1ra-1896/2016 — art.145 alin.1 CP

1ra-1896/2016 — art.145 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1896/2016

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

14 decembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte: Petru Ursache

Judecători: Nadejda Toma, Vladimir Timofti

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

avocatul Corolevschi Gabriela în numele inculpatului, prin care se solicită

casarea sentinței Judecătoriei Călărași din 22 aprilie 2016 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 iunie 2016, în cauza penală

privindu-l pe

Vasilachi Mihail Toma, născut la

01.04.1961, originar și domiciliat

în r-nul Călărași, sat. Pitușca.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 01.03.2016 – 22.04.2016;

Instanța de apel: 20.05.2016 – 22.06.2016;

Instanța de recurs: 19.09.2016 – 14.12.2016.

A C O N S T A T A T :

a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 145 alin. (1) Cod penal, la

12 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

În baza art. 85 Cod penal, prin cumul de sentințe, la pedeapsa aplicată

prin nouă sentință, s-a adăugat parțial pedeapsa stabilită prin sentința

Judecătoriei Strășeni din 25 februarie 2010, stabilindu-i lui Vasilachi Mihail

pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 15 ani, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Termenul ispășirii pedepsei penale în privința inculpatului a fost calculat

de la data pronunțării sentinței - 22 aprilie 2016, cu includerea în acest

termen a duratei aflării inculpatului în stare de arest preventiv de la 12

ianuarie 2016 până la 22 aprilie 2016.

Măsura preventivă - arestarea preventivă aplicată în privința inculpatului

a fost menținută până la intrarea sentinței în vigoare.

A fost dispusă încasarea din contul inculpatului Vasilachi Mihail, în contul

1

statului cheltuielile judiciare în sumă totală de 3476 lei.

inculpatul Vasilachi Mihail, la 11.01.2016 în jurul orelor 17.00, aflându-se în

domiciliul cet. Lozovanu Gheorghe, născut la 06.05.1961, situat în s. Pitușca r-

nul Călărași, fiind în stare de ebrietate alcoolică, în urma unui conflict apărut

spontan, intenționat i-a aplicat lui Lozovanu Gheorghe cu o bărdiță, lovituri

peste diferite regiuni ale corpului, cauzându-i vătămări corporale grave,

periculoase pentru viață sub formă de șoc traumatic în urma asocierii

leziunilor multiple în cadrul traumei asociate: cranio - cerebrale, toracelui,

membrelor superioare, membrelor superioare și coapsei stângi, și anume:

plaga în regiunea parietală stângă cu fractura înfundată a osului parietal

stâng, hemoragie subarahnoidală, plaga, echimoze și excoriații pe față,

hemoragie pe mucoasa buzei de sus, echimoze pe trunchi, membre superioare

și coapsa stângă, fractura coastelor 6, 7, 8, 11 și 12 pe stânga, fractura osului

ulnar stâng, fractura osului femural stâng, toate cu hemoragii în țesuturile moi

adiacente, în rezultatul cărora partea vătămată a decedat.

admiterea apelului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care procesul

penal în privința lui Vasilachi Mihail să fie încetat.

În motivarea apelului, avocatul a indicat, că instanța de fond nu a dat o

apreciere corectă probelor administrate, inculpatul vina în săvârșirea

infracțiunii nu a recunoscut-o, declarând că el nu a vrut să-l omoare pe

Lozovanu Gheorghe, el s-a apărat de acțiunile violente ale acestuia care l-a

lovit cu un toporaș în cap și i-a mai aplicat alte lovituri cu toporașul.

A menționat, că din materialele cauzei rezultă, că între Vasilachi Mihail și

Lozovanu Gheorghe a apărut un conflict, deoarece Lozovanu Gheorghe l-a

numit pe Vasilachi Mihail cu cuvinte înjositoare, la ce Lozovanu Gheorghe a

luat de sub pernă o bărdiță și l-a lovit pe Vasilachi Mihail peste cap și alte părți

ale corpului. Când Lozovanu Gheorghe îl lovea pe Vasilachi Mihail cu o

bărdiță, în conflict a intervenit și Botnari Anton. Vasilachi Mihail i-a smuls lui

Lozovanu Gheorghe bărdița din mâini, aplicându-i multiple lovituri cu bărdița

lui Lozovanu Gheorghe, lovindu-l și pe Botnari Anton.

