1ra-228/2017 — art. 164 alin. 2 lit. e, 188 alin. 5 CP

Prin sentința Judecătoriei Ialoveni din 03 august 2016, Gherța Marios a fost condamnat în baza art. 188 alin. (5) Cod penal la 10 ani închisoare și în baza art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal la 4 ani închisoare. 1 În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 12 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, de la 03 august 2016, cu includerea termenului de aflare în arest preventiv din 03 noiembrie 2015 până la 03 august 2016. Comîndaru Gheorghe a fost condamnat în baza art. 188 alin. (5) Cod penal la 10 ani închisoare și în baza art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal la 4 ani închisoare. În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa de 12 ani închisoare. Potrivit art. 85 Cod penal, prin adăugirea parțială a pedepsei neexecutate, aplicate prin sentința Judecătoriei Hîncești din 07 iunie 2016, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 13 ani și 2 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, de la definitivarea sentinței. Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Chistol G. a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se expună instanța în ordinea procedurii civile.

Instanța de fond a constatat că la 03 noiembrie 2015, orele 01.30, inculpații Comîndaru G. și Gherța M., prin înțelegere prealabilă și de comun acord, fiind în stare de ebrietate alcoolică, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane prin tâlhărie, sub pretextul necesității de a beneficia de o călătorie a serviciului taxi, s-au apropiat de conducătorul automobilului taxi „14222”, de model „Dacia Logan”, n.î. x xx xxx, parcat la intersecția str. Liviu Deleanu și Alba Iulia, mun. Chișinău, și au comandat o deplasare până în s. Pojoreni, r-nul Ialoveni. În continuare, Comîndaru G., aflându-se pe bancheta din spate, iar Gherța M. pe bancheta din față în automobilul nominalizat, condus de către Chistol G., în apropierea s. Pojoreni, r-nul Ialoveni, în vederea realizării intenției lor infracționale de sustragere a bunurilor altei persoane, l-au atacat pe ultimul, aplicându-i multiple lovituri cu pumnii în cap și peste tot corpul, timp în care l-au amenințat cu omorul și aplicarea violenței periculoase pentru viață și sănătate, după care, în mod deschis, au sustras de la acesta telefonul mobil „Nokia” în valoare de 1000 lei, geanta în care se aflau actele și bani în sumă de 400 lei, precum și telefonul mobil „Samsung” la preț de 1000 lei, care aparținea părții civile Condrea V. Apoi, contrar voinței părții vătămate Chistol G., forțat l-au pus în portbagajul automobilului „Dacia Logan”, n.î. x xx xxx și, în mod deschis, au sustras automobilul menționat, a cărui valoare este 114.000 lei, precum și indicatorul „Taxi” în valoare de 500 lei, ce aparțineau părții civile Condrea V. După, cu automobilul indicat, s-au deplasat în direcția or. Hîncești, însă, ca urmare a intervenției colaboratorilor de poliție, acțiunile infracționale ale acestora au fost curmate. În rezultatul acțiunilor infracționale constatate, părții vătămate Chistol G. i-a fost cauzat un prejudiciu material în proporții considerabile în valoare de 1400 lei, iar părții civile Condrea V. i-a fost cauzat un prejudiciu material în proporții deosebit de mari, în valoare de 115.500 lei. 2 Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 5436 din 03.11.2015, pe corpul lui Chistol G. au fost depistate leziuni corporale sub formă de echimoze cu excoriații multiple la nivelul feței, edem echimotic la nivelul țesuturilor moi ale capului, echimoze cu excoriații la nivelul mucoasei buzelor superioare și inferioare, care se califică ca vătămare neînsemnată. Tot ei, la 03 noiembrie 2015, orele 01.30, prin înțelegere prealabilă și de comun acord, fiind în stare de ebrietate alcoolică, în timpul comiterii asupra victimei Chistol G. a actului tâlhăresc, aflându-se în automobilul „Dacia Logan”, n.î. x xx xxx, condus de ultimul, în apropierea s. Pojoreni, r-nul Ialoveni, urmărind scopul răpirii unei persoane, l-au atacat pe Chistol G., aplicându-i multiple lovituri cu pumnii în cap și peste tot corpul, timp în care l-au amenințat cu omorul și aplicarea violenței periculoase pentru viață și sănătate, după care, contrar voinței părții vătămate Chistol G., l-au apucat de mâini și picioare și forțat l-au pus în portbagajul automobilului „Dacia Logan”, cu n.