1ra-270/2017 — art. 264 alin. 1 CP

1ra-270/2017 — art. 264 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-270/2017

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

08 februarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursului ordinar, împotriva sentinței Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău din 11 mai 2016 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 11 octombrie 2016, declarat de avocatul Ion Stegărescu, în numele inculpatului

Babici Grigore xxxxxx, născut la

xxxxxxxxxxxx, originar și locuitor al xxxxxxxxxxxxxxxx

xxxxxxxxxx, cetățean al R. Moldova, fără antecedente

penale.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 30.07.2015 – 11.05.2016,

instanța de apel: 09.08.2016 – 11.10.2016,

instanța de recurs: 16.12.2016 – 08.02.2017.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal

C O N S T A T Ă :

Babici Grigore a fost condamnat în baza art. 264 alin. (1) Cod penal la 2 ani

închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen

de 1 an.

Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate i-a fost suspendată

condiționat, pentru o perioadă de probațiune de 2 ani.

1

inculpatul Babici G., conducând automobilul „Opel Kadett”, n.î. DR AN 224, se

deplasa pe bd. Dacia, mun. Chișinău, din direcția or. Sângera în direcția str. Băcioii

Noi. Ajungând la intersecția bd. Dacia cu str. Băcioii Noi, având intenția de

traversare a intersecției, în scopul deplasării ulterioare pe str. Băcioii Noi, nu a

manifestat prudență sporită la trafic, n-a ținut cont de totalitatea factorilor ce

caracterizează condițiile rutiere și s-a angajat în efectuarea manevrei de virare la

stânga pe str. Băcioii Noi, în direcția com. Băcioi, ignorând astfel prevederile pct.

39 alin. (1) din Regulamentul Circulației Rutiere care prevede, că înaintea începerii

deplasării, reîncolonării sau altei schimbări a direcției de mers, conducătorii de

vehicul trebuie să se asigure că această manevră va fi executată în siguranță și nu

va crea obstacole pentru ceilalți participanți la trafic, pct. 56 alin. (2) din

Regulamentul Circulației Rutiere, care prevede că în cazul virării la stânga sau

întoarcerii, conducătorul de vehicul trebuie să cedeze trecerea vehiculelor care vin

din sens opus și se vor deplasa înainte sau la dreapta și, ca urmare, cu partea din

față a automobilului, a comis tamponarea motocicletei „Suzuki”, n.î. 9695 DNW,

la ghidonul căruia se afla Rusu G., care se deplasa regulamentar la semnalul verde

al semaforului, pe banda sa din sensul opus și urma să meargă înainte pe bd. Dacia,

din direcția str. Grădina Botanică spre or. Sângera.

În rezultatul accidentului rutier mijloacele de transport au fost tehnic

defectate, iar conducătorul motocicletei Rusu G. a suportat vătămări corporale

medii, manifestate prin fractura fibulei stângi treimea inferioară, maleolei laterale

stângi cu luxația la acest nivel, fractura oaselor metatarsiene III-IV a plantei stângi

cu prezența plăgilor la acest nivel, plagă contuză la articulația genunchiului drept,

multiple excoriații.

Instanța a reținut că inculpatul nu a recunoscut vina și a declarat că se

deplasa pe traseul Aeroport - mun. Chișinău. A oprit la intersecția str. Băcioii Noi

pentru a vira la stânga, în momentul când semaforul începu a lucra în regim verde

intermitent și nu a observat motociclistul din partea dreaptă. Începând efectuarea

manevrei în intersecție, a văzut la o distanță de circa 10-12 m. că vine o

motocicletă și a încercat să frâneze, însă evitarea impactului a fost imposibilă. A

intrat în intersecție la culoarea verde intermitent a semaforului și, intersecția fiind

liberă, a continuat manevra la culoarea galben intermitent.

Totodată, vinovăția acestuia este integral dovedită prin probele administrate.

Astfel, partea vătămată Rusu G. a declarat că a intrat în intersecția str.

Băcioii Noi, deplasându-se pe banda din mijloc din cele trei benzi, la culoarea

verde a semaforului, cu viteza de 56-57 km/h. A observat pe partea stângă

automobilul „Opel”, care se deplasa spre dânsul și a încercat să-l evite, virând spre

dreapta. Înainte de a intra în intersecție, automobilul inculpatului se afla pe banda

stângă a direcției de deplasare dinspre Aeroport, adică pe contrasens. Când a privit

spre stânga, a observat că automobilul a început să efectueze manevra spre stânga.

