1ra-1833/2016 — Art.264 așin.1 CP

Prin sentința Judecătoriei Râșcani, mun.Chișinău din 01 martie 2016, Miriuță Ion Spiridon a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (1) Cod penal, stabilindu-i pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 300 unități convenționale, ceea ce constituie 6000 lei, fără privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport. 1 Acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Stasicoveac Olimpiada a fost admisă parțial încasând de la Miriuță Ion în beneficiul acesteia cu titlul de prejudiciul moral suma de 10000 lei. În rest, pretențiile au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a stabilit că inculpatul Miriuță Ion Spiridon, la 04 august 2013, aproximativ la ora 19:35, în mun. Chișinău aflându- se la volanul autocarului de model "KASSBOHRER" cu numere de înmatriculare C YF 888, se deplasa pe str. Calea Moșilor din direcția str. Izmail spre intrarea pe teritoriul "Gara Chișinău Nord" amplasat pe str. Calea Moșilor, 2/1, în timpul deplasării pe str. Calea Moșilor, efectuând manevra de cotire la dreapta pe teritoriul „Gara Chișinău Nord", inculpatul nu a ținut permanent seama de împrejurări, nu a asigurat securitatea circulației rutiere, fără a ține seama de faptul că se deplasează în zonă rezidențială, unde pietonii au prioritate, încălcând astfel prevederile art. 40 alin. (2) lit. b) a Regulamentului Circulației Rutiere (RCR), care prevede că înaintea virării la dreapta, conducătorul de vehicul trebuie să cedeze trecerea bicicliștilor și conducătorilor de ciclomotoare care se deplasează pe pista destinată lor, precum și pietonilor, de asemenea ignorând prevederile art. 46 alin. (2) lit. b) din RCR, conform căruia conducătorul de vehicul trebuie să manifeste prudența sporită și în caz de necesitate, să reducă viteza până la limita care i-ar garanta siguranța traficului sau chiar să oprească în cazul în care se deplasează pe lângă persoane de vârstă înaintată și prevederile art. 94 alin. (1) și (2) din RCR conform căruia - în zona rezidențială și cea pietonală pietonilor li se permite deplasarea atât pe trotuare, cât și pe carosabilul drumului. Conducătorii de vehicule trebuie să se deplaseze astfel încât să nu creeze obstacole sau pericol pietonilor. În caz de necesitate, ei sunt obligați să oprească. Drept rezultat a comis tamponare pietonului de vârstă înaintată Stasicoveac Olimpiada Simion, a.n. 24.07.1934, care traversa drumul de la dreapta spre stânga relativ deplasării autocarului menționat, și anume a traversat cu roata dreaptă din față a autocarului peste piciorul stâng a pietonului. În rezultatul accidentului de circulație, Stasicoveac Olimpiada Simion în conformitate cu Raportul de expertiză medico-legală nr. 2806/D din 16.12.2013 i-a fost cauzat plagă scalpantă masivă a plantei stângi: amputația traumatică a degetelor III-IV-V la nivelul falangelor medii, luxația halucelui. Aceste leziuni au necesitat amputația degetelor I-V cu formarea bontului la nivelul oaselor metatarsiene, ceea ce se califică vătămare corporală medie.

Nefiind de acord cu sentința au declarat cereri de apel procurorul în Procuratura mun.Chișinău, Severin Vladimir și avocatul Musteață Sergiu în interesele părții vătămate Stasicoveac Olimpiada. 3.1. Procurorul în apelul declarat a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, cu recunoașterea vinovăției inculpatului Miriuță Ion Spiridon de 2 comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 1 an, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip deschis și cu privarea dreptului de a conduce mijloace de transport pe un termen de 2 ani. A admite integral acțiunea civilă a părții vătămate. În motivarea apelului procurorul a invocat, că prima instanță nu a aplicat o pedeapsă echitabilă în privința inculpatului, vina în fapta incriminată nu a recunoscut și nu a reparat prejudiciul cauzat victimei, prin urmare consideră, că pedeapsa dispusă prin sentința instanței este prea blândă, și insuficientă atingerii scopului legii penale în restabilirea echității sociale, corectării condamnatului și prevenției săvârșirii noilor infracțiuni. A mai indicat procurorul că în cazul în care inculpatul a comis fapta în condiții rutiere și climaterice favorabile circulației, trezește dubii rezonabile cu privire la capacitățile acestuia de a conduce în securitate mijlocul de transport și deci necesită privarea acestuia de dreptul special de conducere a mijloacelor de transport. 