î. x xx xxx. Apoi, cu automobilul indicat s-au deplasat în direcția or. Hîncești, privându-l în așa mod pe Chistol G. de libertate aproximativ 2 ore, însă, ca urmare a intervenției colaboratorilor de poliție, acțiunile infracționale ale acestora au fost curmate. Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 5436 din 03 noiembrie 2015, pe corpul lui Chistol G. a fost depistate leziuni corporale sub formă de echimoze cu excoriații multiple la nivelul feței, edem echimotic la nivelul țesuturilor moi ale capului, echimoze cu excoriații la nivelul mucoasei buzelor superioare și inferioare, care se califică ca vătămare neînsemnată. Instanța a reținut că inculpatul Comîndaru G. nu a recunoscut vina și a declarat că Gherța M. a lovit taximetristul în față. El a coborât din mașină, iar Gherța M. a deschis ușa din partea șoferului și a continuat să-l lovească pe acesta cu pumnul, întrebându-l unde sunt banii. Inițial, partea vătămată a negat că ar avea bani, apoi i-a spus că banii sunt în geantă. Gherța M. a tras geanta și a început a căuta banii, motiv din care, el a început a se certa cu acesta. Văzând că cearta ia amploare, a plecat de acolo. Nu cunoaște ce s-a întâmplat mai departe, iar peste 2 zile a fost reținut. Nu a lovit în taximetrist și nu s-a înțeles cu Gherța M. să îi ia banii. Inculpatul Gherța M. nu a recunoscut vina și a indicat că i-a aplicat o lovitură șoferului, acesta oprind mașina. Ambii au coborât, el a luat telefoanele din mașină și l-a lovit de două ori, întrebând unde sunt banii. După ce a luat banii din geantă, l-a lovit pe șofer de vreo două ori și i-a cerut să urce în portbagaj. Apoi, a urcat la volan și a plecat. La acel moment, Comîndaru G. nu mai era cu el. La marginea satului a eliberat partea vătămată din portbagaj și, urcând împreună în mașină, au pornit spre or. Hîncești. Pe drum a fost somat de poliție să oprească și, coborând din mașină, el a fugit de le fața locului. Nu a lovit premeditat în partea vătămată, această idee i-a apărut în timpul călătoriei, el fiind în stare de ebrietate alcoolică. Totodată, partea vătămată a urcat singur în portbagaj, el doar închizându-l, iar mașină nefiind încuiată, ultimul avea posibilitatea să plece în orice moment. Din geantă a luat 400 lei, nu avea nevoie de mașină și nu a amenințat partea vătămată. 3 Pe lângă cele relatate de inculpați, vinovăția lor este integral dovedită și prin probele administrate. Astfel, partea vătămată Chistol G. a declarat că în apropierea s. Pojoreni, Comîndaru G., care era pe bancheta din față, fără a spune nimic, i-a aplicat o lovitură în față. A oprit brusc automobilul, iar Comîndaru G. a ieșit, s-a apropiat de ușa lui și a deschis-o, l-a apucat de haină de după cap și a început a-l lovi cu pumnii peste cap. De la loviturile primite a căzut jos, Comîndaru G. continuând să- i aplice lovituri. S-a apropiat și celălalt inculpat și, la fel, a început a-l lovi cu pumnii peste diferite părți ale corpului. Ambii au continuat să-l lovească peste corp spunându-i că-l vor omorî, îl vor împușca și vor da foc automobilului. Ulterior, Comîndaru G. i-a smuls geanta de pe umăr, în care erau actele și 400 lei. După ce i-a fost luată geanta, inculpații au continuat să-l lovească peste corp. De la loviturile primite și-a pierdut cunoștința, dar peste câteva clipe și-a revenit. În timpul când era agresat, unul dintre inculpați a luat 2 telefoane mobile din mașină. Apoi, inculpații l-au apucat de mâini și picioare și l-au aruncat în portbagajul automobilului, închizând ușa. Nu a avut posibilitatea să opună rezistență, totul petrecându-se foarte repede, el fiind speriat că inculpații îl vor omorî, aceștia fiind foarte agresivi și agitați. Aflându-se în portbagaj a simțit că automobilul a pornit și a cotit ieșind pe traseu. S-au deplasat un timp, apoi a oprit. Inculpații s-au apropiat de un automobil de model „Volkswagen-Kaddy”, apoi s-au întors și au început din nou să-l bată cu pumnii și picioarele, întrebând unde sunt banii și amenințându-l că dacă nu spune unde sunt banii îi vor da foc și îl vor omorî. Le-a spus că banii sunt în geantă. Inculpații au început să se certe, Gherța M. a urcat la volan și a pornit cu viteză, lăsându-l pe Comîndaru G. în drum. Ajungând în or. Hîncești, Gherța M. i-a cerut să urce în automobil pe bancheta din față, lângă el. Așezând-se pe scaun, inculpatul l-a lovit cu brațul drept în față, spunându-i să nu ridice capul. Deplasându-se prin or. Hîncești și văzând un automobil al poliției, inculpatul a accelerat, însă la scurt timp echipajul poliției le-a blocat calea. Inculpatul a ieșit din automobil și a fugit. Din