1ra-1351/2016 — art.329 alin.2 lit.b CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.329 alin.2 lit.b CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.6 CPP
1ra-1351/2016 — art.329 alin.2 lit.b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr. 1ra-1351/2016
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
D E C I Z I E
29 noiembrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul lărgit în următoarea componență:
președinte Ursache Petru
judecători Toma Nadejda
Nicolaev Ghenadie
Timofti Vladimir
Moraru Petru
judecînd, fără citarea părților la proces, recursurile ordinare declarate de
procurorul în procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți, Prisacari Lilia și de
partea vătămată Casapciuc Veaceslav, prin care se solicită casarea deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 02 martie 2016, în cauza penală în
privința lui
Cibotari Elena Petru, născută la
31.03.1983, originară și domiciliată în
s. Vărvăreuca, raionul Florești.
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 07.08.2013 – 07.05.2015;
Instanța de apel: 27.05.2015 – 02.03.2016;
Instanța de recurs: 09.06.2016 – 29.11.2016.
A C O N S T A T A T:
Prin sentința Judecătoriei Bălți din 07 mai 2015, Cibotari Elena Petru a
fost achitată de sub învinuirea imputată în baza art. 329 alin.(2) lit. b) Cod penal,
din motiv că fapta inculpatei nu întrunește elementele constitutive ale
infracțiunii.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut că, de către
organul de urmărire penală Cibotari Elena Petru a fost învinuită pentru faptul, că
activînd în funcția de șef de cancelarie a Judecătoriei raionului Florești, numită în
această funcție prin ordinul Președintelui Judecătoriei Florești nr.45 din
02.07.2012, fiind în acest mod persoană publică, abilitată în conformitate cu fișa
postului a șefului cancelariei și Regulamentul de ordine internă al Judecătoriei
Florești, aprobate de președintele instanței de judecată, cu atribuții de asigurare a
circulației operative a documentelor intrate în istanță, arhivei și expediției, de
1
asigurare a procesului de înregistrare operative și gestionare a documentelor la
nivelul instanței, inclusiv de primire și înregistrare a dosarelor, apelurilor și
recursurilor în registrele speciale, de întocmire și eliberare la solicitarea părților
a copiilor legalizate ale hotăririlor și certificatelor, și-a îndeplinit
necorespunzător obligațiunile sale de serviciu ca rezultat a unei atitudini
neglijente față de ele, exprimate prin eliberarea la 30.07.2012 avocatului
reclamantului SRL „Agrovism”, Guțu Sergiu, a copiei legalizate de pe hotărârea
Judecătoriei Florești pronunțată la 10.07.2012 de judecătorul Grădinaru L. pe
dosarul civil nr.2-76/2012, prin care s-a dispus admiterea cererii de chemare în
judecată depusă de SRL „Agrovism” împotriva cet. Capușa Leonid, Guțu Fenea,
Guțu Valentin, Pelevaniuc Liuba, Pelevaniuc Mihail, Russu Galina, Casapciuc Oleg,
Russu Zinaida, Russu Victor, Stepanenco Ivan, Covali Anatolii, Pelelvaniuc
Liudmila, Pelevaniuc Iurii, Pelevaniuc Elena, Casapciuc Radu, Casapciuc Rita,
Cebotari Ghenadie, Covali Vasilii, Casapciuc Veaceaslav și Casapciuc Ion cu privire
la contestarea nulității tranzacției de vânzare-cumpărare și recunoașterea
dreptului de proprietate asupra bunurilor cu constatarea nulității contractului de
vânzare-cumpărare a cotelor valorice din 17.03.2011, încheiat între Casapciuc
Veaceaslav în calitate de cumpărător și cetățenii nominalizați în calitate de
vânzători, hotărâre, care la acel moment nu era irevocabilă, dat fiind faptul că la
20.07.2012 ea personal a primit și a înregistrat în registrul Judecătoriei Florești
de evidență a corespondenței la intrare cererea de apel depusă de pârâții
nominalizați, hotărâre, în temeiul căreia la 09.08.2012 reprezentantul
SRL „Agrovism” în bază de procură, Tîron Victor, a înregistrat la OCT Florești
dreptul de proprietate a SRL „Agrovism” asupra bunurilor imobile cu numerele
cadastrale 4533111.014.02 și 4533111.014.04 aflate în litigii în valoare totală de
128 937 lei, care ulterior au fost înstrăinate în baza contractului de vânzare-
cumpărare nr.8834 din 20.08.2012 către Tîron Valentina și Victor.
