească și,

coborând din mașină, el a fugit de le fața locului. Nu a lovit premeditat în partea

vătămată, această idee i-a apărut în timpul călătoriei, el fiind în stare de ebrietate

alcoolică. Totodată, partea vătămată a urcat singur în portbagaj, el doar

închizându-l, iar mașină nefiind încuiată, ultimul avea posibilitatea să plece în

orice moment. Din geantă a luat 400 lei, nu avea nevoie de mașină și nu a

amenințat partea vătămată.

3

Pe lângă cele relatate de inculpați, vinovăția lor este integral dovedită și prin

probele administrate.

Astfel, partea vătămată Chistol G. a declarat că în apropierea s. Pojoreni,

Comîndaru G., care era pe bancheta din față, fără a spune nimic, i-a aplicat o

lovitură în față. A oprit brusc automobilul, iar Comîndaru G. a ieșit, s-a apropiat de

ușa lui și a deschis-o, l-a apucat de haină de după cap și a început a-l lovi cu

pumnii peste cap. De la loviturile primite a căzut jos, Comîndaru G. continuând să-

i aplice lovituri. S-a apropiat și celălalt inculpat și, la fel, a început a-l lovi cu

pumnii peste diferite părți ale corpului. Ambii au continuat să-l lovească peste corp

spunându-i că-l vor omorî, îl vor împușca și vor da foc automobilului. Ulterior,

Comîndaru G. i-a smuls geanta de pe umăr, în care erau actele și 400 lei. După ce

i-a fost luată geanta, inculpații au continuat să-l lovească peste corp. De la

loviturile primite și-a pierdut cunoștința, dar peste câteva clipe și-a revenit. În

timpul când era agresat, unul dintre inculpați a luat 2 telefoane mobile din mașină.

Apoi, inculpații l-au apucat de mâini și picioare și l-au aruncat în portbagajul

automobilului, închizând ușa. Nu a avut posibilitatea să opună rezistență, totul

petrecându-se foarte repede, el fiind speriat că inculpații îl vor omorî, aceștia fiind

foarte agresivi și agitați. Aflându-se în portbagaj a simțit că automobilul a pornit și

a cotit ieșind pe traseu. S-au deplasat un timp, apoi a oprit. Inculpații s-au apropiat

de un automobil de model „Volkswagen-Kaddy”, apoi s-au întors și au început din

nou să-l bată cu pumnii și picioarele, întrebând unde sunt banii și amenințându-l că

dacă nu spune unde sunt banii îi vor da foc și îl vor omorî. Le-a spus că banii sunt

în geantă. Inculpații au început să se certe, Gherța M. a urcat la volan și a pornit cu

viteză, lăsându-l pe Comîndaru G. în drum. Ajungând în or. Hîncești, Gherța M. i-a

cerut să urce în automobil pe bancheta din față, lângă el. Așezând-se pe scaun,

inculpatul l-a lovit cu brațul drept în față, spunându-i să nu ridice capul.

Deplasându-se prin or. Hîncești și văzând un automobil al poliției, inculpatul a

accelerat, însă la scurt timp echipajul poliției le-a blocat calea. Inculpatul a ieșit din

automobil și a fugit. Din buzunar i-a căzut unul din telefoanele mobile sustrase,

însă el l-a ridicat și a continuat să fugă. În urma acțiunilor ilegale ale inculpaților i-

au fost cauzate leziuni corporale și dureri fizice, fiind pus cu forța în portbagaj,

aflându-se acolo contrar voinței sale. Totodată, suma prejudiciului cauzat pentru el

este considerabilă.

Martorul Condrea V. a declarat că este proprietarul automobilului sustras și

l-a procurat la prețul de 5300 euro, iar costul telefonului este de 1000 lei.

Portbagajul automobilului nu este separat de salon, iar persoana nu este izolată

dacă se află în portbagaj. Careva pretenții materiale nu are.

Martorul Cașu V. a declarat că Gherța M., prietenul fiului său, a venit pe la

orele 02.00-03.00 noaptea, la el la poartă, împreună cu o persoană și a dorit să

vorbească cu feciorul său. Fiind târziu, a refuzat să-l cheme pe feciorul său.