buzunar i-a căzut unul din telefoanele mobile sustrase, însă el l-a ridicat și a continuat să fugă. În urma acțiunilor ilegale ale inculpaților i- au fost cauzate leziuni corporale și dureri fizice, fiind pus cu forța în portbagaj, aflându-se acolo contrar voinței sale. Totodată, suma prejudiciului cauzat pentru el este considerabilă. Martorul Condrea V. a declarat că este proprietarul automobilului sustras și l-a procurat la prețul de 5300 euro, iar costul telefonului este de 1000 lei. Portbagajul automobilului nu este separat de salon, iar persoana nu este izolată dacă se află în portbagaj. Careva pretenții materiale nu are. Martorul Cașu V. a declarat că Gherța M., prietenul fiului său, a venit pe la orele 02.00-03.00 noaptea, la el la poartă, împreună cu o persoană și a dorit să vorbească cu feciorul său. Fiind târziu, a refuzat să-l cheme pe feciorul său. Aceștia au plecat, inculpatul era la volan, iar partea vătămată era pe bancheta din față, luminile mașinii erau stinse. Dimineața la el acasă a venit poliția împreună cu partea vătămată, de la care a aflat ce s-a întâmplat. 4 Martorii Sonic L. și Ursu B. au relatat, similar, că la 03.11.2015, fiind în serviciul de patrulare al IP Hîncești, se deplasau spre stația de alimentare. Au pornit în urma automobilului de model ”Dacia Logan„ care le-a părut suspect. La volan era Gherța M. și, fiindu-i cerute actele la control, acesta a coborât din mașină. De la inculpat mirosea a alcool, iar când i s-a propus să meargă la poliție, acesta a refuzat și a fugit. Ulterior, partea vătămată le-a comunicat ce s-a întâmplat cu el. Conform procesului-verbal de confruntare din 18.11.2015, Chistol G. a indicat că anume Comîndaru G. l-a agresat și l-a deposedat de geanta cu acte și mijloace bănești, că acesta cu Gherța M. l-au pus cu forța în portbagajul automobilului. Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 5436/D din 03.11.2015, pe corpul lui Chistol G. au fost depistate echimoze cu excoriații multiple la nivelul feței, edem echimotic la nivelul țesuturilor moi ale capului, echimoze cu excoriații la nivelul mucoasei buzelor superioare și inferioare, care au fost cauzate prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate și se califică ca vătămare neînsemnată. Conform procesului-verbal de cercetare la fața locului din 03.11.2015 și planșele fotografice anexă, a fost examinat locul amplasat la intrarea din s. Pojoreni, r-nul Ialoveni, unde, din relatările părții vătămate, a avut loc infracțiunea. În plantația de vie, la o distanță de 50-60 metri de la traseu, a fost depistat un obiect din masă plastică de culoare alb și galben pe care este inscripția „TAXI” și „1422”. Potrivit procesului-verbal de percheziție din 04.11.2015, de la domiciliul lui Gherța M., din or. Hîncești, str. Chișinăului 10, ap. 84, sub una din saltelele unui pat, au fost depistate și ridicate un telefon mobil de model „Nokia” cu IMEI 352355062475290, și un telefon mobil de model „Samsung” cu IMEI 353738061484819. Conform procesului-verbal din 03.11.2015 și planșele fotografice anexă, a fost examinat automobilul de model „Dacia Logan”, cu n.î. x xx xxx, în portbagajul căruia a fost depistată o căciulă. Potrivit rezultatului testului Drager din 03.11.2015, ora 08.02, în aerul expirat de către Gherța M. s-a stabilit o concentrație de alcool de 0,46 mg/l. În baza probelor administrate, instanța a încadrat acțiunile inculpaților în baza art. 188 alin. (5) Cod penal, ca tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei, agresate ori de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, comisă de două sau mai multe persoane, cu cauzarea de daune în proporții deosebit de mari și în baza art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal, ca răpirea unei persoane, săvârșită de două persoane. La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75, 78 Cod penal, că inculpații, fiind în stare de ebrietate alcoolică, au săvârșit intenționat o infracțiune gravă și una deosebit de gravă, pentru care legea penală prevede, exclusiv, pedeapsă cu închisoare, că aceștia au admis o încălcare gravă a 5 prevederilor legale, punând în pericol viața părții vătămate, prin infracțiunile comise atentând la relațiile sociale, că Gherța M. a recunoscut vina și nu are antecedentelor penale, că în privința lui Comîndaru G. nu au fost stabilite circumstanțe atenuante și este caracterizat negativ, anterior a fost condamnat, concluzionând că reeducarea și corectarea lor este posibilă doar prin izolare de societate.