Apelantul a opinat, că pe cauză este dovedit faptul, că Vasilachi Mihail a

săvârșit fapta aflându-se în stare de legitimă apărare de acțiunile violente a lui

Lozovanu Gheorghe și Botnari Anton. În cazul dat, Vasilachi Mihail a respins

un atac din partea lui Lozovanu Gheorghe, atacul a fost direct și cu bărdiță,

atac direct material și real, care a pus în pericol grav viața și sănătatea lui

Vasilachi Mihail, fapt confirmat și prin expertiza medico-legală în privința lui

Vasilachi Mihail.

2

A mai indicat avocatul, că Vasilachi Mihail a acționat în limitele legitimei

apărări, fapt confirmat și prin declarațiile inculpatului, și prin leziunile

corporale ce i-au fost cauzate, și poate fi vorba și de omor în stare de afect.

2016, a fost admis apelul declarat de către avocatul Nogai Boris în numele

inculpatului, casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care Vasilachi Mihail a fost

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 145 alin.(1) Cod penal, la 14 ani

și 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Termenul executării pedepsei fiind calculat din data de 22.06.2016, cu

includerea în acest termen a perioadei aflării în stare de arest de la

12.01.2016 până la 22.06.2016.

instanță corect a încadrat acțiunile lui Vasilachi Mihail în baza art. 145 alin.(1)

Cod penal și anume conform indicilor calificativi - omor intenționat, adică

omorul unei persoane. Însă greșit a individualizat pedeapsa aplicată

inculpatului.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a indicat faptul, că, deși,

inculpatul Vasilachi Mihail nu recunoaște vina în cele incriminate, reieșind din

materialele cauzei, se constată că probele care au fost cercetate de către

instanța de fond și verificate de instanța de apel, confirmă vinovăția

inculpatului în comiterea acțiunilor incriminate și anume: declarațiile

martorului Botnari Feodora (f. d. 140-141); declarațiile martorului Botnari

Anton (f. d. 138-139); declarațiile martorului Zaharia Tamara (f. d. 147);

declarațiile succesorului părții vătămate Lozovanu Olesea (f. d. 136);

procesul-verbal de cercetare la fața locului a domiciliului cet. Lozovanu

Gheorghe din 12.01.2016, unde a fost depistat cadavrul (f. d. 9-20); ordonanța

și procesul-verbal de ridicare a bărdiței și scurtei cu urme de sânge, din

12.01.2016, în care a fost îmbrăcat Vasilachi Mihail la momentul comiterii

infracțiunii, de la domiciliul acestuia (f. d. 22-26); ordonanța de recunoaștere

a corpurilor delicte - bărdiță și scurta de culoare cafenie, cu urme de sânge pe

acestea, din 12.01.2016 (f. d. 27); raportul de expertiză medico-legală nr. 9

din 22 februarie 2016, conform căruia Lozovanu Gheorghe a decedat în urma

șocului traumatic în urma asocierii leziunilor multiple în cadrul traumei

asociate: cranio - cerebrale, toracelui, membrelor superioare, membrelor

superioare și coapsei stângi, și anume: plaga în regiunea parietală stângă cu

fractura înfundată a osului parietal stâng, hemoragie subarahnoidală, plaga,

echimoze și excoriații pe față, hemoragie pe mucoasa buzei de sus, echimoze

pe trunchi, membre superioare și coapsa stângă, fractura coastelor 6, 7, 8, 11

și 12 pe stânga, fractura osului ulnar stâng, fractura osului femural stâng,

3

toate cu hemoragii în țesuturile moi adiacente, care au fost produse prin

acțiunea obiectului dur contodent, care putea fi și muchia bărdiței, cu puțin

timp până la deces, și care, se califică ca vătămări corporale grave, periculoase

pentru viață, și care se află în legătură cauzală cu decesul (f. d. 87-91);

raportul de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie, din 24.02.2016, prin care

s-a constatat că Vasilachi Mihail, de maladii psihice cronice nu suferă, dar

prezintă diagnosticul de „Tulburare organică de personalitate”, la momentul

comiterii infracțiunii, el careva tulburări psihice de intensitate psihotică nu

manifesta, avea păstrată intactă capacitatea de vedere și deliberare a

acțiunilor sale, putea acționa cu discernământ, poate fi recunoscut

responsabil de fapta ce i se impută (f. d. 78-80).