Aceștia au plecat, inculpatul era la volan, iar partea vătămată era pe bancheta din

față, luminile mașinii erau stinse. Dimineața la el acasă a venit poliția împreună cu

partea vătămată, de la care a aflat ce s-a întâmplat.

4

Martorii Sonic L. și Ursu B. au relatat, similar, că la 03.11.2015, fiind în

serviciul de patrulare al IP Hîncești, se deplasau spre stația de alimentare. Au

pornit în urma automobilului de model ”Dacia Logan„ care le-a părut suspect. La

volan era Gherța M. și, fiindu-i cerute actele la control, acesta a coborât din

mașină. De la inculpat mirosea a alcool, iar când i s-a propus să meargă la poliție,

acesta a refuzat și a fugit. Ulterior, partea vătămată le-a comunicat ce s-a întâmplat

cu el.

Conform procesului-verbal de confruntare din 18.11.2015, Chistol G. a

indicat că anume Comîndaru G. l-a agresat și l-a deposedat de geanta cu acte și

mijloace bănești, că acesta cu Gherța M. l-au pus cu forța în portbagajul

automobilului.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 5436/D din 03.11.2015, pe

corpul lui Chistol G. au fost depistate echimoze cu excoriații multiple la nivelul

feței, edem echimotic la nivelul țesuturilor moi ale capului, echimoze cu excoriații

la nivelul mucoasei buzelor superioare și inferioare, care au fost cauzate prin

acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și

circumstanțele indicate și se califică ca vătămare neînsemnată.

Conform procesului-verbal de cercetare la fața locului din 03.11.2015 și

planșele fotografice anexă, a fost examinat locul amplasat la intrarea din s.

Pojoreni, r-nul Ialoveni, unde, din relatările părții vătămate, a avut loc infracțiunea.

În plantația de vie, la o distanță de 50-60 metri de la traseu, a fost depistat un

obiect din masă plastică de culoare alb și galben pe care este inscripția „TAXI” și

„1422”.

Potrivit procesului-verbal de percheziție din 04.11.2015, de la domiciliul lui

Gherța M., din or. Hîncești, str. Chișinăului 10, ap. 84, sub una din saltelele unui

pat, au fost depistate și ridicate un telefon mobil de model „Nokia” cu IMEI

352355062475290, și un telefon mobil de model „Samsung” cu IMEI

353738061484819.

Conform procesului-verbal din 03.11.2015 și planșele fotografice anexă, a

fost examinat automobilul de model „Dacia Logan”, cu n.î. x xx xxx, în

portbagajul căruia a fost depistată o căciulă.

Potrivit rezultatului testului Drager din 03.11.2015, ora 08.02, în aerul

expirat de către Gherța M. s-a stabilit o concentrație de alcool de 0,46 mg/l.

În baza probelor administrate, instanța a încadrat acțiunile inculpaților în

baza art. 188 alin. (5) Cod penal, ca tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei

persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața

sau sănătatea persoanei, agresate ori de amenințarea cu aplicarea unei asemenea

violențe, comisă de două sau mai multe persoane, cu cauzarea de daune în proporții

deosebit de mari și în baza art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal, ca răpirea unei

persoane, săvârșită de două persoane.

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75, 78

Cod penal, că inculpații, fiind în stare de ebrietate alcoolică, au săvârșit intenționat

o infracțiune gravă și una deosebit de gravă, pentru care legea penală prevede,

exclusiv, pedeapsă cu închisoare, că aceștia au admis o încălcare gravă a

5

prevederilor legale, punând în pericol viața părții vătămate, prin infracțiunile

comise atentând la relațiile sociale, că Gherța M. a recunoscut vina și nu are

antecedentelor penale, că în privința lui Comîndaru G. nu au fost stabilite

circumstanțe atenuante și este caracterizat negativ, anterior a fost condamnat,

concluzionând că reeducarea și corectarea lor este posibilă doar prin izolare de

societate.

solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

Gherța M. să fie condamnat în baza art. 188 alin. (5), 164 alin. (2) lit. e), 84 Cod

penal, la 13 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, iar

Comîndaru G. să fie condamnat în baza art. 188 alin. (5), 164 alin. (2) lit. e), 84

alin. (4) Cod penal, la 15 ani și 6 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip

închis.