Procurorul în Procuratura r-nului Ialoveni, Vasile Plevan, a declarat apel, solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Gherța M. să fie condamnat în baza art. 188 alin. (5), 164 alin. (2) lit. e), 84 Cod penal, la 13 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, iar Comîndaru G. să fie condamnat în baza art. 188 alin. (5), 164 alin. (2) lit. e), 84 alin. (4) Cod penal, la 15 ani și 6 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis. Apelantul a indicat că instanța de fond a omis că limitele sancțiunii stabilite de art. 188 alin. (5) Cod penal prevăd pedeapsa cu închisoare de la 12 la 15 ani, iar art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal prevede închisoare de la 6 la 10 ani, modificări efectuate prin Legea nr. 119 din 23.05.2013 pentru modificarea Codului penal al RM nr. 985-XV din 18.04.2002, iar cauza fiind examinată în procedură generală nu au fost stabilite circumstanțe excepționale care ar permite reducerea limitelor pedepselor prevăzute de art. 188 alin. (5) și 164 alin. (2) lit. e) Cod penal. 3.1. A declarat apel și avocata Svetlana Bubuioc, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Gherța M. să fie achitat pe art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal și să fie condamnat în baza art. 187 alin. (2) și 1921 Cod penal. Apelanta a invocat că partea vătămată a confirmat că inculpatul nu l-a răpit, nu l-a legat și nu l-a ținut forțat, acesta fiind liber să plece, însă a rămas deoarece își făcea griji pentru automobil. Totodată, portbagajul nefiind separat de salonul automobilului, iar persoana nefiind izolată de salon, acțiunile inculpatului nu pot fi încadrate în baza art. 164 alin. (2) Cod penal, or, acesta nu a avut intenția și nu a răpit partea vătămată. Gherța M. nu a avut careva înțelegere prealabilă cu Comîndaru G. să răpească partea vătămată și să comită un atac tâlhăresc, acesta urmând a fi achitat pe acest capăt de învinuire. Acțiunile inculpatului încadrate în baza art. 188 alin. (5) Cod penal urmează a fi recalificate în baza art. 187 alin. (2) și 1921 Cod penal. 3.2. Inculpatul Gherța M., la fel, a declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă. Apelantul a indicat că regretă cele comise, și-a recunoscut vina și a restituit prejudiciul material cauzat părții vătămate, acesta neavând careva pretenții față de el. Pedeapsa-i aplicată este prea aspră, or, el nu a amenințat partea vătămată cu moartea și nu a privat-o de libertate. Totodată, a crescut fără tată, iar fratele său la moment îndeplinește serviciul militar, astfel că mama sa este singură și are nevoie de susținere. 6 3.3. A declarat apel și avocatul Pintilie Ciobanu, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Comîndaru G. să fie achitat pe art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal, și să fie condamnat în baza art. 187 alin. (2) și 1921 Cod penal. Apelantul a invocat că inculpații nu au avut intenția săvârșirii unui atac tâlhăresc și sustragerea automobilului, acțiunile acestora nefiind însoțite de violență periculoasă pentru viața sau sănătatea părții vătămate. Or, potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 5436 din 03.11.2015, lui Chistol G. i-au fost cauzate vătămări corporale neînsemnate. Totodată, după ce au fost sustrase în mod deschis telefoanele, părții vătămate i s-a propus să urce în automobil, nefiind dovedit faptul că acesta ar fi fost bătut. Mai mult, martorul Condrea V., proprietarul automobilului, a confirmat că salonul automobilului este integru, nu are portbagaj, astfel, partea vătămată s-a aflat împreună cu ei, iar după ce Comîndaru G. a părăsit automobilul, partea vătămată s-a așezat lângă Gherța M., și împreună s-au deplasat în or. Hîncești. Or, în cazul amenințării cu violență periculoasă pentru viață sau sănătate, partea vătămată avea posibilitatea să părăsească automobilul. Însă, la stația de alimentare cu petrol, acesta a rămas singur în mașină, așteptând să se întoarcă inculpatul. Mai mult, instanța de fond neîntemeiat i-a adăugat la pedeapsa stabilită, parțial pedeapsa neexecutată, aplicată prin sentința Judecătoriei Hîncești din 07 iunie 2016, deoarece nu era definitivă Instanța de fond nu s-a expus nici asupra faptului că inculpatul a fost reținut de organul de urmărire penală, fiindu-i aplicată măsura preventivă sub formă de arest pe un termen de 30 zile.