Astfel, în opinia instanței de apel, probele administrate la dosar, cercetate

de prima instanță și verificate în apel, demonstrează vinovăția lui Vasilachi

Mihail de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin.(1) Cod penal -

omor intenționat, adică omorul unei persoane, fiind constatat faptul, că pe

data de 11.01.2016, în jurul orelor 17.00, inculpatul Vasilachi Mihail s-a

deplasat la domiciliul cet. Lozovanu Gheorghe, care se afla de unul singur când

a venit inculpatul. Ulterior, la domiciliul lui Lozovanu Gheorghe a venit

vecinul său - Botnari Anton. Toți trei au început să servească băuturi alcoolice,

fapt confirmat atât prin declarațiile inculpatului, cât și a martorului Botnari

Anton.

Instanța de apel a apreciat critic afirmația inculpatului Vasilachi Mihail

precum, când a mers la Lozovanu Gheorghe acasă, la domiciliul acestuia se

afla Botnari Anton împreună cu care servea vin, deoarece această afirmație

este combătută prin declarațiile martorului Botnari Anton care a declarat, că a

mers la Lozovanu Gheorghe acasă, acolo era și Vasilachi Mihail, cei doi aveau o

sticlă de vin și serveau din ea, iar pe el l-au chemat ca să servească și el. Faptul

dat fiind confirmat și prin declarațiile inculpatului date în cadrul urmăririi

penale în calitate de bănuit la data de 12.01.2016, care a menționat, că a intrat

în casa lui Lozovanu Gheorghe, au servit câte un pahar de vin și în scurt timp a

apărut și Botnari Anton, care a intrat și el și au început a servi vin.

Ulterior, între Vasilachi Mihail și Lozovanu Gheorghe a apărut un conflict,

care s-a soldat cu leziuni corporale aplicate cu bărdiță, fapt confirmat de

însăși inculpatul, care a declarat că între ei s-a iscat o ceartă, Lozovanu

Gheorghe a scos bărdiță de sub pernă care stătea pe patul unde dormea și l-a

lovit cu aceasta în partea stângă în regiunea urechii. După prima lovitură a

căzut jos în genunchi lângă masă, apoi Lozovanu Gheorghe a început să-l

lovească cu muchia toporului în cap. După care acesta a încercat să îl lovească

cu tăișul toporului, iar el i-a întors toporul și l-a lovit pe Lozovanu Gheorghe

peste mâini și picioare, la cap nu ține minte dacă l-a lovit apoi a luat toporul și

4

a plecat.

Instanța de apel a reținut, că prin raportul de expertiză medico-legală nr.

9 din 22 februarie 2016, se confirmă că Lozovanu Gheorghe a decedat în urma

șocului traumatic în urma asocierii leziunilor multiple în cadrul traumei

asociate: cranio - cerebrale, toracelui, membrelor superioare, membrelor

superioare și coapsei stângi, și anume: plaga în regiunea parietală stângă cu

fractura înfundată a osului parietal stâng, hemoragie subarahnoidală, plaga,

echimoze și excoriații pe față, hemoragie pe mucoasa buzei de sus, echimoze

pe trunchi, membre superioare și coapsa stângă, fractura coastelor 6, 7, 8, 11

și 12 pe stânga, fractura osului ulnar stâng, fractura osului femural stâng,

toate cu hemoragii în țesuturile moi adiacente, care au fost produse prin

acțiunea obiectului dur contondent, care putea fi și muchia bărdiței, cu puțin

timp până la deces, și care, se califică ca vătămări corporale grave, periculoase

pentru viață, și care se află în legătură cauzală cu decesul.