Intenționând să evite accidentul, a virat spre dreapta.

Martorul Sviridov A. a comunicat că se deplasa spre aerogară. În intersecția

respectivă s-a oprit și a cedat trecerea automobilului „Opel Kadett”, deoarece

2

acesta, virând la stânga în intersecție, se oprise în fața lui, pe banda de circulație pe

care se deplasa el. Inculpatul, văzând că el s-a oprit, a continuat manevra, dar s-a

produs impactul cu motocicleta, care se deplasa din direcția mun. Chișinău, pe

banda din mijloc. Deci, el se deplasa din mun. Chișinău spre Aeroport pe banda din

extrema stângă. Ajungând la intersecție a micșorat viteza deoarece în fața sa, în

intersecție, se afla automobilul de model „Opel Kadett”, care îl împiedica să se

deplaseze înainte. În momentul când a ajuns la intersecție, semaforul ardea verde

intermitent, la a doua - a treia clipire. Deoarece se deplasează des pe acest traseu,

cunoaște că semaforul clipește de șapte ori.

Martorul Romanișin V. a indicat că se deplasa cu automobilul său, spre

aeroport. La intersecția bd. Dacia cu str. Băcioii Noi, intenționând să efectueze

manevra de virare la stânga, a semnalizat intenția de a vira și a cedat trecerea

automobilului ce venea din direcția aeroportului. Efectuând manevra de virare la

stânga, nu a observat careva mijloace de transport, iar fiind în intersecție, a

observat automobilul „Opel Kadett”. A auzit o lovitură și a văzut că automobilul a

lovit motociclistul.

Totodată, vinovăția inculpatului este demonstrată integral și prin probele

scrise, anexate la dosar, și anume:

procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier din 05.05.2015, cu

schița-anexă, în care este indicat locul unde s-a produs accidentul în coraport cu

carosabilul și indicatoarele rutiere, direcția de deplasare a mijloacelor de transport

unul față de altul până la tamponare, plasarea unităților de transport după accident;

schița accidentului rutier întocmită din declarațiile martorului Sviridov A.,

anexă la procesul-verbal de audiere a martorului din 22.06.2015, în care este

reprezentată situația rutieră până la producerea impactului;

schița accidentului rutier întocmită din declarațiile martorului Caldare S.,

anexă la procesul-verbal de audiere a martorului din 05.06.2015, în care este

reprezentată situația rutieră până la producerea impactului;

schița accidentului rutier întocmită din declarațiile martorului Romanișin M.,

anexă la procesul-verbal de audiere a martorului din 23.06.2015, în care schematic

este reprezentată situația rutieră până la producerea impactului;

raportul de expertiză medico-legală nr. 1334/D din 17.06.2015, că Rusu G.,

în rezultatul accidentului rutier, a primit vătămări corporale medii, manifestate prin

fractura fibulei stângi treimea inferioară, maleolei laterale stângi cu luxația la acest

nivel, fractura oaselor metatarsiene III-IV a plantei stângi cu prezența plăgilor la

acest nivel, plagă contuză la articulația genunchiului drept, multiple excoriații.

Declarațiile inculpatului că la momentul începerii efectuării manevrei la

stânga, din partea dreaptă nu era motocicleta, sunt neîntemeiate, deoarece se

combat prin declarațiile părții vătămate Rusu G., ale martorilor Sviridov A.,

Romanișin V. și Căldare S., schema procesului-verbal al examinării locului

accidentului rutier din 05.05.2015, semnată de inculpat, schițele accidentului rutier

întocmite din declarațiile martorilor Sviridov A., Romanișin M. și Căldare S., din

care rezultă că partea vătămată se deplasa cu motocicleta „Suzuki”, n.î. 9695

DNW, la semnalul verde al semaforului, pe banda din mijloc, din sensul opus și

3

urma să meargă înainte pe bd. Dacia din direcția str. Grădina Botanică spre or.

Sângera, iar inculpatul nu i-a cedat trecerea.