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 octombrie 2016, apelurile avocaților și al inculpatului Gherța M. au fost respinse ca nefondate. Apelul procurorului a fost admis, casată sentința în latura pedepsei și pronunțată o nouă hotărâre. Gherța Marios a fost condamnat în baza art. 188 alin. (5) Cod penal la 13 ani închisoare și în baza art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal la 7 ani închisoare. În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 14 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, de la 13 octombrie 2016, cu includerea termenului deținerii în arest din 03 noiembrie 2015 până la 13 octombrie 2016. Comîndaru Gheorghe a fost condamnat în baza art. 188 alin. (5) Cod penal la 14 ani închisoare și în baza art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal la 8 ani închisoare. În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa de 15 ani și 6 luni închisoare. Potrivit art. 84 alin. (4) Cod penal, prin cumulul parțial a pedepsei aplicate prin sentința Judecătoriei Hîncești din 07 iunie 2016, i-a fost stabilită pedeapsa 7 definitivă de 16 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, de la 13 octombrie 2016, cu includerea termenului deținerii în arest din 04 noiembrie 2015 până la 13 octombrie 2016. În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute. Instanța de apel a reținut că instanța de fond corect a constatat starea de fapt, încadrarea justă a acțiunilor inculpaților fiind confirmată prin probele administrate, și anume: declarațiile părții vătămate Chistol G., a martorilor Condrea V., Cașu V., Sonic L. și Ursu V.; procesul-verbal de confruntare din 18.11.2015 prin care Chistol G. indică că anume Comîndaru G. l-a agresat și l-a deposedat de geanta sa cu acte și mijloace bănești și că acesta cu Gherța M. l-au pus cu forța în portbagajul automobilului; raportul de expertiză medico-legală nr. 5436/D din 03.11.2015, conform căruia pe corpul lui Chistol G. au fost depistate echimoze cu excoriații multiple la nivelul feței, edem echimotic la nivelul țesuturilor moi ale capului, echimoze cu excoriații la nivelul mucoasei buzelor superioare și inferioare, care au fost cauzate prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate și se califică ca vătămare neînsemnată; procesul- verbal de cercetare la fața locului din 03.11.2015 și planșele fotografice anexă prin care a fost examinat locul unde a avut loc infracțiunea, în plantația de vie, amplasată la o distanță de 50-60 metri de la traseu, fiind depistat un obiect din masă plastică de culoare alb și galben pe care este inscripția „TAXI” și „1422”; procesul-verbal de percheziție din 04.11.2015 prin care de la domiciliul lui Gherța M., din or. Hîncești, str. Chișinăului 10, ap. 84, sub una din saltelele unui pat au fost depistate și ridicate un telefon mobil de model „Nokia” cu IMEI 352355062475290, și un telefon mobil de model „Samsung” cu IMEI 353738061484819; procesul-verbal de examinare a obiectului din 05.11.2015 prin care a fost examinat telefonul mobil de model ”Nokia” cu IMEI 352355062475290, și telefonul mobil de model „Samsung” cu IMEI 353738061484819; procesul-verbal de examinare a obiectelor din 03.11.2015 și planșele fotografice anexă, prin care a fost examinat automobilul „Dacia Logan”, cu n.î. C SK 693, în portbagajul căruia a fost depistată o căciulă; rezultatul testului Drager din 03.11.2015, ora 08.02, potrivit căruia în aerul expirat de către Gherța M. s-a stabilit o concentrație de alcool de 0,46 mg/l. Astfel, instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, just concluzionând că inculpații au comis infracțiunile imputate, împrejurările fiind constatate din totalitatea probelor, apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală. Instanța de fond just a considerat că există suficiente probe care să confirme vinovăția inculpaților, acțiunile acestora fiind corect încadrate în baza art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal. Nerecunoașterea vinovăției de către inculpați în comiterea infracțiunii de răpire a persoanei, nu echivalează cu achitarea acestora, fiind administrate probe care confirmă cu certitudine vina lor în comiterea infracțiunii incriminate, afirmațiile apărării fiind o modalitate de exercitare a dreptului la apărare, urmărindu-se scopul eschivării de la răspundere penală. 8 Argumentele apărării că instanța de fond incorect a apreciat probele puse la baza sentinței de condamnare este nefondată, or aceste probe au fost administrate cu respectarea procedurii penale. Poziția apărării că inculpații urmează să fie achitați pe art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal, deoarece ei nu au răpit partea vătămată, acesta având posibilitatea de a pleca, iar potrivit doctrinei penale, obiectul juridic special al răpirii persoanei îl formează relațiile sociale cu privire la libertatea fizică a persoanei, este nefondată. Prin „libertate fizică” se înțelege posibilitatea persoanei de a se mișca, de a circula și de a activa după voința proprie, în limitele stabilite de normele juridice. Noțiunea de libertate fizică a persoanei nu poate fi limitată la posibilitatea persoanei de a se deplasa sau de a-și alege locul de aflare, aceasta incluzând întregul spectru al activității de mișcare a persoanei și al manifestării ei de voință în privința locului de aflare. Deci, pierderea libertății fizice poate avea un caracter absolut sau relativ, astfel că