Astfel, instanța de apel a stabilit, că inculpatul Vasilachi Mihail a aplicat

mai multe lovituri cu muchia toporului asupra lui Lozovanu Gheorghe peste

diferite părți ale corpului, nu a ținut cont de faptul, că acesta nu poate să se

deplaseze fără cârjă, iar inculpatul cunoștea că Lozovanu Gheorghe avea

probleme cu piciorul, ceea ce denotă că anume Lozovanu Gheorghe nu putea

să sară la inculpat cu bărdiță, or, Lozovanu Gheorghe în cazul dat era o

persoană care avea probleme fizice și nu poate fi considerată ca o persoană

care prezintă un pericol astfel încât acțiunile inculpatului să fie considerate

acțiuni de apărare.

Totodată, cu referire la argumentul inculpatului precum că în momentul

când s-a iscat cearta cu Lozovanu Gheorghe, de față a fost și Botnari Anton,

instanța de apel a conchis, că faptul dat nu s-a dovedit, deoarece din

declarațiile martorului Botnari Anton rezultă, că acesta în momentul

conflictului se afla afară și nu a auzit despre ce anume vorbeau cei doi, dar

când a intrat în casă, a primit o lovitură cu muchia toporului și a căzut jos,

anume Vasilachi Mihail l-a lovit cu muchia, deoarece Lozovanu Gheorghe era

pe pat, iar Vasilachi Mihail era în picioare, după aceasta, acesta a căzut jos și

nu ține minte ce a urmat, astfel, în afară de multiple lovituri aplicate lui

Lozovanu Gheorghe cu bărdiță de către inculpat, acesta a aplicat o lovitură și

lui Botnari Anton, care a pierdut cunoștința.

Faptul, că Botnari Anton s-a aflat fără cunoștință, în opinia instanței de

apel, se probează prin declarațiile martorului Botnari Feodora, care a declarat

instanței de judecată, că intrând în casa lui Lozovanu Gheorghe, a văzut că

soțul său se afla lângă plită, cu fața în jos, ghemuit. Soțul avea o lovitură în

frunte și la ureche avea o lovitură de muchie, iar Lozovanu Gheorghe era cu

fața în sus, lângă masă cu capul spre ușă. Însăși martorul Botnari Anton a

5

declarat, că a căzut jos și nu mai ține minte nimic.

Ulterior, ambii soți Botnari l-au ridicat pe Lozovanu Gheorghe pe pat la

rugămintea acestuia, iar Botnari Feodora a văzut la Lozovanu Gheorghe o

leziune după cap care sângera, pe față, Lozovanu Gheorghe nu avea leziuni.

După conflict și aplicarea loviturii lui Lozovanu Gheorghe, inculpatul

Vasilachi Mihail a luat bărdița și a plecat în sat, la magazin, de unde a procurat

produse alimentare și a plecat acasă, lăsând bărdița în magazin, fapt confirmat

prin declarațiile martorului Zaharia Tamara, care fiind vânzătoare la

magazinul din sat, a relatat, că pe data de 11.01.2016, aproximativ pe la orele

19.00, a fost inculpatul Vasilachi Mihail, care a făcut cumpărături, și avea un

topor în mână, pe care l-a pus jos lângă tejghea și acolo l-a uitat, Vasilachi

Mihail era murdar de sânge pe față. A doua zi când a venit Vasilachi Mihail, i-a

comunicat că și-a uitat toporul și el l-a luat și a plecat.

Astfel, instanța de apel a constatat, că în acțiunile lui Vasilachi Mihail este

prezentă latura obiectivă a infracțiunii incriminate, care constă în fapta

prejudiciabilă, manifestată prin acțiune de lipsire ilegală de viață a victimei

Lozovanu Gheorghe și urmarea prejudiciabilă, care constă în moartea

victimei. Totodată, constatându-se și existența legăturii de cauzalitate dintre

acțiunea inculpatului Vasilachi Mihail și urmările prejudiciabile sub formă de

moarte a victimei Lozovanu Gheorghe din cauza aplicării loviturilor cu muchia

bărdiței, cu puțin timp până la deces, și care, a provocat decesul victimei.

Prin acțiunile sale, în opinia instanței de apel, Vasilachi Mihail a comis o

faptă social periculoasă, îndreptată nemijlocit împotriva vieții persoanei,

săvârșită cu intenție directă, iar faptul pretinsei numiri de către Lozovanu

Gheorghe cu cuvinte necenzurate în adresa inculpatului nu poate fi temei de

aplicare a loviturilor cu bărdița.