Totodată, în urma audierii expertului judiciar A. Mîrza, s-a constatat

imposibilitatea oferirii răspunsurilor la întrebările apărării din cererea privind

numirea expertizei circumstanțelor accidentului rutier, or, plângerea depusă în baza

art. 313 Cod de procedură penală urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

Instanța a încadrat acțiunile inculpatului în baza art. 264 alin. (1) Cod penal,

ca încălcarea regulilor de securitate a circulației și de exploatare a mijloacelor de

transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a

cauzat din imprudență o vătămare medie a integrității corporale și a sănătății.

La stabilirea pedepsei instanța a ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod

penal, că inculpatul a comis o infracțiune mai puțin gravă, că nu au fost stabilite

circumstanțe atenuante și circumstanțe agravante, concluzionând că reeducarea și

corectarea lui poate avea loc fără privare de libertate, prin suspendarea

condiționată a executării pedepsei aplicate, conform prevederilor art. 90 Cod penal.

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat.

Apelantul a solicitat dispunerea efectuării expertizei circumstanțelor

accidentului rutier, conform cererii înaintate în instanța de fond, cu punerea

efectuării expertizei în seama altui expert al CNEJ, decât Mîrza A. Or, ultimul a

declarat că probele administrate sunt insuficiente pentru a se expune asupra

întrebărilor înaintate, necătând că acestea au fost formulate maximal de simplu.

Totodată, a invocat că schița accidentului rutier constată lovitura în partea

dreaptă față a automobilului implicat în accident, iar pozele efectuate la fața locului

indică contrariul.

În baza probelor administrate nu poate fi stabilită legătura cauzală dintre

acțiunile inculpatului și producerea accidentului rutier.

Or, potrivit declarațiilor inculpatului, părții vătămate, ale martorilor și

probelor anexate la dosar, la linia de intrare în intersecție din direcția bd. Dacia, în

timpul acțiunii semnalului verde intermitent al semaforului, s-au apropiat

automobilul condus de inculpat, care a oprit la nivelul benzii stângi, din sens opus.

În scurt timp, s-a apropiat automobilul condus de Sviridov A. și s-a oprit.

Motocicleta se deplasa pe banda din mijloc. Rusu G. a observat, în direcția sa de

mers, automobilul condus de Babici G., care a oprit în intersecție la nivelul benzii

din stânga sa, iar pe banda din dreapta sa, la intrare în intersecție, staționa un

microbuz. În acel moment, Rusu G. a luat decizia de a intersecta direcția de mers a

automobilului condus de inculpat, fără a se asigura de securitatea manevrei. Babici

G., neobservând motociclistul, care a ieșit la depășire neregulamentară și a

accelerat pentru intrarea în intersecție, a pornit din loc până la nivelul benzii din

mijloc, unde a fost lovit de motociclist.

Astfel, acțiunile părții vătămate sunt în legătură directă de cauzalitate cu

producerea accidentului rutier, acesta manifestând încredere în sine exagerată, a

intrat în intersecție cu accelerare și a lovit automobilul condus de inculpat, contrar

interdicției stabilite de art. 57 al Regulamentului Circulației Rutiere, acestuia fiind

4

greșit acordată calitatea de parte vătămată or, el, însuși a creat condițiile de cauzare

sieși a leziunilor corporale.

Inculpatului i-a fost aplicată o pedeapsă neprevăzută de lege, privarea de

dreptul de a conduce mijloace de transport fiind dispusă pe un termen nelimitat, iar

art. 264 alin. (1) Cod penal prevede termenul maxim pentru care o persoană poate

fi lipsită de dreptul special.

Totodată, la stabilirea pedepsei instanța de fond, contrar prevederilor art.

394 alin. (2) Cod de procedură penală, nu a motivat inoportunitatea aplicării altor

pedepse alternative prevăzute la art. 264 alin. (1) Cod penal.

octombrie 2016, apelul a fost respins ca nefondat.

Instanța de apel a reținut că instanța de fond a stabilit în mod corect situația

de fapt și de drept, vinovăția inculpatului fiind dovedită cu certitudine și fără

echivoc, și a dat faptelor săvârșite de inculpat o încadrare juridică corespunzătoare

probelor administrate, cercetarea judecătorească fiind efectuată cu respectarea

prevederilor legale.