lipsa relativă de libertate se atestă în cazul în care, deși persoanei i se păstrează posibilitatea de a-și manifesta activitatea de mișcare, aceasta e limitată, astfel că, afirmația inculpaților că partea vătămată a avut posibilitatea de a pleca nu dovedește că aceștia nu l-au răpit. Totodată, obiectul juridic al infracțiunii prevăzute de art. 164 Cod penal vizează relațiile sociale privind ocrotirea libertății fizice de deplasare și de acțiuni a persoanei în conformitate cu voința proprie. Latura obiectivă a infracțiunii are o singură modalitate de realizare - răpirea persoanei, ce semnifică privarea de libertate a unei persoane prin mutarea, împotriva voinței acesteia, într-un alt loc de unde se afla. Latura obiectivă a infracțiunii se realizează dacă persoana în cauză a fost constrânsă, la nivel psihic sau fizic, de către făptuitor să se deplaseze din locul în care se afla, iar celelalte circumstanțe - locul de unde-i răpită, locul în care aceasta este deplasată, durata privării de libertate etc. - nu au relevanță. În același timp, motivele din care a fost săvârșită infracțiunea nu influențează calificarea faptei și se iau în considerație la individualizarea pedepsei. Răpirea persoanei se consideră infracțiune consumată din momentul realizării laturii obiective. Latura subiectivă se caracterizează prin vinovăția exprimată prin intenție directă. Astfel, instanța de fond justificat a constatat săvârșirea de către inculpați a faptei imputate, întrunind elementele infracțiunii de răpire a persoanei săvârșită de două persoane, adică atât latura obiectivă, cât și cea subiectivă a acestei infracțiuni, deoarece prin acțiunile sale inculpații, fiind în stare de ebrietate alcoolică, în timpul comiterii asupra victimei a atacului tâlhăresc și urmărind scopul răpirii unei persoane, l-au atacat pe acesta, aplicându-i multiple lovituri cu pumnii în cap și peste tot corpul, timp în care l-au amenințat cu omorul și aplicarea violenței periculoase pentru viață și sănătate, după care, contrar voinței părții vătămate, ambii l-a apucat de mâini și picioare pe ultimul și forțat l-au pus în portbagajul automobilului de model „Dacia Logan”, astfel privându-l de libertate aproximativ 2 ore. 9 Temeiul invocat de apărare privind neîntrunirea elementelor infracțiunilor imputate în acțiunile inculpaților, nu și-a găsit confirmare, o eroare de drept nefiind comisă, hotărârea atacată în această parte, fiind legală și întemeiată. Sunt neîntemeiate și alegațiile apărării că acțiunile inculpaților urmează a fi calificate în baza art. 187 alin. (2) și 1921 Cod penal, deoarece aceștia nu au avut intenția săvârșirii unui atac tâlhăresc și acțiunile lor nu au fost însoțite de violență periculoasă pentru viața și sănătatea părții vătămate, or, intenția inculpaților a fost una comună - sustragerea bunurilor părții vătămate. Argumentul apărării că inculpații nu ar fi bătut partea vătămată este neîntemeiat, or, partea vătămată indică că, Comîndaru G., fiind pe bancheta din față și fără a spune ceva i-a aplicat o lovitură în față cu brațul stâng, ulterior, ambii inculpați au continuat să îl lovească peste corp, spunând că îl vor omorî, îl vor împușca și vor da foc la automobil. Faptul că inculpații au lovit partea vătămată se confirmă și prin declarațiile însuși a inculpaților, care au declarat că Gherța M. l-a lovit pe șofer de câteva ori iar, conform raportului de expertiză medico-legală din 03.11.2015 pe corpul părții vătămate au fost depistate echimoze cu excoriații multiple la nivelul feței, edem echimotic la nivelul țesuturilor moi ale capului, echimoze cu excoriații la nivelul mucoasei buzelor superioare și inferioare. Totodată, a fost dovedită și acțiunea de sustragere a bunurilor altei persoane, or, potrivit procesului-verbal de percheziție din 04.11.2015, la domiciliul lui Gherța M. au fost depistate și ridicate telefoanele mobile care aparțineau părții vătămate. Existența laturii obiective a infracțiunii de tâlhărie este demonstrată și de faptul că, violența periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate este legată de atacul asupra părții vătămate cu scopul de a-i sustrage bunurile. Infracțiunea de tâlhărie este o infracțiune formală și se consideră consumată din momentul săvârșirii atacului asupra unei persoane, care este însoțit de aplicarea violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei agresate. Astfel, survenirea prejudiciului patrimonial efectiv contează la calificarea tâlhăriei, deoarece prin tâlhărie, părții vătămate Chistol G. i-au fost cauzate daune în proporții considerabile, iar părții vătămate Condrea V. – daune în proporții deosebit de mari. Astfel, este dovedită prezența în acțiunile inculpaților a elementelor și semnelor componenței infracțiunilor prevăzute de art. 188 alin. (5) și 164 alin. (2) lit. e) Cod penal. În același timp, pentru infracțiunea stipulată la art.188 alin. (5) Cod