1ra-1530/2016 — art. 186 alin. 4, 317 alin. 1, 84, 85 CP

1ra-1530/2016 — art. 186 alin. 4, 317 alin. 1, 84, 85 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1530/2016

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

06 decembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

președinte - Petru Ursache,

judecătorii - Constantin Alerguș, Vladimir Timofti, Ghenadie Nicolaev,

Nadejda Toma,

a judecat, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de inculpatul

Cebotari Ivan, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Sîngerei din

15 decembrie 2015 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din

30 martie 2016, în cauza penală în privința lui

Cebotari Ivan Piotr, născut la 30.04.1991,

originar din s. Țipletești, r-nul Sîngerei,

domiciliat în mun. Bălți, str. Cehov, 31A, ap.

83.

Termenul de examinare a cauzei:

instanța de fond: 14.07. 2015 - 15.12.2015;

instanța de apel: 05.02.2016 - 30.03.2016;

instanța de recurs: 13.07.2016 - 06.12.2016;

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală

legal executată.

C O N S T A T Ă:

fost condamnat în baza art. 186 alin. (4) Cod penal, la 7 ani închisoare, în baza

art. 317 alin. (1) Cod penal, la 2 ani închisoare, iar conform prevederilor art. 84

Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial, i-a fost stabilită

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani.

Conform prevederilor art. 85 Cod penal, la pedeapsa aplicată, i-a fost

adăugat parțial partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei

Bălți din 15 mai 2014, stabilindu-i-se definitiv pedeapsa sub formă de închisoare

pe un termen de 10 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

A fost dispusă încasarea din contul lui Cebotari Iv. a sumei de 52 940 lei în

beneficiul cet. Banu M., a sumei de 13 460 lei în beneficiul cet. Donțu E. și sumei

de 2 522 lei în beneficiul SRL ”Leviarta Nordcom”.

21 spre 22 septembrie 2014, Cebotari Iv. urmărind scopul sustragerii bunurilor

altei persoane, înțelegând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, din interes de

1

profit, prin forțarea geamului din plastic, a pătruns în casa cet. Banu M., situată

în s. Heciul Nou, r-nul Sîngerei, de unde a sustras mai multe bunuri

confecționate din aur: un colier cu greutatea totală de 20 gr în sumă de 14 400 lei;

un lănțișor cu iconiță cu greutatea totală de 30 gr, în sumă de 21 600 lei; două

verighete de căsătorie cu greutatea totală de 5 gr, în valoare de 3 600 lei; un

obiect în formă rotundă cu greutatea totală de 5 gr, în sumă de 3 600 lei; un

obiect confecționat din aur în formă de semicerc, cu greutatea totală de 2 gr, în

sumă de 1 440 lei; trei cruciulițe cu greutatea totală de 10 gr, în sumă de 7 200 lei;

o pereche de cercei cu greutatea totală de 7 gr, în sumă de 5 040 lei; un inel cu

greutatea totală de 5 gr, în sumă de 3 600 lei și bani în sumă de 300 lei.

Tot el, în aceiași noapte, aflându-se în aceiași localitate, din aceleași

motive, a pătruns în domiciliul cet. Donțu El., de unde a sustras 600 lei, 100 euro

și mai multe bunuri confecționate din aur: o verighetă de căsătorie cu greutatea

de 2,5 gr, în sumă de 1 800 lei, 2 inele cu greutatea a câte 2 gr, în sumă de 2 880

lei, un inel cu greutatea de 1 gr, cu prețul de 720 lei; un lănțișor cu iconiță cu

greutatea totală de 5 gr, în sumă de 3 600 lei, un lănțișor cu iconiță cu greutatea

totală de 4 gr, în sumă de 2 880 lei.

Tot el, fiindu-i aplicată măsura preventivă sub formă de arest preventiv pe

un termen de 30 zile prin încheierea Judecătoriei Sîngerei din 17.02.2015, ulterior

măsura preventivă fiind prelungită până la 20.01.2016, la 21.10.2015, fiind

escortat de către Serviciul de escortă al IP Sîngerei, din Penitenciarul nr. 11, mun.