Potrivit declarațiilor inculpatului, nu a observat motociclistul din partea

dreaptă. Începând efectuarea manevrei în intersecție, a văzut la o distanță de circa

10-12 m. că vine o motocicletă și a încercat să frâneze, însă evitarea impactului a

fost imposibilă.

Însă, vinovăția lui este integral dovedită prin probele administrate.

Astfel, partea vătămată Rusu G. a declarat că se deplasa pe banda din mijloc,

din cele trei benzi, la culoarea verde a semaforului. A observat pe partea stângă

automobilul „Opel” care se deplasa spre dânsul și a încercat să-l evite, virând spre

dreapta. Înainte de a intra în intersecție, automobilul inculpatului se afla pe banda

stângă a direcției de deplasare dinspre Aeroport.

Martorul Caldare O. a indicat că se afla în automobilul inculpatului și se

deplasau spre Băcioi, din direcția Aeroportului. Accidentul s-a produs la culoarea

galben intermitent a semaforului, cu o motocicletă care venea pe contrasens, din

direcția Chișinău. Până la producerea accidentului inculpatul a frânat lent și a

simțit lovitura când a început din nou deplasarea.

Martorul Sviridov A. a comunicat că a cedat trecerea automobilului „Opel

Kadett”, deoarece acesta se oprise pe banda de circulație pe care se deplasa el,

împiedicându-i să se deplaseze înainte. Inculpatul, văzând că el a oprit, a continuat

manevra și s-a produs impactul cu motocicleta care venea din sens opus.

Martorul Romanișin V. a indicat că se deplasa cu automobilul său, spre

aeroport. La intersecția bd. Dacia cu str. Băcioii Noi, efectuând manevra de virare

la stânga, nu a observat careva mijloace de transport. În intersecție, a observat

automobilul de model „Opel Kadett”. A auzit o lovitură și a văzut că automobilul a

lovit motociclistul.

Conform procesului-verbal de cercetare a locului accidentului rutier din

05.05.2015, ofițerul de urmărire penală, în prezența inspectorului poliției de

patrulare și a conducătorului auto Babici G., au efectuat cercetarea la fața locului,

pe bd. Dacia din direcția Aeroportului spre str. Grădina Botanică, mun. Chișinău.

5

S-a stabilit amplasarea automobilului ”Opel Kadett„ și a motocicletei ”Suzuki”.

Urmele de frânare de 2,4 m., au fost lăsate de anvelopa din față dreapta a

automobilului ”Opel Kadett”, care prezenta deteriorări la aripa față stânga, capotă,

farul stâng față, iar motocicleta ”Suzuki” - partea stânga a caroseriei, ghidonul.

Participanții nu au prezentat careva obiecții sau observații.

În schița accidentului rutier din 05.05.2015, sunt indicate principalele

elemente ale amplasării pe carosabil ale mijloacelor auto după impact, fiind

indicate și direcțiile de deplasare ale fiecărui mijloc de transport până la

producerea accidentului, marcajele rutiere pe porțiunea de drum vizată. La

întocmirea schiței provizorii a fost prezent inculpatul, care a contrasemnat-o, fără a

prezenta careva obiecții.

Schița accidentului rutier întocmită din declarațiile martorului Sviridov A.,

din 22.06.2015, schematic reprezintă situația rutieră până la producerea impactului.

Și în schițele accidentului rutier întocmite din declarațiile martorilor Caldare

S., din 05.06.2015, și Romanișin M., din 23.06.2015, este reprezentată situația

rutieră până la producerea impactului.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 1334/D din 17.06.2015,

în rezultatul accidentului rutier, Rusu G. a primit vătămări corporale medii,

manifestate prin fractura fibulei stângi treimea inferioară, maleolei laterale stângi

cu luxația la acest nivel, fractura oaselor metatarsiene III-IV a plantei stângi cu

prezența plăgilor la acest nivel, plagă contuză la articulația genunchiului drept,

multiple excoriații. Leziunile corporale au fost produse în rezultatul acțiunii

traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele

indicate și au condiționat o dereglare a sănătății de lungă durată și se califică ca

vătămare medie.

Argumentele apărării privind dezacordul cu modul de apreciere al probelor

de instanța de fond sunt nefondate. Or, potrivit art. 101 alin. (2) Cod de procedură

penală, la faza judecării cauzei instanța de judecată apreciază probele conform

propriei convingeri formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele

și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege.