Ca rezultat al acțiunilor neglijente a lui Cibotari Elena Petru a fost cauzat lui
Casapciuc Veaceaslav un prejudiciu în proporții deosebit de mari, soldate cu
urmări grave, manifestate prin imposibilitatea de revendicare a dreptului de
proprietate asupra bunurilor imobile cu numerele cadastrale 4533111.014.02 și
4533111.014.04 în valoare totală de 128 937 lei.
Acțiunile lui Cibotari Elena Petru au fost încadrate de către organul de
urmărire penală în baza art.329 alin. (2) lit. b) Cod penal - neglijența în serviciu,
adică îndeplinirea necorespunzătoare de către o persoană publică a obligațiilor de
serviciu ca rezultat al unei atitudini neglijente față de ele, acțiuni care au provocat
urmări grave.
Sentința a fost atacată cu apel de către procuror, care a solicitat casarea
acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului
stabilit, pentru prima instanță, prin care Cibotari Elena Petru să fie recunoscută
vinovată și condamnată în baza art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu aplicarea
2
art. 10 Cod penal, la amendă în mărime de 500 unități convenționale cu privarea
de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 2 (doi) ani.
Totodată, solicitând admiterea acțiunii civile înaintate de partea vătămată
Casapciuc Veaceslav în valoare totală de 106 800 lei.
În susținerea solicitării sale a invocat următoarele motive:
instanța de fond greșit a concluzionat că, Cibotari Elena Petru nu este
subiect al infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, deoarece la
situația de 30.07.2012, când a fost comisă infracțiunea incriminată, deținea
funcția de șef de cancelarie al Judecătoriei raionului Florești și în conformitate cu
prevederile Legii nr. 155 din 21.07.2011 cu privire la aprobarea clasificatorului
unic al funcțiilor publice și Legii nr. 48 din 22.03.2012 cu privire la sistemul de
salarizare a funcționarilor publici, această funcție nu făcea parte din categoria
funcțiilor publice și, astfel, inculpata nu poate fi considerată persoană publică;
apelantul a menționat că, modificările și completările efectuate în
legislația penală la acest compartiment, inclusiv în art. 123 Cod penal „Persoana
cu funcții de răspundere, persoana publică și persoana cu funcție de demnitate
publică”, au fost efectuate prin Legea nr. 245 din 02.12.2011, în vigoare din
03.02.2012;
a atras atenția și asupra faptului, că concluzia instanței de judecată,
precum că funcția de șef de cancelarie în instanța de judecată nu este funcție
publică, dar se atribuie la personalul de deservire tehnică ce asigură funcționarea
instanței, este neîntemeiată, deoarece Hotărârea Guvernului nr. 710 din
26.09.2012 privind salarizarea personalului care efectuează deservirea tehnică și
asigura funcționarea instanțelor judecătorești, a procuraturii și autorităților
administrației publice centrale și locale stabilește salariile de funcție pentru
personalul care efectuează deservirea tehnică și asigură funcționarea instanțelor,
dar nu reglementează clasificarea funcțiilor în publice și alte categorii;
la fel, a indicat, că întocmirea în anul 2012 a statului de personal al
Judecătoriei Florești, care a fost aprobat de președintele instanței și vizat de
Secretarul general al Guvernului R. Moldova, s-a bazat pe prevederile legislației ce
reglementează organizarea judecătorească, funcția publică și statutul
funcționarului public, inclusiv și pe prevederile Legii nr. 155 din 21.07.2011,
pentru aprobarea Clasificatorului unic al funcțiilor publice. Astfel, în statul de
personal al Judecătoriei Florești este indicată funcția publică Șef de cancelarie,
unde paralel sunt incluse sarcinile de bază ale funcției respective;
în opinia acuzatorului de stat, la situația de 30.07.2012, când a fost
comisă infracțiunea în cauză, Cibotari Elena deținea funcție publică - șef de
cancelarie a Judecătoriei raionului Florești și constituie subiect al infracțiunii
prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, fapt confirmat prin probele
administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în procesul de judecare a
cauzei penale;
3
instanța de judecată nu s-a expus asupra acțiunii civile înaintate de
partea vătămată Casapciuc Veaceslav, deși în contextul probelor administrate a
considerat, că aceasta este întemeiată și urmează a fi admisă.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 02 martie 2016 a
fost respins ca nefondat apelul declarat de procuror, cu menținerea hotărârii
atacate.