Bălți, în incinta Judecătoriei Sîngerei pentru desfășurarea ședinței de judecată pe

cauza penală de învinuire a acestuia în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

186 alin. (4) Cod penal, după finisarea ședinței de judecată, în jurul orelor 1045,

aflându-se în sala de ședință, având scopul de a se sustrage de la privarea de

libertate, acționând intenționat, a evadat de sub escorta asigurată de colaboratorii

de poliție, iar la somațiile acestora, inculpatul nu a reacționat. Ulterior, la

28.10.2015, în jurul orelor 1430, Cebotari Iv. a fost reținut în mun. Bălți.

acestei și rejudecarea cauzei deoarece nu este de acord cu termenul de închisoare

stabilit, invocând că martorii din partea apărării nu au fost audiați și nu se face

vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (4) Cod penal,

întrucât lucrurile găsite la el aparțin surorii sale, care activează în lombard.

apelul declarat a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări.

de fond a administrat probele prezentate de părți din punct de vedere al

pertinenței, concludenții și utilității acestora, a apreciat corect circumstanțele

cauzei și a tras corect și întemeiat concluzii privind vinovăția lui Cebotari Iv. în

săvârșirea infracțiunilor imputate.

2

Constatând ca fiind dovedită vinovăția inculpatului în cele săvârșite,

instanța de apel a apreciat argumentele apărătorului în favoarea achitării

inculpatului pe capătul de învinuire adus în baza art. 186 alin. (4) Cod penal, pe

motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, ca

fiind absolut nefondate, ce contravin aspectelor de fapt ale cauzei.

Din conținutul apelului și a expunerilor inculpatului în fața instanței de

apel, s-a stabilit, că inculpatul respinge acuzațiile înaintând o versiune privind

depunerea obiectelor din aur care au fost primite ca împrumut de la sora Găleată

L., versiune care nu a fost susținută de către instanță, deoarece este total

contradictorie circumstanțelor cauzei, fiind primită ca o modalitate de apărare și

eliberare de răspunderea penală, fiind pregătită în detaliu de inculpat. Versiunea

impusă este contrară probelor acumulate de organul de urmărire penală și

urmează a fi criticată deoarece conform declarațiilor date de Găleată L. în fața

organului de urmărire penală (f.d. 134, vol. I), expuse de avocat în susținerea

acestei poziții se confirmă primirea unor obiecte din aur, însă tot din conținutul

acestor declarații se stabilește transmiterea acestor obiecte la începutul lunii

octombrie 2014, dar nu în septembrie. Conform declarațiilor depuse de Levițchii

V. și datelor din registru SRL ”Leviarta Nordcom” (f.d. 141, vol. I), la 30.09.2014

Cebotari Iv. deja primise cu amanet suma de 2 522,80 lei pentru obiectele depuse.

La fel conform biletului de amanet Cebotari Iv. a depus articole din metal

prețios (f.d. 139, vol. I), care nu corespund obiectelor primite de la Găleată L. cu

atât mai mult au fost recunoscute de Banu M. și Donțu E.

Cu referire la pedeapsa aplicată inculpatului, instanța de apel a conchis, că

instanța de fond a acordat deplină eficiență dispozițiilor art. 75 Cod penal, ținând

cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea

celui vinovat care nu este la prima abatere (f.d. 7, vol. III), fiind anterior

condamnat pentru infracțiuni similare și nu a respectat șansa acordată prin

sentința Judecătoriei Bălți din 15 mai 2014, potrivit căreia i-a fost aplicată o

pedeapsă cu executarea condiționată a acesteia. Totodată prima instanță luând în

considerație scopul pedepsei penale, definit de art. 61 Cod penal, întemeiat a

ajuns la concluzia că corectarea inculpatului poate fi numai în locurile de

detenție și numai aplicând o pedeapsă pentru concurs de infracțiuni și cumul de

sentințe la limita de 10 ani.