Mai mult, apărarea a apreciat probele conform propriei opinii și le-a

interpretat din punctul său de vedere, fiind ghidat de un subiectivism de înțeles, iar

instanța a verificat probele după veridicitatea acestora, din punct de vedere al

pertinenței, concludenței și coroborării lor, just stabilind vinovăția inculpatului în

comiterea infracțiunii incriminate.

Afirmațiile apărării că Rusu G. a lovit automobilul intrând în intersecție cu

viteză sunt lipsite de temei. Or, potrivit circumstanțelor stabilite, accidentul rutier

este o consecință a încălcării de către inculpat a prevederilor Regulamentului de

Circulație Rutieră, care a provocat vătămarea medie a integrității corporale a părții

vătămate.

Totodată, inculpatul, dispunând de permis de conducere a mijloacelor de

transport din 05.07.2007, era obligat să cunoască Regulamentul Circulației Rutiere

și să respecte dispozițiile acestuia.

6

Coliziunea produsă între automobilul ”Opel Cadet”, condus de inculpat și

motocicleta condusă de partea vătămată, este în legătură cauzală directă cu

acțiunile primului, care nu s-a asigurat din timp, anterior efectuării manevrei de

cotire.

Astfel, declarațiile părții vătămate Rusu G. și ale martorilor Sviridov A.,

Romanișin V. și Căldare S. precum și procesul-verbal de cercetare la fața locului

cu planșa fotografică și schema accidentului rutier, precum și raportul de expertiză

medico-legală nr. 1334D din 17.06.2015, combat integral versiunea apărării

potrivit căreia, în momentul când inculpatul a început efectuarea manevrei la

stânga, din partea dreaptă nu era nicio motocicletă.

Circumstanțele cauzei în raport cu probele administrate au dovedit integral

vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod

penal, ca încălcarea regulilor de securitate a circulației, de către persoana care

conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămate

medie a integrității corporale.

La stabilirea pedepsei instanța corect a ținut cont de prevederile art. 61, 75

Cod penal, că inculpatul a săvârșit pentru prima dată, din imprudență, o infracțiune

mai puțin gravă, că acesta nu are antecedente penale.

În același timp, cererea inculpatului privind aplicarea amnistiei cu încetarea

procesului penal este neîntemeiată. Or, potrivit art. 1 al Legii cu privire la amnistie

în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței RM, nr. 210 din

29.07.2016, legea dată se aplică condiționat și exclusiv doar față de persoanele

inculpate care manifestă căință activă în cadrul procesului penal.

Căința activă a persoanelor se determină în conformitate cu criteriile stabilite

la art. 57 Cod penal - persoana pentru prima dată a săvârșit o infracțiune ușoară sau

mai puțin gravă, după săvârșirea infracțiunii s-a autodenunțat de bună voie, a

contribuit activ la descoperirea acesteia, a compensat valoarea daunei materiale

cauzate sau, în alt mod, a recuperat prejudiciul cauzat.

Or, inculpatul nu a recunoscut vina, nu a prezentat semne de căință sinceră și

nu a acordat ajutor după accident părții vătămate, circumstanțe ce fac imposibilă

aplicarea prevederilor Legii privind amnistia nr. 210 din 29.07.2016.

hotărârilor adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie

achitat.

Recurentul a invocat prevederile art. 57 al Regulamentului Circulației

Rutiere, potrivit căror este interzisă intrarea în intersecție în cazul în care circulația

este blocată în direcția de mers și ca urmare conducătorul va fi forțat să oprească

astfel, creând obstacole vehiculelor ce se deplasează pe drumul intersectat.

Totodată, a indicat că în schița accidentului rutier, întocmită de agentul de

circulație rutieră, se indică lovitura în partea dreaptă față a automobilului implicat

în accident, iar pozele efectuate la fața locului indică contrariul.

În baza probelor administrate nu poate fi stabilită legătura cauzală dintre

acțiunile inculpatului și producerea accidentului rutier.

7

Or, potrivit declarațiilor inculpatului, părții vătămate, ale martorilor și

probelor anexate la dosar, la linia de intrare în intersecție din direcția bd. Dacia, în

timpul acțiunii semnalului verde intermitent al semaforului, s-a apropiat

automobilul condus de inculpat, care a oprit la nivelul benzii stângi, din sens opus,

în scurt timp, s-a apropiat automobilul condus de Sviridov A. și a oprit.