Apelantul a indicat că instanța de fond a omis că limitele sancțiunii stabilite

de art. 188 alin. (5) Cod penal prevăd pedeapsa cu închisoare de la 12 la 15 ani, iar

art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal prevede închisoare de la 6 la 10 ani, modificări

efectuate prin Legea nr. 119 din 23.05.2013 pentru modificarea Codului penal al

RM nr. 985-XV din 18.04.2002, iar cauza fiind examinată în procedură generală

nu au fost stabilite circumstanțe excepționale care ar permite reducerea limitelor

pedepselor prevăzute de art. 188 alin. (5) și 164 alin. (2) lit. e) Cod penal.

3.1. A declarat apel și avocata Svetlana Bubuioc, solicitând casarea sentinței

și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Gherța M. să fie achitat pe art.

164 alin. (2) lit. e) Cod penal și să fie condamnat în baza art. 187 alin. (2) și 1921

Cod penal.

Apelanta a invocat că partea vătămată a confirmat că inculpatul nu l-a răpit,

nu l-a legat și nu l-a ținut forțat, acesta fiind liber să plece, însă a rămas deoarece

își făcea griji pentru automobil. Totodată, portbagajul nefiind separat de salonul

automobilului, iar persoana nefiind izolată de salon, acțiunile inculpatului nu pot fi

încadrate în baza art. 164 alin. (2) Cod penal, or, acesta nu a avut intenția și nu a

răpit partea vătămată.

Gherța M. nu a avut careva înțelegere prealabilă cu Comîndaru G. să

răpească partea vătămată și să comită un atac tâlhăresc, acesta urmând a fi achitat

pe acest capăt de învinuire.

Acțiunile inculpatului încadrate în baza art. 188 alin. (5) Cod penal urmează

a fi recalificate în baza art. 187 alin. (2) și 1921 Cod penal.

3.2. Inculpatul Gherța M., la fel, a declarat apel, solicitând casarea sentinței

și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă.

Apelantul a indicat că regretă cele comise, și-a recunoscut vina și a restituit

prejudiciul material cauzat părții vătămate, acesta neavând careva pretenții față de

el.

Pedeapsa-i aplicată este prea aspră, or, el nu a amenințat partea vătămată cu

moartea și nu a privat-o de libertate.

Totodată, a crescut fără tată, iar fratele său la moment îndeplinește serviciul

militar, astfel că mama sa este singură și are nevoie de susținere.

6

3.3. A declarat apel și avocatul Pintilie Ciobanu, solicitând casarea sentinței

și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Comîndaru G. să fie achitat pe

art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal, și să fie condamnat în baza art. 187 alin. (2) și

1921 Cod penal.

Apelantul a invocat că inculpații nu au avut intenția săvârșirii unui atac

tâlhăresc și sustragerea automobilului, acțiunile acestora nefiind însoțite de

violență periculoasă pentru viața sau sănătatea părții vătămate. Or, potrivit

raportului de expertiză medico-legală nr. 5436 din 03.11.2015, lui Chistol G. i-au

fost cauzate vătămări corporale neînsemnate.

Totodată, după ce au fost sustrase în mod deschis telefoanele, părții

vătămate i s-a propus să urce în automobil, nefiind dovedit faptul că acesta ar fi

fost bătut.

Mai mult, martorul Condrea V., proprietarul automobilului, a confirmat că

salonul automobilului este integru, nu are portbagaj, astfel, partea vătămată s-a

aflat împreună cu ei, iar după ce Comîndaru G. a părăsit automobilul, partea

vătămată s-a așezat lângă Gherța M., și împreună s-au deplasat în or. Hîncești. Or,

în cazul amenințării cu violență periculoasă pentru viață sau sănătate, partea

vătămată avea posibilitatea să părăsească automobilul. Însă, la stația de alimentare

cu petrol, acesta a rămas singur în mașină, așteptând să se întoarcă inculpatul.

Mai mult, instanța de fond neîntemeiat i-a adăugat la pedeapsa stabilită,

parțial pedeapsa neexecutată, aplicată prin sentința Judecătoriei Hîncești din 07

iunie 2016, deoarece nu era definitivă

Instanța de fond nu s-a expus nici asupra faptului că inculpatul a fost reținut

de organul de urmărire penală, fiindu-i aplicată măsura preventivă sub formă de

arest pe un termen de 30 zile.

octombrie 2016, apelurile avocaților și al inculpatului Gherța M. au fost respinse

ca nefondate.