Cu referire la prejudiciul cauzat părților vătămate Banu M., Donțu E. și

SRL ”Leviarta Nordcom”, instanța de apel a menționat că, din conținutul

materialelor cauzei penale s-a stabilit, că sumele prejudiciilor cauzate sunt legale

și întemeiate și corect au fost admise de prima instanță.

care, fără a invoca vreun temei prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură

penală, cu referire la circumstanțele de fapt ale cauzei, solicită casarea acestora și

dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță în alt complet de judecată.

3

În motivarea recursului ordinar, inculpatul invocă argumente similare cu

cele indicate anterior în apel și descrise la pct. 3. al prezentei decizii, suplimentar

menționând, că nu este de acord cu cuantumul prejudiciului material stabilit de

către instanța de fond, deoarece prețul confecțiilor din aur sustrase este unul

exagerat, neuitând la faptul, că nici una din părțile vătămate nu a prezentat

organului de urmărire penală sau instanței de judecată careva acte care ar

confirma gramajul ori prețul confecțiilor sustrase.

Organul de urmărire penală, ulterior instanța de fond, eronat au apreciat

costul unui gram de aur la preț de 720 lei, or la momentul săvârșirii infracțiunii

de furt, prețul unui gram de aur era mai mic decât cel stabilit la caz.

Adițional, inculpatul menționează, că confecțiile din aur care au fost

restituite părților vătămate Banu M. și Donțu E., la fel au fost incluse în suma

prejudiciului material cauzat și prin urmare acesta nu poate fi calificat ”în

proporții mari”.

6.1. Referință asupra recursului declarat au depus părțile vătămate Donțu

E. și Banu M., care au pledat pentru inadmisibilitatea acestuia și menținerea

deciziei instanței de apel, deoarece temeiurile invocate de recurent nu se

încadrează în cele prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală și din

conținutul recursului declarat se relevă dezacordul inculpatului asupra faptelor

constatate de instanță, fapt care nu constituie temei de examinare repetată a

circumstanțelor cauzei, iar dezacordul inculpatului referitor la costul unui gram

de aur nu este unul justificat, or la caz metalul sustras nu a fost estimat ca

”resturi”, dar ca confecții din aur, care aveau o semnificație și valoare

substanțială.

motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că recursul urmează a fi admis

din următoarele considerente.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând

recursul instanța este în drept să admită recursul, cu casarea totală sau parțială a

hotărârii atacate și să rejudece cauza, cu pronunțarea unei noi hotărâri, dacă nu

se agravează situația condamnatului.

Conform art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă

recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs în

raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces și numai în limita temeiurilor

prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală și formulate în cererea de recurs.

Din textul recursului declarat, instanța atestă că, autorul nu a făcut

trimitere la vreun temei concret din cele stipulate în art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală, însă Colegiul penal reține că, din textul acestuia, argumentele

invocate se cuprind în temeiurile pentru recurs prevăzute la pct. 6) și 12) a

normei procesual penale menționate, care stipulează, că hotărârea instanței de

apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept, comise de

4

instanțele de fond și de apel, în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei

inculpatului, în sensul că acțiunile sale au fost greșit încadrate în baza art. 186

alin. (4) Cod penal, deoarece prețul confecțiilor din aur sustrase este unul

exagerat și nu a fost probat, or părțile vătămate nu au prezentat organului de

urmărire penală sau instanței de judecată careva acte care ar confirma gramajul

ori prețul confecțiilor sustrase și prin urmare acesta nu poate fi calificate ca fiind

în proporții mari, Colegiul o consideră neîntemeiată.

Întru susținerea poziției sale, instanța de recurs remarcă prevederile art.

414 alin. (1), (5) Cod de procedură penală, unde este prevăzut că instanța de apel,

judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și

în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel se

pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței

de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz,

la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Verificând lucrările dosarului, Colegiul reține, că instanța de apel

examinând apelul declarate în prezenta cauză, a cercetat suplimentar probele

administrate la dosar, după cum rezultă din procesul-verbal al ședinței de

judecată (f.d. 222 - 229, vol. III), ținând astfel cont de prevederile art. 100 alin. (4)

Cod de procedură penală, instanța de apel a evaluat just probele în corespundere

cu cerințele art. 101 al aceluiași Cod, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce, corect ajungând la

concluzia, că vina inculpatului Cebotari Iv. în comiterea infracțiunii imputate pe

aceste capăt de învinuire și-a găsit confirmarea, precum și încadrarea juridică a

acțiunilor acestuia este justă.