În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat, că prima
instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv
cumulul de probe prin рrisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de
vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect
concluzionând, că inculpata Cibotari Elena Petru urmează a fi achitată pe capătul
de învinuire imputat.
Instanța de apel nu a reținut argumentele procurorului invocate în apel în
susținerea poziției, că Cibotari Elena la data de 30.07.2012, era subiect al
infracțiunii prevăzută de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, deoarece infracțiunea
de neglijență în serviciu, prevăzută la art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal reprezintă
neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către o persoană publică a
obligațiilor de serviciu ca rezultat al unei atitudini neglijente sau neconștiincioase
față de ele, dacă aceste acțiuni au provocat urmări grave, în consecință subiectul
acestei infracțiuni urmează în mod obligatoriu să dispună de statutul persoanei
publice, potrivit prevederilor art. 123 alin. (2) Cod penal.
Astfel, instanța de apel a indicat, că cercetând materialele cauzei, s-a
constatat, că Cibotari Elena la data de 30.07.2012, deținea funcția de șef de
cancelarie a Judecătoriei Florești în baza contractului de muncă din 02.07.2012
(vol. I, f. d. 103-104), iar potrivit fișei postului din aceiași dată (vol. I, f. d. 99-101),
aceasta făcea parte din personalul de deservire tehnică ce asigura funcționarea
autorităților publice.
Totodată, a reținut, că conform Hotărârii Guvernului nr.151 din 23.02.2001
„Despre aprobarea Clasificatorului unic al funcțiilor publice”, șefa cancelariei este
inclusă la poziția 01.03.20.
Ulterior, prin Hotărârea Guvernului nr.451 din 16.06.2011, în vigoare din
24.06.2011, poziția 01.03.20 (șefa cancelariei), a fost exclusă din Clasificatorul
unic al funcțiilor publice (HG nr.151 din 23.02.2001).
Prin Hotărârea Guvernului nr. 1001 din 26.12.2011 în vigoare din
30.12.2011, HG nr.151 din 23.02.2001 a fost abrogată, totodată, fiind aprobată
lista autorităților publice care cad sub incidența Legii nr.158-XVI din 04 iulie
2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului cu anexa nr. 1) și Legii
nr. 155 din 21 iulie 2011 pentru aprobarea Clasificatorului unic al funcțiilor
publice, în această listă nefiind inclusă funcția de șef cancelarie.
La caz, instanța de apel a arătat, că potrivit Hotărârii Guvernului nr. 710 din
26.09.2012 „privind salarizarea personalului care efectuează deservirea tehnică și
asigură funcționarea instanțelor judecătorești, a procuraturii și a autorităților
4
administrației publice centrale și locale în vigoare 8.09.2012 (MO nr.205-207
art.766 din 28.09.2012) la rubrica personalul cancelariei este inclusă funcția de
șef cancelarie.