Apelul procurorului a fost admis, casată sentința în latura pedepsei și

pronunțată o nouă hotărâre.

Gherța Marios a fost condamnat în baza art. 188 alin. (5) Cod penal la 13 ani

închisoare și în baza art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal la 7 ani închisoare.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 14

ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, de la 13 octombrie 2016,

cu includerea termenului deținerii în arest din 03 noiembrie 2015 până la 13

octombrie 2016.

Comîndaru Gheorghe a fost condamnat în baza art. 188 alin. (5) Cod penal

la 14 ani închisoare și în baza art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal la 8 ani închisoare.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa de 15 ani și 6 luni

închisoare.

Potrivit art. 84 alin. (4) Cod penal, prin cumulul parțial a pedepsei aplicate

prin sentința Judecătoriei Hîncești din 07 iunie 2016, i-a fost stabilită pedeapsa

7

definitivă de 16 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, de la 13

octombrie 2016, cu includerea termenului deținerii în arest din 04 noiembrie 2015

până la 13 octombrie 2016.

În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

Instanța de apel a reținut că instanța de fond corect a constatat starea de fapt,

încadrarea justă a acțiunilor inculpaților fiind confirmată prin probele administrate,

și anume: declarațiile părții vătămate Chistol G., a martorilor Condrea V., Cașu V.,

Sonic L. și Ursu V.; procesul-verbal de confruntare din 18.11.2015 prin care

Chistol G. indică că anume Comîndaru G. l-a agresat și l-a deposedat de geanta sa

cu acte și mijloace bănești și că acesta cu Gherța M. l-au pus cu forța în portbagajul

automobilului; raportul de expertiză medico-legală nr. 5436/D din 03.11.2015,

conform căruia pe corpul lui Chistol G. au fost depistate echimoze cu excoriații

multiple la nivelul feței, edem echimotic la nivelul țesuturilor moi ale capului,

echimoze cu excoriații la nivelul mucoasei buzelor superioare și inferioare, care au

fost cauzate prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur, posibil în

timpul și circumstanțele indicate și se califică ca vătămare neînsemnată; procesul-

verbal de cercetare la fața locului din 03.11.2015 și planșele fotografice anexă prin

care a fost examinat locul unde a avut loc infracțiunea, în plantația de vie,

amplasată la o distanță de 50-60 metri de la traseu, fiind depistat un obiect din

masă plastică de culoare alb și galben pe care este inscripția „TAXI” și „1422”;

procesul-verbal de percheziție din 04.11.2015 prin care de la domiciliul lui Gherța

M., din or. Hîncești, str. Chișinăului 10, ap. 84, sub una din saltelele unui pat au

fost depistate și ridicate un telefon mobil de model „Nokia” cu IMEI

352355062475290, și un telefon mobil de model „Samsung” cu IMEI

353738061484819; procesul-verbal de examinare a obiectului din 05.11.2015 prin

care a fost examinat telefonul mobil de model ”Nokia” cu IMEI

352355062475290, și telefonul mobil de model „Samsung” cu IMEI

353738061484819; procesul-verbal de examinare a obiectelor din 03.11.2015 și

planșele fotografice anexă, prin care a fost examinat automobilul „Dacia Logan”,

cu n.î. C SK 693, în portbagajul căruia a fost depistată o căciulă; rezultatul testului

Drager din 03.11.2015, ora 08.02, potrivit căruia în aerul expirat de către Gherța

M. s-a stabilit o concentrație de alcool de 0,46 mg/l.

Astfel, instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept,

just concluzionând că inculpații au comis infracțiunile imputate, împrejurările fiind

constatate din totalitatea probelor, apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Cod

de procedură penală.

Instanța de fond just a considerat că există suficiente probe care să confirme

vinovăția inculpaților, acțiunile acestora fiind corect încadrate în baza art. 164 alin.

(2) lit. e) Cod penal.

Nerecunoașterea vinovăției de către inculpați în comiterea infracțiunii de

răpire a persoanei, nu echivalează cu achitarea acestora, fiind administrate probe

care confirmă cu certitudine vina lor în comiterea infracțiunii incriminate,

afirmațiile apărării fiind o modalitate de exercitare a dreptului la apărare,

urmărindu-se scopul eschivării de la răspundere penală.

