1ra-1833/2016 — art.264 așin.1 CP

1ra-1833/2016 — art.264 așin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1833/2016

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

23 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte Ursache Petru

judecători Toma Nadejda

Timofti Vladimir

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, declarate de

partea vătămată Stasicoveac Olimpiada și de inculpatul Miriuță Ion, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 iunie

2016, în cauza penală în privința lui

Miriuță Ion Spiridon, născut la 09

februarie 1965, originar din or. Orhei și

domiciliat în or. Rezina, str.27 august,

16 ap. 10.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 06.02.2014 – 01.03.2016;

Instanța de apel: 24.03.2016 – 08.06.2016;

Instanța de recurs: 25.08.2016 –23.11.2016.

A C O N S T A T A T:

Miriuță Ion Spiridon a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin.

(1) Cod penal, stabilindu-i pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 300 unități

convenționale, ceea ce constituie 6000 lei, fără privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport.

1

Acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Stasicoveac Olimpiada a

fost admisă parțial încasând de la Miriuță Ion în beneficiul acesteia cu titlul de

prejudiciul moral suma de 10000 lei. În rest, pretențiile au fost respinse ca fiind

neîntemeiate.

Ion Spiridon, la 04 august 2013, aproximativ la ora 19:35, în mun. Chișinău aflându-

se la volanul autocarului de model "KASSBOHRER" cu numere de înmatriculare C

YF 888, se deplasa pe str. Calea Moșilor din direcția str. Izmail spre intrarea pe

teritoriul "Gara Chișinău Nord" amplasat pe str. Calea Moșilor, 2/1, în timpul

deplasării pe str. Calea Moșilor, efectuând manevra de cotire la dreapta pe teritoriul

„Gara Chișinău Nord", inculpatul nu a ținut permanent seama de împrejurări, nu a

asigurat securitatea circulației rutiere, fără a ține seama de faptul că se deplasează

în zonă rezidențială, unde pietonii au prioritate, încălcând astfel prevederile art. 40

alin. (2) lit. b) a Regulamentului Circulației Rutiere (RCR), care prevede că înaintea

virării la dreapta, conducătorul de vehicul trebuie să cedeze trecerea bicicliștilor și

conducătorilor de ciclomotoare care se deplasează pe pista destinată lor, precum și

pietonilor, de asemenea ignorând prevederile art. 46 alin. (2) lit. b) din RCR,

conform căruia conducătorul de vehicul trebuie să manifeste prudența sporită și în

caz de necesitate, să reducă viteza până la limita care i-ar garanta siguranța

traficului sau chiar să oprească în cazul în care se deplasează pe lângă persoane de

vârstă înaintată și prevederile art. 94 alin. (1) și (2) din RCR conform căruia - în

zona rezidențială și cea pietonală pietonilor li se permite deplasarea atât pe

trotuare, cât și pe carosabilul drumului. Conducătorii de vehicule trebuie să se

deplaseze astfel încât să nu creeze obstacole sau pericol pietonilor. În caz de

necesitate, ei sunt obligați să oprească.

Drept rezultat a comis tamponare pietonului de vârstă înaintată Stasicoveac

Olimpiada Simion, a.n. 24.07.1934, care traversa drumul de la dreapta spre stânga

relativ deplasării autocarului menționat, și anume a traversat cu roata dreaptă din

față a autocarului peste piciorul stâng a pietonului.

În rezultatul accidentului de circulație, Stasicoveac Olimpiada Simion în

conformitate cu Raportul de expertiză medico-legală nr. 2806/D din 16.12.2013 i-a

fost cauzat plagă scalpantă masivă a plantei stângi: amputația traumatică a

degetelor III-IV-V la nivelul falangelor medii, luxația halucelui. Aceste leziuni au

necesitat amputația degetelor I-V cu formarea bontului la nivelul oaselor

metatarsiene, ceea ce se califică vătămare corporală medie.

Procuratura mun.Chișinău, Severin Vladimir și avocatul Musteață Sergiu în

interesele părții vătămate Stasicoveac Olimpiada.