Având ca suport prevederile legale sus enunțate și analizând textul

deciziei instanței de apel, în raport cu argumentele invocate în apelul declarat

referitor la netemeinicia încadrării acțiunilor inculpatului în baza art. 186 alin. (4)

pe motiv că acuzarea nu a prezentat suficiente probe care ar confirma mărimea

prejudiciilor cauzate părților vătămate Banu M., Donțu El., în viziunea

Colegiului lărgit, această instanță și-a motivat soluția adoptată în sensul oferirii

răspunsurilor la motivele apelului declarat, iar inculpatul în recursul declarat, de

fapt, nu aduce careva argumente noi, ce ar combate concluzia instanțelor de

judecată privind corectitudinea încadrării acțiunilor sale în baza normei de drept

pentru care a fost condamnat.

În principiu, argumentele invocate în recurs, sunt similare celor invocate în

apel, iar instanța de apel a respectat rigorile ce se regăsesc în dispozițiile art. 414,

5

417 Cod de procedură penală, pronunțându-se motivat asupra argumentelor

esențiale ale apelului, ceea ce exclude prezența temeiurilor pentru recurs

semnalate de către inculpat.

Colegiul penale va respinge ca fiind neîntemeiată afirmația inculpatului

precum că, organul de urmărire penală și instanța de judecată, eronat au apreciat

costul unui gram de aur la preț de 720 lei, astfel la momentul săvârșirii

infracțiunii de furt, prețul acestuia ar fi fost mai mic decât cel stabilit, or

dezacordul recurentului referitor la costul unui gram de aur nu este unul

justificat, deoarece la caz metalul sustras nu a fost estimat ca ”resturi”, dar ca

confecții din aur, care aveau o semnificație și valoare substanțială pentru părțile

vătămate.

În concluzie instanța de recurs reține că vinovăția inculpatului pe fiecare

capăt de învinuire a fost confirmată prin ansamblul probelor administrate, iar

argumentele invocate către acesta atât în apel, cât și în cadrul ședințelor instanței

de apel au fost minuțios analizate și combătute conform modalității descrise în

pct. 5. din prezenta decizie, pentru care motiv instanța de recurs apreciază ca fiind

neîntemeiate argumentele inculpatului referitoare la încadrarea greșită a

acțiunilor sale în baza art. 186 alin. (4) Cod penal.

Tot aici, dar în alt context, Colegiul penal lărgit ținând cont de

prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, care stipulează că

instanța de recurs este în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate,

fără, însă, a agrava situația condamnatului, statuează asupra următoarelor:

Din conținutul hotărârilor judecătorești rezultă că Cebotari Iv. a fost

condamnat pentru săvârșirea sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane,

în proporții mari, infracțiune prevăzută de art. 186 alin. (4) Cod penal (redacția

2009). Valoarea bunurilor sustrase ca semn calificativ al componenței de

infracțiune, care prevede răspunderea pentru sustragere, se determină

ținându-se seama de mărimea unității convenționale de amendă stabilită de

legislație la momentul săvârșirii infracțiunii.

Conform art. 64 alin. (2) Cod penal (redacția 2009), valoarea unității

convenționale de amendă la momentul comiterii furturilor de la Banu M. și

Donțu El. (21- 22.09.2015), constituia 20 lei. Potrivit art. 126 Cod penal (redacția

2009) proporții mari se considera valoarea bunurilor materiale sustrase, care

la momentul săvârșirii infracțiunii depășea 2 500 unități convenționale.

Potrivit sentinței valoarea prejudiciilor cauzate lui Banu M. și Donțu El.

constituia 75 210 lei, adică 3 760,53 unități convenționale. Astfel, la data

condamnării lui Cebotari Iv. (15.12.2015), încadrarea juridică a acțiunilor

dânsului pe epizoadele din 21 - 22.09.2014, era corectă, deoarece valoarea

bunurilor sustrase depășea 2 500 unități convenționale.