8

Argumentele apărării că instanța de fond incorect a apreciat probele puse la

baza sentinței de condamnare este nefondată, or aceste probe au fost administrate

cu respectarea procedurii penale.

Poziția apărării că inculpații urmează să fie achitați pe art. 164 alin. (2) lit. e)

Cod penal, deoarece ei nu au răpit partea vătămată, acesta având posibilitatea de a

pleca, iar potrivit doctrinei penale, obiectul juridic special al răpirii persoanei îl

formează relațiile sociale cu privire la libertatea fizică a persoanei, este nefondată.

Prin „libertate fizică” se înțelege posibilitatea persoanei de a se mișca, de a

circula și de a activa după voința proprie, în limitele stabilite de normele juridice.

Noțiunea de libertate fizică a persoanei nu poate fi limitată la posibilitatea

persoanei de a se deplasa sau de a-și alege locul de aflare, aceasta incluzând

întregul spectru al activității de mișcare a persoanei și al manifestării ei de voință

în privința locului de aflare. Deci, pierderea libertății fizice poate avea un caracter

absolut sau relativ, astfel că lipsa relativă de libertate se atestă în cazul în care, deși

persoanei i se păstrează posibilitatea de a-și manifesta activitatea de mișcare,

aceasta e limitată, astfel că, afirmația inculpaților că partea vătămată a avut

posibilitatea de a pleca nu dovedește că aceștia nu l-au răpit.

Totodată, obiectul juridic al infracțiunii prevăzute de art. 164 Cod penal

vizează relațiile sociale privind ocrotirea libertății fizice de deplasare și de acțiuni a

persoanei în conformitate cu voința proprie.

Latura obiectivă a infracțiunii are o singură modalitate de realizare - răpirea

persoanei, ce semnifică privarea de libertate a unei persoane prin mutarea,

împotriva voinței acesteia, într-un alt loc de unde se afla.

Latura obiectivă a infracțiunii se realizează dacă persoana în cauză a fost

constrânsă, la nivel psihic sau fizic, de către făptuitor să se deplaseze din locul în

care se afla, iar celelalte circumstanțe - locul de unde-i răpită, locul în care aceasta

este deplasată, durata privării de libertate etc. - nu au relevanță.

În același timp, motivele din care a fost săvârșită infracțiunea nu

influențează calificarea faptei și se iau în considerație la individualizarea pedepsei.

Răpirea persoanei se consideră infracțiune consumată din momentul

realizării laturii obiective.

Latura subiectivă se caracterizează prin vinovăția exprimată prin intenție

directă.

Astfel, instanța de fond justificat a constatat săvârșirea de către inculpați a

faptei imputate, întrunind elementele infracțiunii de răpire a persoanei săvârșită de

două persoane, adică atât latura obiectivă, cât și cea subiectivă a acestei infracțiuni,

deoarece prin acțiunile sale inculpații, fiind în stare de ebrietate alcoolică, în timpul

comiterii asupra victimei a atacului tâlhăresc și urmărind scopul răpirii unei

persoane, l-au atacat pe acesta, aplicându-i multiple lovituri cu pumnii în cap și

peste tot corpul, timp în care l-au amenințat cu omorul și aplicarea violenței

periculoase pentru viață și sănătate, după care, contrar voinței părții vătămate,

ambii l-a apucat de mâini și picioare pe ultimul și forțat l-au pus în portbagajul

automobilului de model „Dacia Logan”, astfel privându-l de libertate aproximativ

2 ore.

9

Temeiul invocat de apărare privind neîntrunirea elementelor infracțiunilor

imputate în acțiunile inculpaților, nu și-a găsit confirmare, o eroare de drept nefiind

comisă, hotărârea atacată în această parte, fiind legală și întemeiată.

Sunt neîntemeiate și alegațiile apărării că acțiunile inculpaților urmează a fi

calificate în baza art. 187 alin. (2) și 1921 Cod penal, deoarece aceștia nu au avut

intenția săvârșirii unui atac tâlhăresc și acțiunile lor nu au fost însoțite de violență

periculoasă pentru viața și sănătatea părții vătămate, or, intenția inculpaților a fost

una comună - sustragerea bunurilor părții vătămate.