La speță, instanța de apel a indicat, că funcția de șef cancelarie devine funcție
publică la 24.10.2012, când de către Secretarul general al Guvernului, Victor
Bodiu, a fost avizat statul de personal al Judecătoriei Florești (f. d.119 vol. II),
unde funcția de șef cancelarie este indicată ca funcție publică.
În asemenea circumstanțe, instanța de apel a ajuns la concluzia, că la data de
30.07.2012, dată care i se incriminează lui Cibotari Elena că a comis infracțiunea
prevăzută de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, aceasta nu cădea sub incidența
categoriei-persoană publică, deci nefiind subiect al infracțiunii imputate, însă
totodată, a menționat că, aceasta a fost sancționată disciplinar prin ordinul
nr. 112 din 28.2012 (vol. I, f. d. 105) pentru încălcările admise.
Cu referire la motivul invocat de apelant, că instanța nu s-a expus asupra
acțiunii civile înaintate de partea vătămată, instanța de apel a reiterat că Cibotari
Elena a fost achitată pe motivul că nu sunt întrunite elementele infracțiunii, astfel,
conform art. 387 alin.(2) pct.2) Cod de procedură penală, în asemenea caz
instanța nu se pronunță asupra acțiunii civile.
Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către:
procuror, care, invocând prevederile art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de
procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor
invocate în apel și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază
soluția, solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de
apel, în alt complet de judecată.
În susținerea solicitării sale indică aceleași motive ca și în cererea de apel,
considerând că instanța de apel incorect a menținut hotărârea primei instanțe de
achitare a lui Cibotari Elena de sub învinuirea imputată, deoarece nu a verificat
sub toate aspectele, complet și obiectiv toate probele administrate în cauza dată,
astfel, fiind ignorate prevederile art.100 alin.(4) Cod de procedură penală;
partea vătămată Casapciuc Veaceslav, la data de 09.06.2016,
solicitând casarea acesteia și adoptarea unei noi hotărâri, prin care Cibotari Elena
să fie recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 329
alin.(2) lit. b) Cod penal și admisă acțiunea civilă înaintată de el, invocând aceleași
motive ca și acuzatorul de stat în recursul declarat.
Judecînd recursurile ordinare în raport cu materialele cauzei și motivele
invocate, Colegiul lărgit consideră, că acestea urmează a fi admise, din
următoarele considerente.
Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură
penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să-l admită, să dispună
rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu
poate fi corectată de către instanța de recurs.
5
Potrivit art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel,
judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza
probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și
în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Alin. (4) și (5) al aceleiași
norme, prevede că în vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o
nouă apreciere probelor, pronunțându-se asupra tuturor motivelor invocate în
apel.
Conform cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de drept,
asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care
prin apel se transmit instanței de apel, sunt: dacă fapta reținută ori imputată a
fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce
împrejurări a fost comisă, dacă probele au fost apreciate corect de prima instanță
prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod
de procedură penală.
La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta
întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă
pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual,
penal, administrativ ori civil au fost corect aplicate. În cazul în care s-ar constata
încălcări ale prevederilor legale referitor la ele, hotărârea instanței de fond
urmează a fi desființată cu rejudecarea cauzei.
În acest sens sunt relevante și prevederile punctului 22.2 din Hotărârea
Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 22 din 12 decembrie 2005 ,,Cu privire la
practica judecării cauzelor penale în ordine de apel”, cu modificările ulterioare,
care stipulează că: ,,…în decizie se expune concluzia generală a instanței pe
marginea apelului și temeiurile de fapt și de drept, motivele adoptării soluției
respective. Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor
indicate în apel. Nerespectarea acestor cerințe echivalează cu nerezolvarea
fondului apelului”.