penal, legea prevede o pedeapsă sub formă de închisoare de la 12 la 15 ani, iar pentru infracțiunea prevăzută la art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal - închisoare de la 6 la 10 ani. Însă, instanța de fond nu s-a condus de limitele sancțiunii stabilite la art. 188 alin. (5) și art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal, modificări introduse prin Legea nr. 119 din 23.05.2013, pentru modificarea Codului penal al Republicii Moldova nr. 985-XV din 18 aprilie 2002, iar procedura de examinare a cauzei penale fiind 10 generală, nu s-au stabilit careva circumstanțe excepționale de reducere a minimului și maximului sancțiunilor stabilite de menționate. La stabilirea pedepsei instanța corect a ținut cont că infracțiunile săvârșite fac parte din categoria celor grave și deosebit de grave, în calitate de circumstanță atenuantă, în privința inculpatului Gherța M. a fost reținut că acesta anterior nu a fost judecat, iar în privința lui Comîndaru G. circumstanțe atenuante nu au fost stabilite, ca circumstanțe agravante au fost stabilite: caracteristica negativă, comiterea infracțiunii în stare de ebrietate alcoolică și că anterior a fost judecat. Totodată, la stabilirea pedepsei definitive inculpatului Comîndaru G. eronat au fost aplicate prevederile art. 85 Cod penal, urmând a fi aplicate prevederile art. 84 alin. (4) Cod penal, fiind stabilit că acesta a comis infracțiunile incriminate la 03.11.2015, sentința cumularea căreia se impune fiind pronunțată de Judecătoria Hîncești la 07.06.2016, circumstanțe din care rezultă necesitatea aplicării prevederilor art. 84 alin. (4) Cod penal.

Inculpatul Gherța M. a declarat recurs ordinar, la 24 noiembrie și 12 decembrie 2016, în care solicită casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunile să-i fie recalificate în baza art. 187 alin. (2) și 1921 Cod penal. Recurentul a indicat că probele au fost falsificate, iar declarațiile lui și ale părții vătămate nu au fost apreciate în modul cuvenit. Partea vătămată a confirmat că inculpatul nu l-a răpit, nu l-a legat și nu l-a ținut cu forța, el fiind liber să plece, însă a rămas deoarece își făcea griji pentru automobil. Acesta a coborât din automobil și a băut cafea cu el, iar portbagajul nu este separat de salon. Astfel, acțiunile lui nu se încadrează în baza art. 164 alin. (2) Cod penal, or, nu a avut intenția și nu a răpit partea vătămată. Nu a avut o înțelegere prealabilă cu Comîndaru G. să răpească partea vătămată și să comită un atac tâlhăresc, urmând a fi achitat pe acest capăt de învinuire. Totodată, martorul Condrea V. a indicat că portbagajul automobilului ”Dacia Logan„ nu este separat de salon, persoana din portbagaj, nefiind izolată, prin ce se confirmă că partea vătămată nu a fost răpită și urcată în portbagaj cu forța, el fiind în salon cu inculpatul. Organul de urmărire penală, contrar prevederilor art. 93 Cod penal, nu a realizat obligația de a dobândi în modul stabilit și a prezenta elementele de fapt prin care să fie demonstrată vinovăția inculpatului de comiterea infracțiunii imputate. Or, decizia instanței de apel este neîntemeiată, probele fiind interpretate și apreciate greșit, subiectiv, fără a le corobora în ansamblu cu celelalte probe. În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală – faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. 5.1. A declarat recurs ordinar și inculpatul Comîndaru G., în care solicită rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunile să-i fie recalificate în baza art. 187 alin. (2) și 1921 alin. (2) Cod penal. 11 Recurentul a indicat că în timp ce se deplasau cu mașina, Gherța M. a lovit șoferul și acesta a oprit. Gherța M. a coborât și a scos șoferul taxiului afară. Gherța M. i-a mai aplicat șoferului câteva lovituri, motiv din care el a început să se certe cu acesta, spunându-i că nu vrea să stea la pușcărie pentru el. Gherța M. a deschis ușa portbagajului și i-a spus șoferului să urce, iar el a plecat de acolo, întorcându- se la fratele său în mun. Chișinău, Gherța M., împreună cu partea vătămată continuându-și drumul spre or. Hîncești. Nu a fost confirmat faptul comiterii tâlhăriei, însoțită de aplicarea violenței periculoase pentru viața sau sănătatea părții vătămate, acest fapt fiind demonstrat prin raportul de expertiză medico-legală nr. 5436/D din 03.11.2015. 5.2. Prin încheierea Vicepreședintelui Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 30 noiembrie 2016, recursul ordinar al inculpatului Comîndaru G. a fost restituit recurentului, pentru înlăturarea neajunsurilor, în termen de 30 zile. S-a reținut că recursul nu este semnat, în recurs nu este indicată data declarării recursului, și lipsesc date cu privire la hotărârile judecătorești contestate, presupusele erori de drept și argumentarea respectivă, nefiind indicat niciun temei prevăzut de art. 427 Cod de procedură penală (vol. II, f.d. 202).