3.2. Avocatul Musteață Sergiu în interesele părții vătămate Stasicoveac Olimpiada a solicitat casarea sentinței în latura civilă, pronunțarea unei noi hotărâri în partea reparării prejudiciului moral, prin încasarea unor despăgubiri mai mari. În motivarea apelului avocatul a invocat referitor la repararea prejudiciului moral, că suma despăgubirilor încasate de prima instanță nu corespunde tuturor suferințelor fizice și psihice suportate de partea vătămată, deoarece instanța de judecată nu a apreciat conform situației reale prejudiciul moral suferit de partea vătămată și a dispus încasarea în folosul ei a unor despăgubiri mici. Părții vătămate în urma accidentului rutier i-au fost cauzate suferințe fizice, aceasta suportând o intervenție chirurgicală în urma căreia i-au fost amputate degetele de la picior, fapt ce i-a provocat suferințe fizice și psihice grave pe perioada operației, tratamentului, dar și după acestea, manifestate prin stări de stres, frustrare, îngrijorare, nervozitate, insomnii, durere severă, dificultăți de deplasare, dureri, disconfort. A mai indicat că până la intervenție își purta singură de grijă, ba chiar și înfăptuia unele activități aducătoare de profit, fapt ce în prezent din cauza înrăutățirii stării de sănătate nu poate realiza.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 iunie 2016 au fost admise apelurile declarate de către procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Severin Vladimir și avocatul Musteață Sergiu în interesele părții vătămate Stasicoveac Olimpiada, casată parțial sentința în partea laturii civile și pronunțată o hotărâre nouă în această parte, potrivit modului prevăzut pentru prima instanță și dispusă încasarea de la inculpatul Miriuță Ion Spiridon în beneficiul părții vătămate Stasicoveac Olimpiada, cu titlul de prejudiciu moral suma de 50000 lei.

În motivarea soluției adoptate instanța de apel a indicat, că instanța de fond, cercetând totalitatea probelor administrate de către organul de urmărire 3 penală prezentate de procuror în instanță, prin prisma prevederilor art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al concludenței, veridicității și pertinenței lor, corect și legal a încadrat acțiunile lui Miriuță Ion Spiridon în baza art. 264 alin.(1) Cod penal, axându-se la adoptarea soluției sale pe un șir de probe care au fost verificate de către instanța de apel, și anume: — declarațiile părții vătămate Stasicoveac Olimpiada, care a fost audiată în cadrul instanței de fond și suplimentar în ședința instanței de apel; — declarațiile martorului Bajora Grigore, care a fost audiat în cadrul instanței de fond; — declarațiile martorului Macrii Nicolae Ion, care a fost audiat în cadrul instanței de fond; — declarațiile martorului Stan Vadim Ion, care a fost audiat în cadrul instanței de fond. În afară de aceste probe, vina inculpatului Miriuță Ion Spiridon, mai este demonstrată și prin alte probe, cum sunt: - procesul-verbal de cercetare a locului accidentului din 04 august 2013 și planșa fotografică, potrivit căruia s-a examinat autocarul de model „KASSBOHRER" cu numere de înmatriculare C YF 888, și au fost depistate urme de sânge pe roata dreaptă din față. La fața locului urme de frânare sau de anvelope n- au fost depistate (f.d.8-12 vol. I); - schița accidentului rutier potrivit căreia tamponarea pietonului de către autocarul de model „KASSBOHRER’' cu n/î C YF 888 a avut loc pe teritoriul „Gara de Nord" în zona rezidențială (f.d. 13 vol. I); - procesul-verbal al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei nr.1298 din 04.08.2013, conform căruia în privința lui Miriuță Ion Spiridon a fost stabilită concluzia „treaz" (f.d. 15, verso vol. I); - certificatul de vizită din 04.08.2013 eliberat cet. Olimpiada Stasicoveac potrivit căruia a fost pus diagnosticul: plagă scalpantă a piciorului propriu-zis stâng cu defect masiv tegumentar (f.d. 16 vol. I); - procesul-verbal de ridicare întocmit la 23.11.2013, prin care a fost ridicat de la Olimpiada Stasicoveac fotocopiile de la radiografie în număr de 15 (f.d.29, verso vol. I); - raportul de expertiză medico-legală din 12.11.2013, potrivit căruia lui Stasicoveac Olimpiada Simion i-au fost cauzate vătămări corporale în formă de plagă scalpantă masivă a plantei stângi, amputație traumatică a degetelor III-IV-V la nivelul falangelor medii, luxația halucelui. Aceste leziuni au necesitat amputația degetelor I-V cu formarea bontului la nivelul oaselor metatarsiene, ceea ce se califică ca vătămare corporală medie (f d. 33-34 vol. I). Astfel, instanța de apel a conchis că