Totodată, instanța de recurs menționează, că potrivit art. 93 alin. (1) și
alin. (2) Cod de procedură penală, probele sunt elemente de fapt dobândite în
modul stabilit de prezentul cod, care servesc la constatarea existenței sau
inexistenței infracțiunii, la identificarea făptuitorului, la constatarea vinovăției,
precum și la stabilirea altor împrejurări importante pentru justa soluționare a
cauzei, și în calitate de probe în procesul penal se admit elementele de fapt
constatate prin intermediul următoarelor mijloace: 1) declarațiile bănuitului,
învinuitului, inculpatului, ale părții vătămate, părții civile, părții civilmente
responsabile, martorului; 2) raportul de expertiză, etc.
Conform art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, toate probele
administrate în cauza penală vor fi verificate sub toate aspectele, complet și
obiectiv. Verificarea probelor constă în analiza probelor administrate,
coroborarea lor cu alte probe, administrarea de noi probe și verificarea sursei din
care provin probele, în conformitate cu prevederile prezentului cod, prin
6
procedee probatorii respective, iar în conformitate cu art. 101 alin. (1) Cod de
procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al
pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu
– din punct de vedere al coroborării lor.
Analizând decizia atacată, Colegiul lărgit consideră, că instanța de apel în
motivarea soluției sale indică Hotărâri de Guvern, care nu sunt relevante cauzei și
Legi ale Republicii Moldova, care au fost interpretate greșit. În acest sens instanța
de recurs menționează, că potrivit Hotărârii Guvernului nr. 151 din 23.02.2011
despre aprobarea Clasificatorului unic al funcțiilor publice a fost abrogată prin
Hotărârea Guvernului nr. 1001 din 26.12.2011, publicată în Monitorul Oficial
nr. 238-242 din 30.12.2011, art.1100, a fost aprobată lista autorităților publice
care cad sub incidența Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcția
publică și statutul funcționarului public (anexa nr.1) și Legii nr.155 din
21 iulie 2011 pentru aprobarea Clasificatorului unic al funcțiilor publice, conform
anexei nr.1.
Astfel, potrivit acestei anexe, capitolul I Organe ale Autorităților Publice,
secțiunea a III-a Secretariatul Curții Constituționale și autoritatea judecătorească,
include în pct. 5 – Secretariatul judecătoriilor, care conform secțiunii a III-a a
Clasificatorului unic al funcțiilor publice, aprobat prin Legea nr.155 din 21 iulie
2011, se constituie din funcții publice de conducere și funcții publice de execuție.
Colegiul lărgit menționează, că secretariatul instanțelor judecătorești se
constituie din grefă și serviciul administrativ, iar în cadrul grefei se instituie,
respectiv, subdiviziuni ale grefierilor, asistenților judiciari, traducătorilor,
interpreților, subdiviziuni pentru generalizarea statisticii judiciare, pentru
analiza, sistematizarea și unificarea practicii judiciare, precum și subdiviziuni
pentru documentarea și asigurarea desfășurării procesului judiciar.
Colegiul notifică faptul, că în conformitate cu normele legale ale actelor
legislative indicate supra, autoritățile publice urmau: a) a revizui și, după caz, să
prezente organelor competente propuneri de modificare și/sau completare a
cadrului normativ care reglementează activitatea autorității publice la capitolele
funcții, atribuții și structură a autorității publice, titluri și categorii de personal
care activează în cadrul autorității publice, titluri ale funcțiilor și modalități de
numire în funcție a conducătorilor și conducătorilor adjuncți ai autorității
publice, în vederea corelării acestuia cu prevederile legislației în vigoare;
b) a realiza proiectarea posturilor și, după caz, revizuirea fișelor postului,
pornind de la funcțiile, atribuțiile, structura și efectivul-limită ale autorității
publice;
c) să aprobe statul de personal cu transmiterea spre avizare, în conformitate
cu prevederile anexei nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr.201 din 11 martie 2009
„Privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu
privire la funcția publică și statutul funcționarului public” (Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 2009, nr. 55-56, art.249), utilizând titlurile de funcții
7
caracteristice fiecărei autorități publice.