Instanța de apel a concluzionat, că sunt lipsite de careva temeiuri

argumentele invocate de către avocat în apelul declarat, precum că din partea

inculpatului Vasilachi Mihail a avut loc legitima apărare, dat fiind faptul că

partea vătămată Lozovanu Gheorghe a sărit cu bărdiță la el și l-a lovit. Sub

acest aspect, instanța de apel a relevat, că nu pot fi considerate acțiunile

inculpatului, ca fiind stare de legitimă apărare, având în vedere că legitima

apărare este o acțiune pe care o realizează o persoană, săvârșind o faptă

prevăzută de legea penală pentru a înlătura efectele unui atac care

periclitează valorile sociale ocrotite de lege. Legitima apărare este o activitate

social-utilă, deoarece fapta săvârșită în condițiile enunțate de lege nu este

prejudiciabilă. Lipsește și vinovăția persoanei, care, fiind în stare de legitimă

apărare, a fost forțată să acționeze de necesitatea apărării valorilor sociale

periclitate de un atac.

În opinia instanței de apel, în cazul de față, în urma pretinsei aplicări de

6

lovituri atât de către victimă cât și din partea inculpatului Vasilachi Mihail,

ultimul putea să recurgă și la alte metode de autoapărare, pe lângă aplicarea

loviturii cu bărdița de mai multe ori, mai mult ca atât, după pretinsa numire

cu cuvinte necenzurate, reiese că între victima Lozovanu Gheorghe și

inculpatul Vasilachi Mihail s-a iscat un conflict, victima lovindu-l cu bărdița pe

Vasilachi Mihail ca urmare ultimul a căzut jos, ulterior, inculpatul a smuls

bărdița din mâna lui Lozovanu Gheorghe, or, în situația creată, inculpatul

Vasilachi Mihail a avut posibilitatea de a evita conflictul dat, deoarece după

iscarea conflictului a avut posibilitatea să plece, ceea ce ultimul nu a făcut, dar

a continuat conflictul.

Astfel, instanța de apel a conchis, că nu a existat un atac direct, material și

real, or, la momentul începerii conflictului, după exprimarea în adresa lui a

victimei cu cuvinte necenzurate, inculpatul nu a plecat, dar a rămas la victimă,

continuând cearta.

Referitor la opinia avocatului, precum că inculpatul putea fi în stare de

afect în momentul comiterii infracțiunii, instanța de apel a considerat-o drept

neîntemeiată, deoarece la materialele cauzei sunt anexate probe administrate

conform procedurii penale, și anume raportul de expertiză psihiatrico-legală

ambulatorie, din 24.02.2016, prin care s-a constatat că Vasilachi Mihail nu

suferă de maladii psihice cronice, dar prezintă diagnosticul de „Tulburare

organică de personalitate”, la momentul comiterii infracțiunii, el nu manifesta

careva tulburări psihice de intensitate psihotică, avea păstrată intactă

capacitatea de vedere și deliberare a acțiunilor sale, putea acționa cu

discernământ.

Cu referire la pedeapsa aplicată inculpatului Vasilachi Mihail, instanța de

apel a stabilit, că soluția adoptată de către instanța de fond la acest capitol

este incorectă, și anume prima instanță constatând, că inculpatul a comis

infracțiunea în termen de probă, fiind condamnat prin sentința judecătoriei

Strășeni din 25 februarie 2010 în baza art. 151 alin.(1) Cod penal la 5 ani

închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe un termen de probă de 5

ani, astfel că, infracțiunea prevăzută de art. 145 alin.(1) Cod penal, în opinia

instanței de fond, inculpatul a comis-o în stare de recidivă periculoasă.