3.1. Procurorul în apelul declarat a solicitat casarea sentinței, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, cu recunoașterea vinovăției inculpatului Miriuță Ion Spiridon de

2

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea

pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 1 an, cu ispășirea pedepsei în

penitenciar de tip deschis și cu privarea dreptului de a conduce mijloace de

transport pe un termen de 2 ani. A admite integral acțiunea civilă a părții vătămate.

În motivarea apelului procurorul a invocat, că prima instanță nu a aplicat o

pedeapsă echitabilă în privința inculpatului, vina în fapta incriminată nu a

recunoscut și nu a reparat prejudiciul cauzat victimei, prin urmare consideră, că

pedeapsa dispusă prin sentința instanței este prea blândă, și insuficientă atingerii

scopului legii penale în restabilirea echității sociale, corectării condamnatului și

prevenției săvârșirii noilor infracțiuni.

A mai indicat procurorul că în cazul în care inculpatul a comis fapta în

condiții rutiere și climaterice favorabile circulației, trezește dubii rezonabile cu

privire la capacitățile acestuia de a conduce în securitate mijlocul de transport și

deci necesită privarea acestuia de dreptul special de conducere a mijloacelor de

transport.

3.2. Avocatul Musteață Sergiu în interesele părții vătămate Stasicoveac

Olimpiada a solicitat casarea sentinței în latura civilă, pronunțarea unei noi

hotărâri în partea reparării prejudiciului moral, prin încasarea unor despăgubiri

mai mari.

În motivarea apelului avocatul a invocat referitor la repararea prejudiciului

moral, că suma despăgubirilor încasate de prima instanță nu corespunde tuturor

suferințelor fizice și psihice suportate de partea vătămată, deoarece instanța de

judecată nu a apreciat conform situației reale prejudiciul moral suferit de partea

vătămată și a dispus încasarea în folosul ei a unor despăgubiri mici.

Părții vătămate în urma accidentului rutier i-au fost cauzate suferințe fizice,

aceasta suportând o intervenție chirurgicală în urma căreia i-au fost amputate

degetele de la picior, fapt ce i-a provocat suferințe fizice și psihice grave pe

perioada operației, tratamentului, dar și după acestea, manifestate prin stări de

stres, frustrare, îngrijorare, nervozitate, insomnii, durere severă, dificultăți de

deplasare, dureri, disconfort. A mai indicat că până la intervenție își purta singură

de grijă, ba chiar și înfăptuia unele activități aducătoare de profit, fapt ce în prezent

din cauza înrăutățirii stării de sănătate nu poate realiza.

au fost admise apelurile declarate de către procurorul în Procuratura mun.

Chișinău, Severin Vladimir și avocatul Musteață Sergiu în interesele părții vătămate

Stasicoveac Olimpiada, casată parțial sentința în partea laturii civile și pronunțată o

hotărâre nouă în această parte, potrivit modului prevăzut pentru prima instanță și

dispusă încasarea de la inculpatul Miriuță Ion Spiridon în beneficiul părții vătămate

Stasicoveac Olimpiada, cu titlul de prejudiciu moral suma de 50000 lei.

fond, cercetând totalitatea probelor administrate de către organul de urmărire

3

penală prezentate de procuror în instanță, prin prisma prevederilor art.101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al concludenței, veridicității și pertinenței

lor, corect și legal a încadrat acțiunile lui Miriuță Ion Spiridon în baza art. 264

alin.(1) Cod penal, axându-se la adoptarea soluției sale pe un șir de probe care au

fost verificate de către instanța de apel, și anume:

— declarațiile părții vătămate Stasicoveac Olimpiada, care a fost audiată în

cadrul instanței de fond și suplimentar în ședința instanței de apel;

— declarațiile martorului Bajora Grigore, care a fost audiat în cadrul

instanței de fond;

— declarațiile martorului Macrii Nicolae Ion, care a fost audiat în cadrul

instanței de fond;

— declarațiile martorului Stan Vadim Ion, care a fost audiat în cadrul

instanței de fond.