Aceste prevederi legale nu au fost implementate de către instanța de
judecată în care activa Cibotari Elena Petru, însă acest fapt nu are relevanță,
deoarece legislația în vigoare deja prevedea că funcția ocupată de către inculpată
era una pulică.
Totodată, Colegiul lărgit reține faptul, că acțiunile lui Cibotari Elena Petru au
fost încadrate de către organul de urmărire penală în baza art. 329 alin.(2) lit. b)
Cod penal - neglijența în serviciu, adică îndeplinirea necorespunzătoare de către o
persoană publică a obligațiilor de serviciu ca rezultat al unei atitudini neglijente
față de ele, acțiuni care au provocat urmări grave.
În acest sens, instanța de recurs menționează, că infracțiunea specificată la
art. 329 Cod penal este o infracțiune materială.
În sensul dispoziției de la lit. b) alin.(2) art. 329 Cod penal, prin urmări grave
se înțelege: vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății; daunele
materiale în proporții mari.
Colegiul lărgit statuează, că potrivit rechizitoriului în speța dată, Cibotari
Elena Petru se învinuiește, că prin acțiunile sale neglijente a cauzat lui Casapciuc
Veaceslav un prejudiciu în proporții deosebit de mari, soldate cu urmări grave,
manifestate prin imposibilitatea de revendicare a dreptului de proprietate asupra
bunurilor imobile cu numerele cadastrale 4533111.014.02 și 4533111.014.04 în
valoare totală de 128 937 lei.
Astfel, reieșind din faptul, că infracțiunea incriminată lui Cibotari Elena
Petru este una materială și se consideră consumată din momentul survenirii
consecințelor stipulate în dispoziția articolului, Colegiul penal consideră, că
instanța de apel urma să-și motiveze decizia și în acest aspect, indicând și
analizând în conformitate cu prevederile legale probele care confirmă existența
urmărilor grave în acțiunile inculpatei, în ce constau aceste urmări, precum și
dacă în speța examinată a avut loc survenirea acestora.
În acest sens Colegiul penal consideră, că instanța de apel n-a dat apreciere
faptului, că potrivit hotărârii Judecătoriei Florești nr.2-76/2012 din 10 iulie 2012,
s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Agrovism” împotriva
cet. Capușa Leonid, Guțu Fenea, Guțu Valentin, Pelevaniuc Liuba, Pelevaniuc
Mihail, Russu Galina, Casapciuc Oleg, Russu Zinaida, Russu Victor, Stepanenco
Ivan, Covali Anatolii, Pelelvaniuc Liudmila, Pelevaniuc Iurii, Pelevaniuc Elena,
Casapciuc Radu, Casapciuc Rita, Cebotari Ghenadie, Covali Vasilii, Casapciuc
Veaceaslav și Casapciuc Ion cu privire la contestarea nulității tranzacției de
vânzare-cumpărare și recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunurilor
cu constatarea nulității contractului de vânzare-cumpărare a cotelor valorice din
17 martie 2011, încheiat între Casapciuc Veaceslav în calitate de cumpărător și
cetățenii nominalizați în calitate de vânzători (f. d. 144-146, vol. I).
În baza deciziei Colegiului Civil al Curții de Apel Bălți din 25 decembrie 2012
a fost admis apelul declarat de către pârâții indicați supra, casată hotărârea
8
Judecătoriei Florești din 10 iulie 2012 și pronunțată o nouă hotărâre, prin care s-a
dispus respingerea cererii de chemare în judecată depusă de SRL „Agrovism”
privind declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare a cotelor valorice
din 17 martie 2011, încheiat între Casapciuc Veaceslav în calitate de cumpărător
și reclamații în număr de 17 persoane conform anexei nr.1 la contracte în calitate
de vânzători (f. d. 131-134, vol. I).
Ulterior, decizia a fost atacată cu recurs de către SRL „Agrovism”, care, la
data de 24 aprilie 2013 a fost declarat inadmisibil prin decizia Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție (f. d. 135-
137, vol. I).