Argumentul apărării că inculpații nu ar fi bătut partea vătămată este

neîntemeiat, or, partea vătămată indică că, Comîndaru G., fiind pe bancheta din

față și fără a spune ceva i-a aplicat o lovitură în față cu brațul stâng, ulterior, ambii

inculpați au continuat să îl lovească peste corp, spunând că îl vor omorî, îl vor

împușca și vor da foc la automobil.

Faptul că inculpații au lovit partea vătămată se confirmă și prin declarațiile

însuși a inculpaților, care au declarat că Gherța M. l-a lovit pe șofer de câteva ori

iar, conform raportului de expertiză medico-legală din 03.11.2015 pe corpul părții

vătămate au fost depistate echimoze cu excoriații multiple la nivelul feței, edem

echimotic la nivelul țesuturilor moi ale capului, echimoze cu excoriații la nivelul

mucoasei buzelor superioare și inferioare.

Totodată, a fost dovedită și acțiunea de sustragere a bunurilor altei persoane,

or, potrivit procesului-verbal de percheziție din 04.11.2015, la domiciliul lui

Gherța M. au fost depistate și ridicate telefoanele mobile care aparțineau părții

vătămate.

Existența laturii obiective a infracțiunii de tâlhărie este demonstrată și de

faptul că, violența periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate este

legată de atacul asupra părții vătămate cu scopul de a-i sustrage bunurile.

Infracțiunea de tâlhărie este o infracțiune formală și se consideră consumată

din momentul săvârșirii atacului asupra unei persoane, care este însoțit de aplicarea

violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei agresate.

Astfel, survenirea prejudiciului patrimonial efectiv contează la calificarea

tâlhăriei, deoarece prin tâlhărie, părții vătămate Chistol G. i-au fost cauzate daune

în proporții considerabile, iar părții vătămate Condrea V. – daune în proporții

deosebit de mari.

Astfel, este dovedită prezența în acțiunile inculpaților a elementelor și

semnelor componenței infracțiunilor prevăzute de art. 188 alin. (5) și 164 alin. (2)

lit. e) Cod penal.

În același timp, pentru infracțiunea stipulată la art.188 alin. (5) Cod penal,

legea prevede o pedeapsă sub formă de închisoare de la 12 la 15 ani, iar pentru

infracțiunea prevăzută la art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal - închisoare de la 6 la

10 ani.

Însă, instanța de fond nu s-a condus de limitele sancțiunii stabilite la art. 188

alin. (5) și art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal, modificări introduse prin Legea nr.

119 din 23.05.2013, pentru modificarea Codului penal al Republicii Moldova nr.

985-XV din 18 aprilie 2002, iar procedura de examinare a cauzei penale fiind

10

generală, nu s-au stabilit careva circumstanțe excepționale de reducere a minimului

și maximului sancțiunilor stabilite de menționate.

La stabilirea pedepsei instanța corect a ținut cont că infracțiunile săvârșite

fac parte din categoria celor grave și deosebit de grave, în calitate de circumstanță

atenuantă, în privința inculpatului Gherța M. a fost reținut că acesta anterior nu a

fost judecat, iar în privința lui Comîndaru G. circumstanțe atenuante nu au fost

stabilite, ca circumstanțe agravante au fost stabilite: caracteristica negativă,

comiterea infracțiunii în stare de ebrietate alcoolică și că anterior a fost judecat.

Totodată, la stabilirea pedepsei definitive inculpatului Comîndaru G. eronat

au fost aplicate prevederile art. 85 Cod penal, urmând a fi aplicate prevederile art.

84 alin. (4) Cod penal, fiind stabilit că acesta a comis infracțiunile incriminate la

03.11.2015, sentința cumularea căreia se impune fiind pronunțată de Judecătoria

Hîncești la 07.06.2016, circumstanțe din care rezultă necesitatea aplicării

prevederilor art. 84 alin. (4) Cod penal.

decembrie 2016, în care solicită casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunile să-i fie recalificate în

baza art. 187 alin. (2) și 1921 Cod penal.

Recurentul a indicat că probele au fost falsificate, iar declarațiile lui și ale

părții vătămate nu au fost apreciate în modul cuvenit.

Partea vătămată a confirmat că inculpatul nu l-a răpit, nu l-a legat și nu l-a

ținut cu forța, el fiind liber să plece, însă a rămas deoarece își făcea griji pentru

automobil. Acesta a coborât din automobil și a băut cafea cu el, iar portbagajul nu

este separat de salon.