În afară de aceste probe, vina inculpatului Miriuță Ion Spiridon, mai este

demonstrată și prin alte probe, cum sunt:

- procesul-verbal de cercetare a locului accidentului din 04 august 2013

și planșa fotografică, potrivit căruia s-a examinat autocarul de model

„KASSBOHRER" cu numere de înmatriculare C YF 888, și au fost depistate urme de

sânge pe roata dreaptă din față. La fața locului urme de frânare sau de anvelope n-

au fost depistate (f.d.8-12 vol. I);

- schița accidentului rutier potrivit căreia tamponarea pietonului de

către autocarul de model „KASSBOHRER’' cu n/î C YF 888 a avut loc pe teritoriul

„Gara de Nord" în zona rezidențială (f.d. 13 vol. I);

- procesul-verbal al examinării medicale de constatare a faptului de

consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei nr.1298 din 04.08.2013,

conform căruia în privința lui Miriuță Ion Spiridon a fost stabilită concluzia „treaz"

(f.d. 15, verso vol. I);

- certificatul de vizită din 04.08.2013 eliberat cet. Olimpiada Stasicoveac

potrivit căruia a fost pus diagnosticul: plagă scalpantă a piciorului propriu-zis stâng

cu defect masiv tegumentar (f.d. 16 vol. I);

- procesul-verbal de ridicare întocmit la 23.11.2013, prin care a fost

ridicat de la Olimpiada Stasicoveac fotocopiile de la radiografie în număr de 15

(f.d.29, verso vol. I);

- raportul de expertiză medico-legală din 12.11.2013, potrivit căruia lui

Stasicoveac Olimpiada Simion i-au fost cauzate vătămări corporale în formă de

plagă scalpantă masivă a plantei stângi, amputație traumatică a degetelor III-IV-V la

nivelul falangelor medii, luxația halucelui. Aceste leziuni au necesitat amputația

degetelor I-V cu formarea bontului la nivelul oaselor metatarsiene, ceea ce se

califică ca vătămare corporală medie (f d. 33-34 vol. I).

Astfel, instanța de apel a conchis că probele administrate și cercetate,

demonstrează incontestabil vinovăția lui Miriuță Ion Spiridon în baza art. 264 alin.

4

(1) Cod penal - încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care

conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare

medie a integrității corporale sau a sănătății.

În baza probelor administrate în cadrul urmăririi penale, instanța de fond a

concluzionat că reeducarea și corectarea inculpatului Miriuță I. este posibilă cu

aplicarea pedepsei sub formă de amendă în mărime de 300 unități convenționale,

fără privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport.

Deoarece atât inculpatul care nu a declarat apel cât și procurorul și partea

vătămată care la rândul său au declarat apel, nu contestată încadrarea faptei, în

speță, instanța de apel s-a expus doar asupra pedepsei aplicate inculpatului și

asupra acțiunii civile înaintate în cadrul cauzei penale, având în vedere că doar în

această parte au fost înaintate pretenții de către acuzatorul de stat și de către

partea vătămată.

Instanța de apel a considerat că la aplicarea pedepsei inculpatului s-a ținut

cont de rigorile art. 75 Cod penal și anume lipsa a cărorva circumstanțe atenuante

și agravante în privința inculpatului.

Inculpatul Miriuță Ion nu are antecedente penale, a comis o infracțiune din

imprudență, în așa condiții, instanța de apel a considerat corectă aplicarea față de

inculpat a pedepsei sub formă de amendă.

Corectarea inculpatului Miriuță Ion, ca scop al pedepsei penale, presupune

conștientizarea de către acesta a celor săvârșite și reîntoarcerea, reîncadrarea lui în

activitatea societății, astfel, că în cazul de față, instanța de apel a considerat, că

inculpatul va conștientiza integral pericolul social al acțiunilor comise de către

dânsul, iar aplicarea pedepsei sub formă de închisoare cu executarea reală a

acesteia, solicitată de acuzatorul de stat este absolut inoportună situației de fapt și

de drept.

Instanța de apel a conchis, că corectarea și reeducarea inculpatului Miriuță

Ion, este posibilă, menținând stabilirea pedepsei sub formă de amendă penală în

mărime de 300 unități convenționale.