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele considerente. În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță, dar doar în temeiurile prevăzute de lege. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) și (7) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens, data declarării recursului și semnătura recurentului. Însă, în recursul inculpatului Comîndaru G., în pofida prevederilor enunțate, nu este indicat nici un temei din cele nominalizate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, fiind omisă totalmente specificarea unor concrete erori de drept și argumentarea ilegalității deciziei contestate în acest sens, recursul nu este semnat de recurent, fiind lipsă și data declarării recursului (pct. 5.1. din decizie). Mai mult, prin încheierea Vicepreședintelui Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 30 noiembrie 2016, recursul ordinar al inculpatului Comîndaru G. a fost restituit recurentului, fiindu-i oferit un termen de 30 zile pentru înlăturarea neajunsurilor specificate (pct. 5.2. din decizie). Însă, până în prezent, inculpatul nu le-a înlăturat. Circumstanțele enunțate denotă că recursul nominalizat nu întrunește condițiile legale de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să 12 completeze din oficiu recursul ordinar al inculpatului cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica. Or, conform prevederilor art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Conform art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta nu îndeplinește cerințele de conținut, prevăzute în art. 429 și 430. Prin urmare, odată ce recursul ordinar al inculpatului Comîndaru G. nu îndeplinește cerințele legale de conținut, el urmează a fi declarat inadmisibil. În al doilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță, inclusiv și în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar al inculpatului Gherța M. (pct. 5. din decizie), se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de apel legal și întemeiat a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpaților, și încadrarea juridică corectă a acțiunilor lor infracționale, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile inculpaților, a părții vătămate Chistol G., ale martorilor Condrea V., Cașu V., Sonic L. și Ursu V., procesul-verbal de confruntare din 18.11.2015 între Chistol G. și Comîndaru G., raportul de expertiză medico-legală nr. 5436/D din 03.11.2015 că pe corpul lui Chistol G. au fost depistate echimoze cu excoriații multiple la nivelul feței, edem echimotic la nivelul țesuturilor moi ale capului, echimoze cu excoriații la nivelul mucoasei buzelor superioare și inferioare, care au fost cauzate prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate și se califică ca vătămare neînsemnată, procesul-verbal de cercetare la fața locului infracțiunii din 03.11.2015 și planșele fotografice anexă, procesul-verbal de percheziție din 04.11.2015 la domiciliul inculpatului Gherța M., procesele-verbale de examinare a obiectelor din 05.11.2015 și 03.11.2015, rezultatul testului Drager din 03.11.2015, toate probele fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării lor, instanțele indicând argumentat și detaliat motivele pentru care au respins probele și versiunile apărării, probele administrate pe caz demonstrând clar și cert prezența în acțiunile inculpaților a elementelor infracțiunii 13 prevăzute la art. 188 alin. (5) și 164 alin. (2) lit. e) Cod penal, deci faptelor săvârșite li s-a dat o încadrare juridică corectă. Pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată inculpaților de către instanța de apel în corespundere cu prevederile legale, inclusiv cele din art. 61 și 75 Cod de procedură penală. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din CEDO impune în special, în sarcina „instanței”, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora. Deși este adevărat că obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument ( hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos). Pe lângă aceasta, recursul declarat de inculpatul inculpatului Gherța M., potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct. 5. din prezenta decizie, este întemeiat doar pe critica modului în care instanța de apel a apreciat probele și circumstanțele cauzei (pct. 4., 5. din decizie). Însă, pornind de la relevanțele art. 6 pct. 111, 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor, iar judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune inculpatul este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar la fel este lipsită de orice temei legal. Mai mult, motivele invocate în recursul menționat au constituit deja obiect de examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct. 2.– 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinei care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița c. Moldovei). Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârea atacată cuprind motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că faptelor săvârșite li 14 s-a dat o încadrare juridică corectă, și că recursul ordinar al inculpatului Gherța M. este vădit neîntemeiat. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. Prin urmare, odată ce recursul declarat de inculpatul Gherța M., în raport cu motivele invocate, este vădit neîntemeiat, el urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 1) și 4), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Comîndaru Gheorghe xxx, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 octombrie 2016, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut. Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Gherța Marios xxxxxx, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 octombrie 2016, pe motiv că este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 07 martie 2017. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Iurie Diaconu Elena Covalenco 15