Astfel, acțiunile lui nu se încadrează în baza art. 164 alin. (2) Cod penal, or,

nu a avut intenția și nu a răpit partea vătămată.

Nu a avut o înțelegere prealabilă cu Comîndaru G. să răpească partea

vătămată și să comită un atac tâlhăresc, urmând a fi achitat pe acest capăt de

învinuire.

Totodată, martorul Condrea V. a indicat că portbagajul automobilului ”Dacia

Logan„ nu este separat de salon, persoana din portbagaj, nefiind izolată, prin ce se

confirmă că partea vătămată nu a fost răpită și urcată în portbagaj cu forța, el fiind

în salon cu inculpatul.

Organul de urmărire penală, contrar prevederilor art. 93 Cod penal, nu a

realizat obligația de a dobândi în modul stabilit și a prezenta elementele de fapt

prin care să fie demonstrată vinovăția inculpatului de comiterea infracțiunii

imputate.

Or, decizia instanței de apel este neîntemeiată, probele fiind interpretate și

apreciate greșit, subiectiv, fără a le corobora în ansamblu cu celelalte probe.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod

de procedură penală – faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

5.1. A declarat recurs ordinar și inculpatul Comîndaru G., în care solicită

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunile să-i fie

recalificate în baza art. 187 alin. (2) și 1921 alin. (2) Cod penal.

11

Recurentul a indicat că în timp ce se deplasau cu mașina, Gherța M. a lovit

șoferul și acesta a oprit. Gherța M. a coborât și a scos șoferul taxiului afară. Gherța

M. i-a mai aplicat șoferului câteva lovituri, motiv din care el a început să se certe

cu acesta, spunându-i că nu vrea să stea la pușcărie pentru el. Gherța M. a deschis

ușa portbagajului și i-a spus șoferului să urce, iar el a plecat de acolo, întorcându-

se la fratele său în mun. Chișinău, Gherța M., împreună cu partea vătămată

continuându-și drumul spre or. Hîncești.

Nu a fost confirmat faptul comiterii tâlhăriei, însoțită de aplicarea violenței

periculoase pentru viața sau sănătatea părții vătămate, acest fapt fiind demonstrat

prin raportul de expertiză medico-legală nr. 5436/D din 03.11.2015.

5.2. Prin încheierea Vicepreședintelui Colegiului penal al Curții Supreme de

Justiție din 30 noiembrie 2016, recursul ordinar al inculpatului Comîndaru G. a fost

restituit recurentului, pentru înlăturarea neajunsurilor, în termen de 30 zile.

S-a reținut că recursul nu este semnat, în recurs nu este indicată data

declarării recursului, și lipsesc date cu privire la hotărârile judecătorești contestate,

presupusele erori de drept și argumentarea respectivă, nefiind indicat niciun temei

prevăzut de art. 427 Cod de procedură penală (vol. II, f.d. 202).

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal

concluzionează că acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele

considerente.

În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de această instanță, dar doar în temeiurile prevăzute de lege. Conform art.

424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs se pronunță doar în

limitele temeiurilor invocate în recurs.

Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie

motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) și (7) Cod de procedură penală,

cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și

argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens, data declarării recursului și

semnătura recurentului.

Însă, în recursul inculpatului Comîndaru G., în pofida prevederilor enunțate,

nu este indicat nici un temei din cele nominalizate în art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală, fiind omisă totalmente specificarea unor concrete erori de drept

și argumentarea ilegalității deciziei contestate în acest sens, recursul nu este semnat

de recurent, fiind lipsă și data declarării recursului (pct. 5.1. din decizie).

Mai mult, prin încheierea Vicepreședintelui Colegiului penal al Curții

Supreme de Justiție din 30 noiembrie 2016, recursul ordinar al inculpatului

Comîndaru G. a fost restituit recurentului, fiindu-i oferit un termen de 30 zile

pentru înlăturarea neajunsurilor specificate (pct. 5.2. din decizie).

Însă, până în prezent, inculpatul nu le-a înlăturat.

Circumstanțele enunțate denotă că recursul nominalizat nu întrunește

condițiile legale de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să

12

completeze din oficiu recursul ordinar al inculpatului cu circumstanțe în fapt și în

drept, care l-ar justifica.