Instanța de apel a conchis, că întemeiat și justificat instanța de fond nu l-a

privat pe inculpat de dreptul de a conduce mijloacele de transport, or, în cazul dat

s-a ținut cont de faptul că inculpatul este angajat în câmpul muncii în calitate de

șofer de rută la SA „Rz-Transcom”, ceea ce denotă că aceasta este unica sursa de

întreținere. Mai mult ca atât, este de remarcat și faptul, că norma ce i s-a incriminat

inculpatului, nu obligă instanța de judecată în mod obligatoriu să aplice pedeapsă

complimentară, or, privarea de dreptul de a conduce mijlocul de transport pe o

perioadă se aplică ca o pedeapsă complementară în dependență de circumstanțele

cauzei și personalitatea celui vinovat, care la caz, se caracterizează pozitiv la locul

de muncă.

Referitor la acțiunea civilă înaintată de Stasicoveac Olimpiada, instanța de

apel a reținut că prin ordonanța din 24.11.2013, Stasicoveac Olimpiada a fost

5

recunoscută în calitate de parte vătămată (f.d.37 vol.I), iar prin cererea din

14.05.2015, partea vătămată a înaintat în instanța de judecată pretenții față de

inculpat privind recuperarea prejudiciului material și moral cauzat prin infracțiune

în suma de 100000 Euro (f.d.116-118 vol. I).

În acest sens, instanța de apel a considerat, că soluția instanței de fond nu

este întemeiată, de vreme ce prin raportul de expertiză medico-legală din

12.11.2013, s-a constatat că lui Stasicoveac Olimpiada Simion i-au fost cauzate

vătămări corporale în formă de plagă scalpantă masivă a plantei stângi, amputație

traumatică a degetelor III-IV-V la nivelul falangelor medii, luxația halucelui. Aceste

leziuni au necesitat amputația degetelor I-V cu formarea bontului la nivelul oaselor

metatarsiene, ce a condiționat o incapacitate permanentă de muncă în mărime de

25% și conform acestui criteriu se califică ca vătămare corporală medie.

Soluționând acțiunea civilă privind repararea prejudiciului înaintat de parte

vătămată, instanța de apel a considerat, că în cazul respectiv este justificată și

întemeiată admiterea parțială a acțiunii civile a părții vătămate Stasicoveac

Olimpiada privind recuperarea prejudiciului moral, având în vedere că în urma

acțiunilor inculpatului, partea vătămată a suportat leziuni și suferințe fizice,

psihice, însă suma prejudiciului moral solicitată de către partea vătămată de

100000 Euro este una exagerată, neproporțională și nefondată. În cazul dat se ține

cont de poziția socială a inculpatului și părții vătămate, posibilitatea reală a

inculpatului privind achitarea despăgubirilor solicitate.

Astfel, ținând cont de probele și înscrisurile prezentate de partea vătămată,

de poziția ei expusă în ședință, instanța de apel a conchis de a încasa din contul

inculpatului în folosul părții vătămate cu titlul de prejudiciul moral a sumei de

50000 lei, sumă care, în opinia instanței, este suficientă și oportună suferințelor

morale și psihice suportate de către partea vătămată. În rest sentința fiind

menținută.

ordinare, partea vătămată Stasicoveac Olimpiada și inculpatul Miriuță Ion.

6.1. Partea vătămată Stasicoveac Olimpiada la 08 august 2016 a declarat

recurs ordinar, iar la 25 octombrie 2016 recurs suplimentar, însă fără indicarea

temeiurilor prevăzute în art. 427 și-a expus dezacordul cu hotărârea contestaă

invocând următoarele:

- este în etate și a devenit invalid de grupa a II-a în urma accidentului rutier

în care vinovat este inculpatul;

- timp de 3 ani cât a durat procesul inculpatul nu s-a interesat de starea ei de

sănătate, nu a efectuat vizite la spitalul unde era internată, nu și-a cerut scuze

pentru cele cauzate;

- consideră suma de 100000 Euro ca fiind una echitabilă, ținând cont de

starea ei de sănătate și că după accident are nevoie de îngrijire permanentă, iar

6

copiii fiind plecați peste hotare au angajat o persoană să aibă grijă pe care o plătesc

cu 3000 lei lunar;

- până la accident se întreținea singură asigurându-și existența;

- a fost asistată de un avocat care acordă asistență juridică garantată de stat,

dar care nu a depus efort și implicare la examinarea cauzei;

- avocatul a promis că va întocmi cererea de recurs în termen de 30 de zile,

iar la expirarea acestui termen a invocat că nu sunt temeiuri de a contesta. Invocă

că nu a știut că poate declara singură recurs.