Totodată, Colegiul lărgit notifică și acel fapt, că la data de 18 septembrie
2012 Casapciuc Veaceslav în calitate de reclamant a depus cerere de chemare în
judecată către SRL „Agrovism” și Tîron Andrei privind declararea nulității
absolute a contractelor de înstrăinare a bunurilor, fiind admisă la data de
24 octombrie 2013 prin hotărârea Judecătoriei Florești (f. d. 20-21, vol. I; f. d. 50-
55, vol. II), care, la rândul său a fost menținută prin decizia Colegiului civil și de
contencios administrativ al Curții de Apel Bălți din 21 octombrie 2014 (f. d.204-
207, vol. II).
Reieșind din hotărârile instanțelor judecătorești, menționate supra, care la
moment sunt irevocabile, părțile din cauzele civile au revenit la poziția inițială,
prin declararea nulă a contractului de vânzare-cumpărare nr. 8834 din 20 august
2012 încheiat între SC „Agrovism” SRL în calitate de vânzător și Tîron Valentina
în calitate de cumpărător, precum și a contractului de donație din 30 august 2012
Tîron Leonid și Tîron Valentina în calitate de donatori au donat cu titlu gratuit lui
Tîron Andrei în calitate de donatar bunurile imobile cu numerele cadastrale
4533111.014.02 și 4533111.014.04, situate în com. Gura Căinarului, s. Zarojeni,
r-nul Florești, cu obligarea OCT Florești filiala ÎS „Cadastru” să radieze din
Registrul bunurilor imobile datele înscrise în baza acestor acte.
Astfel, Colegiul penal conchide, că instanța de apel la examinarea cauzei nu a
cercetat și nu a verificat probele prezentate de către acuzare sub toate aspectele,
nu le-a dat apreciere prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și
veridicității lor, iar în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor și nu a
motivat soluția adoptată, iar ținând cont de prevederile art. 394 alin.(3) Cod de
procedură penală, instanța de apel de asemenea nu a făcut o analiză amplă a
probelor prezentate de acuzare în cauză și astfel n-a soluționat fondul apelului.
Din considerentele menționate, Colegiul lărgit conchide, că soluția adoptată
de către instanța de apel este contrară prevederilor legale, astfel, instanța de apel,
judecând cauza dată, a comis eroarea de drept prevăzută în art. 427 alin.(1)
pct. 6) Cod de procedură penală, deoarece hotărârea atacată nu cuprinde
motivele pe care se întemeiază soluția, eroare ce nu poate fi corectată de către
instanța de recurs, astfel constatându-se temeiul de casare a soluției adoptate de
către instanța de apel.
9
Ținând cont de circumstanțe expuse supra, Colegiul lărgit consideră necesar
de a casa total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 02 martie 2016,
cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în strictă conformitate
cu prevederile legale.
La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de
prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care stabilește procedura de
rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe în modul cuvenit și în strictă
conformitate cu prevederile legale asupra motivelor indicate în apelul declarat de
procuror, să cerceteze, să verifice și să aprecieze profund probele administrate pe
parcursul procesului penal în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea
apreciere cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe
examinate, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont
de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, de
practica relevantă a CtEDO, pronunțând o hotărâre legală și întemeiată.
În conformitate cu art. 434, art.435 alin.(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură
penală, Colegiul lărgit,
D E C I D E:
Se admit recursurile ordinare declarate de procurorul în procuratura de
nivelul Curții de Apel Bălți, Prisacari Lilia și de partea vătămată Casapciuc
Veaceslav, se casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din
02 martie 2016, în cauza penală în privința lui Cibotari Elena Petru și se dispune
rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.
Pronunțată integral la data de 12 ianuarie 2017.
Președinte Ursache Petru
Judecător Toma Nadejda
Judecător Nicolaev Ghenadie
Judecător Timofti Vladimir
Judecător Moraru Petru
10