Automobilul neidentificat de culoare neagră sau albastru închis care micșora viteza

și motocicleta se deplasau pe banda din mijloc. Rusu G. a observat, în direcția sa

de mers, automobilul condus de Babici G., care a oprit în intersecție la nivelul

benzii din stânga sa, iar pe banda din dreapta sa, la intrare în intersecție, staționa un

microbuz. În acel, moment, Rusu G., văzând culoarea verde intermitent a

semaforului, a luat decizia de a depăși automobilul neidentificat de culoare neagră

sau albastru închis pe dreapta lui, în spațiul dintre automobilul dat și microbuz, dat

fiind că gabaritul motocicletei permiteau acest lucru, cu intenția de a intersecta

direcția de mers a automobilului condus de inculpat, fără a se asigura de securitatea

manevrei. Babici G., neobservând motociclistul care a ieșit la depășire

neregulamentară și a accelerat pentru intrarea în intersecție, a pornit din loc până la

nivelul benzii din mijloc, unde a fost lovit de motociclist.

Astfel, acțiunile părții vătămate sunt în legătură directă de cauzalitate cu

producerea accidentului rutier, acesta manifestând încredere în sine exagerată, a

intrat în intersecție cu accelerare și a lovit automobilul condus de inculpat, contrar

interdicției stabilite de art. 57 al Regulamentului Circulației Rutiere, acestuia fiind

greșit acordată calitatea de parte vătămată or, el, însuși a creat condițiile de cauzare

sieși a leziunilor corporale.

În același timp, expertul CNEJ, Mîrza A. a declarat că probele administrate

sunt insuficiente pentru a se expune asupra întrebărilor înaintate, necătând că

acestea au fost formulate maximal de simplu.

Inculpatului i-a fost aplicată o pedeapsă neprevăzută de lege, privarea de

dreptul de a conduce mijloace de transport fiind dispusă pe un termen nelimitat, iar

art. 264 alin. (1) Cod penal prevede termenul maxim pentru care o persoană poate

fi lipsită de dreptul special.

Totodată, la stabilirea pedepsei, atât instanța de fond, cât și cea de apel,

contrar prevederilor art. 394 alin. (2) Cod de procedură penală, nu a motivat

inoportunitatea aplicării altor pedepse alternative prevăzute la art. 264 alin. (1) Cod

penal.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 9)

CPP.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal

concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege.

8

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se

pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1)

Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art.

430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină

indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii

atacate în acest sens. Conform art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, eroarea

gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor.

Sub acest aspect se reține că recursul avocatului este fondat în drept și pe art.

427 alin. (1) pct. 6) și 9) Cod de procedură penală, care prevăd inclusiv

următoarele situații - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este

expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței, inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de

legea penală.

Însă, în recursul respectiv, în pofida prevederilor enunțate, nu este

specificat, în raport cu relevanțele conținute în partea descriptivă a hotărârilor

contestate, asupra căror motive concrete din apelul apărării nu s-ar fi pronunțat

instanța de apel, care ar fi erorile de drept și esența circumstanțelor că motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii, că acesta este expus neclar, că instanța a

admis o eroare gravă de fapt, raportată la prescripțiile din art. 6 pct. 111) Cod de

procedură penală, care ar fi afectat soluția instanței, că inculpatul a fost condamnat

pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală, fiind omisă în totalitate și

argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens (pct. 5. din decizie).

Circumstanțele enunțate denotă că recursul declarat nu întrunește condițiile

de conținut în partea vizată, iar instanța de recurs nu este competentă să

completeze din oficiu recursul ordinar al avocatului cu circumstanțe în fapt și în

drept, care l-ar justifica.