În recursul suplimentar depus, a reiterat cele indicate supra menționând că

dacă inculpatul nu va fi pedepsit după cum merită, va comite încălcări în mod

repetat știind că este pedepsit pentru cele comise.

6.2. Inculpatul Miriuță Ion la 16 august 2016 a expediat prin intermediul

oficiului poștal și înregistrat la Curtea Supremă de Justiție la data de 17 august

2016, cu numărul de intrare 2570 recurs ordinar, solicitând repunerea în termen,

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea sentinței.

În motivarea recursului, inculpatul fără a invoca careva temei din

prevederile art. 427 Cod de procedură penală, a indicat următoarele:

- a depus tardiv recursul deoarece de la 15.07.2016 și până la 22.07.2016 s-a

aflat în concediu medical;

- instanța de apel nu a motivat nici într-un fel cuantumul prejudiciului moral

în sumă de 50000 lei încasat de la el în beneficiul părții vătămate Stasicoveac

Olimpiada;

- instanța de apel nu a luat în considerație starea lui materială, faptul că este

încadrat în grad de dezabilitate cu afecțiune generală, procentul capacității de

muncă fiind de 45%.

inculpatul Miriuță I., solicitând declararea inadmisibilității acestuia ca fiind vădit

neîntemeiat.

de partea vătămată Stasicoveac Olimpiada și de inculpatul Miriuță Ion, în raport cu

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora din

următoarele considerente.

Cu referire la recursul ordinar și suplimentar declarate de partea vătămată

Stasicoveac Olimpiada.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

7

Colegiul penal menționează, că potrivit practicii judiciare constante, erorile

de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau

substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Instanța de recurs constată, că recurenta Stasicoveac Olimpiada, deși în

expunerea motivelor privind dezacordul cu cuantumul prejudiciului moral stabilit,

nu face trimitere expres la temeiurile pentru recurs prevăzute la art. 427 Cod de

procedură penală, Colegiul penal constată că de fapt se întrevede temeiul pentru

recurs prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel în următoarele temeiuri: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau

acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat

soluția instanței.

Potrivit prevederilor art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că instanța

de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după

caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției

date.

Colegiul penal constată că temeiurile invocate de recurentă, prevăzute în pct.

6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală nu și-au găsit confirmarea la

examinarea recursului și recursului suplimentar declarate, dat fiind faptul că,

instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5),

417 alin.(8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care

se întemeiază soluția pronunțată.

Mai mult, Colegiul penal reține, că soluționând acțiunea civilă privind

repararea prejudiciului înaintată de parte vătămată, instanța de apel a casat parțial

hotărârea primei instanțe, prin care a fost dispusă încasarea sumei de 10000 lei,

considerând că este justificat și întemeiat de a încasa din contul inculpatului în

folosul părții vătămate cu titlul de prejudiciu moral suma de 50000 lei, sumă care,

în opinia instanței, a fost considerată suficientă și oportună suferințelor morale și

8

psihice suportate de către partea vătămată, menționând că cuantumul pretins de

partea vătămată de 100000 euro este exagerat.

În acest sens, instanța de recurs reține că legiuitorul a acordat prerogativă

instanței de judecată de a aprecia și determina cuantumul prejudiciului moral ce

urmează a fi încasat.

Or, art. 1422 alin. (1) și (2) Cod civil expres prevede că mărimea

compensației pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în

funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei

vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o

condiție a răspunderii, și de măsura în care această compensare poate aduce

satisfacție persoanei vătămate.

Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța de

judecată, luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul,

precum și statutul social al persoanei vătămate.

Astfel că în speță, Colegiul penal consideră că instanța de apel just a

considerat că suma de 50000 lei dispusă de a fi încasată de partea vătămată

Stasicoveac Olimpiada este echitabilă, care corespunde suferințelor psihice sau

fizice suferite de aceasta în urma acțiunilor inculpatului Miriuță Ion.