Or, conform prevederilor art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea

acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta nu

îndeplinește cerințele de conținut, prevăzute în art. 429 și 430.

Prin urmare, odată ce recursul ordinar al inculpatului Comîndaru G. nu

îndeplinește cerințele legale de conținut, el urmează a fi declarat inadmisibil.

În al doilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură

penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile

de drept comise de această instanță, inclusiv și în temeiul când hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când faptei săvârșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în recursul

ordinar al inculpatului Gherța M. (pct. 5. din decizie), se atestă că împrejurările

menționate în partea descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv cele reproduse în

pct. 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de apel legal și

întemeiat a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind

învinuirea înaintată inculpaților, și încadrarea juridică corectă a acțiunilor lor

infracționale, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală

și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar,

inclusiv declarațiile inculpaților, a părții vătămate Chistol G., ale martorilor

Condrea V., Cașu V., Sonic L. și Ursu V., procesul-verbal de confruntare din

18.11.2015 între Chistol G. și Comîndaru G., raportul de expertiză medico-legală

nr. 5436/D din 03.11.2015 că pe corpul lui Chistol G. au fost depistate echimoze

cu excoriații multiple la nivelul feței, edem echimotic la nivelul țesuturilor moi ale

capului, echimoze cu excoriații la nivelul mucoasei buzelor superioare și

inferioare, care au fost cauzate prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent

dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate și se califică ca vătămare

neînsemnată, procesul-verbal de cercetare la fața locului infracțiunii din

03.11.2015 și planșele fotografice anexă, procesul-verbal de percheziție din

04.11.2015 la domiciliul inculpatului Gherța M., procesele-verbale de examinare a

obiectelor din 05.11.2015 și 03.11.2015, rezultatul testului Drager din 03.11.2015,

toate probele fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității,

veridicității și coroborării lor, instanțele indicând argumentat și detaliat motivele

pentru care au respins probele și versiunile apărării, probele administrate pe caz

demonstrând clar și cert prezența în acțiunile inculpaților a elementelor infracțiunii

13

prevăzute la art. 188 alin. (5) și 164 alin. (2) lit. e) Cod penal, deci faptelor

săvârșite li s-a dat o încadrare juridică corectă.

Pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată inculpaților

de către instanța de apel în corespundere cu prevederile legale, inclusiv cele din art.

61 și 75 Cod de procedură penală.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință

soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat

decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o

acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs

eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua

motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c.

Finlandei). Art. 6 din CEDO impune în special, în sarcina „instanței”, obligația de

a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de

părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora. Deși este adevărat

că obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu

poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument

( hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos).

Pe lângă aceasta, recursul declarat de inculpatul inculpatului Gherța M.,

potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct. 5. din prezenta decizie, este

întemeiat doar pe critica modului în care instanța de apel a apreciat probele și

circumstanțele cauzei (pct. 4., 5. din decizie).

Însă, pornind de la relevanțele art. 6 pct. 111, 27, 414 alin. (1) și (2) a

Codului de procedură penală, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere

greșită a probelor, iar judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa

convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere

probelor din dosar. Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau

reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl

propune inculpatul este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care

nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de

procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar la fel este

lipsită de orice temei legal.

Mai mult, motivele invocate în recursul menționat au constituit deja obiect

de examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate

în acest sens (pct. 2.– 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor

pricinei care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței

CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie

2007, pct. 20, cazul Bujnița c. Moldovei).

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a

comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârea atacată

cuprind motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că faptelor săvârșite li

14

s-a dat o încadrare juridică corectă, și că recursul ordinar al inculpatului Gherța M.

este vădit neîntemeiat.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta

este vădit neîntemeiat.

Prin urmare, odată ce recursul declarat de inculpatul Gherța M., în raport cu

motivele invocate, este vădit neîntemeiat, el urmează a fi declarat inadmisibil.

Cod de procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Comîndaru

Gheorghe xxx, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

13 octombrie 2016, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut.

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Gherța Marios

xxxxxx, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13

octombrie 2016, pe motiv că este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 07 martie 2017.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Iurie Diaconu

Elena Covalenco

15