Din considerentele menționate, ținând cont de prevederile art. 111

alin.(1) lit. d) Cod penal, potrivit căruia se consideră ca neavând antecedente

penale, persoanele condamnate cu suspendarea condiționată a executării

pedepsei dacă, în termenul de probă, condamnarea cu suspendarea

condiționată a executării pedepsei dacă, în termenul de probă, condamnarea

cu suspendarea condiționată a executării pedepsei nu a fost anulată, din

considerentele menționate instanța de apel a intervenit în sentință și a exclus

stare de recidivă din acțiunile inculpatului Vasilachi Mihail, stabilind în acest

7

sens o nouă pedeapsă pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 145

alin.(1) Cod penal, fără aplicarea prevederilor art. 85 Cod penal.

intermediul oficiului poștal, în termen, declară recurs ordinar, prin care fără a

invoca expres temei de drept din cele stipulate în alin. (1) art.427 Cod de

procedură penală, solicită casarea sentinței și a deciziei instanței de apel, cu

pronunțarea unei hotărâri prin care inculpatul să fie achitat.

În motivarea recursului invocă faptul, că la materialele cauzei penale nu

au fost anexate probe care să confirme vinovăția inculpatului, că nu a fost

combătută versiunea inculpatului potrivit căreia el s-a aflat în legitimă

apărare față de acțiunile victimei și a lui Botnari A. Menționează, că în privința

ultimului nu a fost apreciat faptul, dacă acesta s-a implicat în conflictul iscat.

Astfel, recurentul indică, că toate aceste dubii urmează a fi tratate în

favoarea inculpatului, deoarece în acțiunile acestuia lipsesc elementele

constitutive ale infracțiunii.

marginea recursului declarat, pledând pentru declararea inadmisibilității

acestuia, deoarece consideră, că decizia instanței de apel este legală și

întemeiată, iar la emiterea acesteia, instanța de apel nu a admis erori de drept.

cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea

acestuia din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în

drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată, că

este vădit neîntemeiat.

Colegiul penal menționează că potrivit practicii judiciare constante,

erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect

legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost

constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Potrivit motivelor recursului, recurentul nu invocă expres temei de drept

însă solicită achitarea inculpatului, deoarece consideră că probele din dosar

nu confirmă vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, astfel,

Colegiul penal va supune verificării decizia instanței de apel prin prisma

prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală care prevede,

8

că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile

de drept comise de instanțele de fond și de apel în următoarele temeiuri: nu

au fost întrunite elementele infracțiunii.

Colegiul penal conchide că astfel de eroare în speța dată nu se constată,

reieșind din următoarele considerente.

Instanța de recurs menționează că potrivit art. 113 alin.(1) Cod de

procedură penală, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și

constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile

săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală.

Colegiul constată, că criticile formulate de recurent sub aspectul art. 427

alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, au format obiect de examinare la

judecarea cauzei în instanța de apel și asupra lor aceasta s-a pronunțat,

dându-le o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în pct. 5

al prezentei decizii, concluzii pe care instanța de recurs le însușește și nu

consideră necesar repetarea acestora.

Colegiul penal atestă, că instanța de apel corect a ajuns la concluzia, că de

către prima instanță probele din dosar au fost apreciate potrivit prevederilor

art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu

certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungând la concluzia corectă

privind condamnarea inculpatului Vasilachi M. în baza art. 145 alin. (1) Cod

penal.

La fel, instanța de recurs menționează, că recurentul își motivează

solicitările prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, însă,

motivele de reapreciere a probelor nu se conțin între temeiurile prevăzute la

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, astfel că criticile formulate

împotriva hotărârii judecătorești atacate nu sunt motivate sub aspectul casării

acesteia, ca fiind ilegală.

Colegiul penal conchide, că instanța de apel corect a ajuns la concluzia de

a respinge argumentul părții apărării, potrivit căruia inculpatul s-a aflat în

legitimă apărare constatând în acest sens, că, în speță, nu a existat un atac

direct, material și real asupra inculpatului din partea victimei, deoarece la

momentul începerii conflictului, după adresarea de către victimă cu cuvinte

necenzurate, inculpatul nu a plecat, dar a rămas la victimă continuând cearta.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, temeiurile

invocate de recurent prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului. Astfel de erori de

drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărârea atacată este

legală și întemeiată, iar recursul urmează a fi declarat inadmisibil ca fiind

vădit neîntemeiat.

9

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Corolevschi

Gabriela în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 22 iunie 2016, în cauza penală privindu-l pe Vasilachi

Mihail Toma, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 13 ianuarie 2017.

Președinte Petru Ursache

Judecători Nadejda Toma

Vladimir Timofti

10