În acest sens Colegiul penal menționează, că criticele formulate în cererea de

recurs au format obiect de examinare la judecarea cauzei în instanța de apel și

cărora aceasta le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă

în pct. 5 al prezentei decizii, referindu-se la toate motivele invocate în cererile de

apel depuse, motivare pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei

reluare nu se mai impune, având în vedere și faptul că hotărârea atacată a fost

verificată și în raport cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, în

sensul că nu s-au identificat și alte motive care să condiționeze casarea acesteia.

Cu referire la recursul ordinar declarat de inculpatul Miriuță Ion.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că, recursul este declarat peste

termen.

Dispozițiile art. 422 Cod de procedură penală, prevăd expres că termenul de

recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

Din materialele dosarului, rezultă că decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 08 iunie 2016, a fost pronunțată integral la 01.07.2016 fapt despre

care au fost informați procurorul Bolduratu Vasile, inculpatul Miriuță Ion și

avocatul acestuia Istrati Maria, partea vătămată Stasicoveac Olimpiada și avocatul

acesteia Musteață Sergiu, prezenți în ședința de judecată din 08 iunie 2016, fapt

confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată (f.d. 194 Vol. I).

9

Potrivit art. 231 alin. (1) Cod de procedură penală, termenele stabilite de

prezentul cod se calculează pe ore, zile, luni și ani. Alin. (2) prevede că la calcularea

termenelor procedurale se pornește de la ora, ziua, luna și anul indicate în actul

care a provocat curgerea termenului, afară de cazurile în care legea dispune altfel.

Alin. (3) prevede că la calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se ia în calcul ora

sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se

împlinește.

Astfel, în speță, termenul de 30 zile se calculează, începând cu 02 iulie 2016

și se epuizează la 01 august 2016, iar recursul ordinar a fost declarat de către

inculpatul Miriuță Ion la data de 16.08.2016 prin intermediul oficiului poștal, fiind

înregistrat la Curtea Supremă de Justiție la data de 17 august 2016, cu numărul de

intrare 2570 (f. d. 16-36 Vol. II).

Din cele expuse supra, instanța de recurs conchide că recursul ordinar

declarat la data de 16.08.2016 de inculpatul Miriuță Ion este depus peste termenul

legal de 30 zile, prevăzut în art. 422 Cod de procedură penală.

Nu pot fi reținute argumentele inculpatului Miriuță Ion privind repunerea în

termen a recursului din motiv că de la 15.07.2016 și până la 22.07.2016 s-a aflat în

concediu medical.

Or, termenul de recurs este absolut și are caracter imperativ, în sensul că

depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul

declarat după expirarea termenului se va respinge ca tardiv, deoarece legea

procesual-penală ce reglementează procedura examinării recursului ordinar, nu

prevede posibilitatea de repunere în termen a recursului.

Potrivit prevederilor art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală, în cazul în

care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen,

nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului

efectuat peste termen.

Unul dintre scopurile legii procesual penale este asigurarea egalității pentru

toate părțile interesate în procesul penal, însă acest deziderat impune disciplinarea

activității procesuale, inclusiv și prin stabilirea unor termene peremptorii.

În acest sens, art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală impune obligația

îndeplinirii în termen a actelor de procedură, sub sancțiunea decăderii din

exercițiul dreptului. Astfel, neexecutarea în termen a unui drept procesual, conform

sancțiunii menționate, duce la pierderea acestuia.

Prin urmare, Colegiul penal, constatând încălcarea de către recurentul

Miriuță Ion a prevederilor art. 422 Cod de procedură penală a ajuns la concluzia

inadmisibilității recursului acestuia, din motiv că este depus peste termen.

În concluzia celor expuse, Colegiul penal conchide despre inadmisibilitatea

recursurilor ordinare declarate de partea vătămată Stasicoveac Olimpiada,

deoarece este vădit neîntemeiat, iar de inculpatul Miriuță Ion deoarece este

declarat peste termen.

10

Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de partea vătămată

Stasicoveac Olimpiada și de inculpatul Miriuță Ion, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 08 iunie 2016, în cauza penală în privința lui

Miriuță Ion Spiridon, din motiv că recursul părții vătămate Stasicoveac Olimpiada

este vădit neîntemeiat, iar recursul inculpatului Miriuță Ion, este declarat peste

termen.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 22 decembrie 2016.

Președinte Ursache Petru

Judecător Toma Nadejda

Judecător Timofti Vladimir

11