6

Ulterior, prin Legea nr. 207 privind modificarea și completarea unor acte

legislative din 29.07.2016, în vigoare din 07.11.2016, valoarea unității

convenționale a fost majorată de la 20 la 50 lei, iar proporții mari în

conformitate cu modificările operate la art. 126 alin. (1) Cod penal se

consideră valoarea bunurilor sustrase care depășește 20 salarii medii lunare

pe economie prognozate, stabilite de Guvern în vigoare la momentul

săvârșirii faptei.

Prin urmare, a intervenit o lege penală mai favorabilă inculpatului, care,

potrivit art. 10 Cod penal, are efect retroactiv și se răsfrânge asupra

persoanelor care au săvârșit faptele respective până la intrarea în vigoare a

acestei legi, inclusiv asupra persoanelor care execută pedeapsa.

Astfel, se impune soluția de reîncadrare a acțiunilor lui Cebotari Iv. din

prevederile art. 186 alin. (4) Cod penal în cele ale art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod

penal, ca sustragere pe ascuns a bunurilor altei persoane, cu pătrunderea în încăpere,

cu cauzarea de daune în proporții considerabile, or la momentul săvârșirii

sustragerii bunurilor de la Banu M. și Donțu El. (21 - 22.09.2014) potrivit

Hotărârii Guvernului nr. 1000 din 13.12.2013, salariul mediu lunar prognozat

pentru anul 2014 a fost stabilit în mărime 4 225 lei. Prin urmare, prejudiciile

cauzate părților vătămate și anume 75 210 lei, potrivit modificărilor operate la

art. 126 alin. (1) Cod penal, constituie 17,80 salarii medii lunare prognozate de

Guvern pentru anul 2014, ceea ce nu mai formează proporții mari.

Generalizând cele menționate mai sus Colegiul lărgit conchide, că

prevederile art. 10 Cod penal se răsfrâng asupra situației inculpatului și, din

acest motiv, instanța de recurs consideră necesar de a casa parțial hotărârile

contestate, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri cu

recalificarea faptelor săvârșite de Cebotari Iv. la 21 - 22.09.2014, cu stabilirea

pedepsei în limita maximă prevăzută de sancțiunea articolului respectiv,

deoarece în speță nu sunt temeiuri de reapreciere a datelor privind

personalitatea inculpatului sau a circumstanțelor atenuante sau agravante

reținute de instanța de fond.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E:

Admite recursul ordinar declarat de inculpatul Cebotari Ivan, casează

parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 martie 2016 și

sentința Judecătoriei Sîngerei din 15 decembrie 2015, în latura penală, rejudecă

cauza și pronunță o nouă hotărâre după cum urmează.

7

Acțiunile lui Cebotari Ivan Piotr se reîncadrează din prevederile art. 186

alin. (4) Cod penal, în cele ale art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, stabilindu-i

pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare.

Menține condamnarea lui Cebotari Ivan Piotr în baza art. 317 alin. (1) Cod

penal, la 2 (doi) ani închisoare.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni,

prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, a-i stabili lui Cebotari Ivan Piotr

pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani.

În conformitate cu prevederile art. 85 Cod penal, la pedeapsa stabilită a

adăuga parțial partea neexecutată a pedepsei aplicate prin sentința Judecătoriei

Bălți din 15 mai 2014, stabilindu-i definitiv lui Cebotari Ivan Piotr pedeapsa sub

formă de închisoare pe un termen de 7 (șapte) ani, cu executare în penitenciar de

tip semiînchis.

Termenul executării pedepsei lui Cebotari Ivan Piotr urmează a fi calculat

din data de 06 decembrie 2016, cu deducerea perioadei aflării sub arest și a

pedepsei executate de la 25 mai 2015 până la 21 octombrie 2015 și de la

28 octombrie 2015 până la 06 decembrie 2016, inclusiv.

În rest, dispozițiile hotărârilor contestate se mențin.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 05 ianuarie 2017.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Constantin Alerguș

Vladimir Timofti

Ghenadie Nicolaev

Nadejda Toma

8