Or, conform prevederilor art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea

acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

În al doilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură

penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile

de drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv și în temeiul când

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când s-au

aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în recursul

ordinar de pe rol, în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite

(pct. 5. din decizie), se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a

hotărârilor contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2. și 4. din prezenta decizie,

relevă în mod concludent că instanțele de fond și de apel legal și întemeiat au

constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind vinovăția

9

inculpatului și încadrarea juridică corectă a acțiunilor lui infracționale, în strictă

conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept

material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile

părții vătămate și ale martorilor Caldare O., Sviridov A. și Romanișin V., procesul-

verbal de cercetare a locului accidentului rutier din 05.05.2015, schițele

accidentului rutier din 05.06.2015, 22.06.2015 și 23.06.2015, raportul de expertiză

medico-legală nr. 1334/D din 17.06.2015, că în rezultatul accidentului rutier, Rusu

G. a primit vătămări corporale medii, fiecare probă fiind apreciată în conformitate

cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu –

din punct de vedere al coroborării lor, acestea demonstrând cu concludență că

inculpatul a ignorat cerințele pct. 56 alin. (2) din Regulamentul Circulației Rutiere,

care prevede că în cazul virării la stânga, conducătorul de vehicul trebuie să cedeze

trecerea vehiculelor care vin din sens opus, adică a săvârșit infracțiunea prevăzută

de art. 264 alin. (1) Cod penal, instanța de apel pronunțându-se argumentat asupra

tuturor motivelor invocate în apelul apărării (pct. 3.-5. din decizie).

Totodată, instanțele just și argumentat au ținut cont de prevederile art. 61,

75, 90 Cod penal, conform căror persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei

infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu

dispozițiile legii. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

condamnaților, cât și a altor persoane. La stabilirea categoriei și termenului

pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de

motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei

acestuia. Dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 7 ani

pentru infracțiunile săvârșite din imprudență, instanța de judecată, ținând cont de

circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu

este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea

condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului. În acest caz, instanța

dispune neexecutarea pedepsei aplicate dacă, în perioada de probațiune pe care l-a

fixat, condamnatul nu va săvârși o nouă infracțiune și, prin comportare exemplară

și muncă cinstită, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.

Argumentele recurentului că inculpatului i-a fost aplicată o pedeapsă

neprevăzută de lege, privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport fiind

dispusă pe un termen nelimitat, iar art. 264 alin. (1) Cod penal prevede termenul

maxim pentru care o persoană poate fi lipsită de dreptul special, sunt nefondate.

Or, prin încheierea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 12 mai 2016, s-a

corectat omisiunea din dispozitivul sentinței, în temeiul art. 249, 250 Cod de

procedură penală, fiind dispusă privarea inculpatului de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe un termen de 1 an (v. I, f.d. 236).

Deci, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată

inculpatului în corespundere cu prevederile legale.

10

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință

soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat

decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o

acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs

eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua

motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c.

Finlandei). Art. 6 din CEDO impune în special, în sarcina „instanței”, obligația de

a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de

părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora. Deși este adevărat

că obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu

poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument

( hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos).

Pe lângă aceasta, recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și

reproduse în pct. 5. din prezenta decizie, este întemeiat doar pe critica modului în

care instanțele au apreciat probele și circumstanțele cauzei, inclusiv în latura

pedepsei (pct. 5. din decizie).

Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de

procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa

convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere

probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar

aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei, inclusiv în latura

pedepsei, în alt sens decât cel pe care îl propune avocatul este o competență și

prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept separat

din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea

acestei chestiuni în recursul ordinar la fel este lipsită de orice temei legal.

Mai mult, motivele invocate în recursul de pe rol au constituit deja obiect de

examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în

acest sens (pct. 2. – 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor

cauzei care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței

CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie

2007, pct. 20, cazul Bujnița versus Moldova).

Circumstanțele enunțate denotă că instanțele de fond și de apel nu au comis

erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că au adoptat hotărâri care

cuprind motivele pe care se întemeiază soluția, că i-au aplicat inculpatului o

pedeapsă individualizată conform prevederilor legale, și că recursul ordinar este

unul vădit neîntemeiat.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta

este vădit neîntemeiat.

11

Astfel, odată ce recursul de pe rol este vădit neîntemeiat, el urmează a fi

declarat inadmisibil.

de procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Ion Stegărescu,

împotriva sentinței Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 11 mai 2016 și

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 octombrie 2016, în

privința inculpatului Babici Grigore xxxxxx, pe motiv că este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 01 martie 2017.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Iurie Diaconu

Elena Covalenco

12