probele administrate și cercetate, demonstrează incontestabil vinovăția lui Miriuță Ion Spiridon în baza art. 264 alin. 4 (1) Cod penal - încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare medie a integrității corporale sau a sănătății. În baza probelor administrate în cadrul urmăririi penale, instanța de fond a concluzionat că reeducarea și corectarea inculpatului Miriuță I. este posibilă cu aplicarea pedepsei sub formă de amendă în mărime de 300 unități convenționale, fără privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport. Deoarece atât inculpatul care nu a declarat apel cât și procurorul și partea vătămată care la rândul său au declarat apel, nu contestată încadrarea faptei, în speță, instanța de apel s-a expus doar asupra pedepsei aplicate inculpatului și asupra acțiunii civile înaintate în cadrul cauzei penale, având în vedere că doar în această parte au fost înaintate pretenții de către acuzatorul de stat și de către partea vătămată. Instanța de apel a considerat că la aplicarea pedepsei inculpatului s-a ținut cont de rigorile art. 75 Cod penal și anume lipsa a cărorva circumstanțe atenuante și agravante în privința inculpatului. Inculpatul Miriuță Ion nu are antecedente penale, a comis o infracțiune din imprudență, în așa condiții, instanța de apel a considerat corectă aplicarea față de inculpat a pedepsei sub formă de amendă. Corectarea inculpatului Miriuță Ion, ca scop al pedepsei penale, presupune conștientizarea de către acesta a celor săvârșite și reîntoarcerea, reîncadrarea lui în activitatea societății, astfel, că în cazul de față, instanța de apel a considerat, că inculpatul va conștientiza integral pericolul social al acțiunilor comise de către dânsul, iar aplicarea pedepsei sub formă de închisoare cu executarea reală a acesteia, solicitată de acuzatorul de stat este absolut inoportună situației de fapt și de drept. Instanța de apel a conchis, că corectarea și reeducarea inculpatului Miriuță Ion, este posibilă, menținând stabilirea pedepsei sub formă de amendă penală în mărime de 300 unități convenționale. Instanța de apel a conchis, că întemeiat și justificat instanța de fond nu l-a privat pe inculpat de dreptul de a conduce mijloacele de transport, or, în cazul dat s-a ținut cont de faptul că inculpatul este angajat în câmpul muncii în calitate de șofer de rută la SA „Rz-Transcom”, ceea ce denotă că aceasta este unica sursa de întreținere. Mai mult ca atât, este de remarcat și faptul, că norma ce i s-a incriminat inculpatului, nu obligă instanța de judecată în mod obligatoriu să aplice pedeapsă complimentară, or, privarea de dreptul de a conduce mijlocul de transport pe o perioadă se aplică ca o pedeapsă complementară în dependență de circumstanțele cauzei și personalitatea celui vinovat, care la caz, se caracterizează pozitiv la locul de muncă. Referitor la acțiunea civilă înaintată de Stasicoveac Olimpiada, instanța de apel a reținut că prin ordonanța din 24.11.2013, Stasicoveac Olimpiada a fost 5 recunoscută în calitate de parte vătămată (f.d.37 vol.I), iar prin cererea din 14.05.2015, partea vătămată a înaintat în instanța de judecată pretenții față de inculpat privind recuperarea prejudiciului material și moral cauzat prin infracțiune în suma de 100000 Euro (f.d.116-118 vol. I). În acest sens, instanța de apel a considerat, că soluția instanței de fond nu este întemeiată, de vreme ce prin raportul de expertiză medico-legală din 12.11.2013, s-a constatat că lui Stasicoveac Olimpiada Simion i-au fost cauzate vătămări corporale în formă de plagă scalpantă masivă a plantei stângi, amputație traumatică a degetelor III-IV-V la nivelul falangelor medii, luxația halucelui. Aceste leziuni au necesitat amputația degetelor I-V cu formarea bontului la nivelul oaselor metatarsiene, ce a condiționat o incapacitate permanentă de muncă în mărime de 25% și conform acestui criteriu se califică ca vătămare corporală medie. Soluționând acțiunea civilă privind repararea prejudiciului înaintat de parte vătămată, instanța de apel a considerat, că în cazul respectiv este justificată și întemeiată admiterea parțială a acțiunii civile a părții vătămate Stasicoveac Olimpiada privind recuperarea prejudiciului moral, având în vedere că în urma acțiunilor inculpatului, partea vătămată a suportat leziuni și suferințe fizice, psihice, însă suma prejudiciului moral solicitată de către partea vătămată de 100000 Euro este una exagerată, neproporțională și nefondată. În cazul dat se ține cont de poziția socială a inculpatului și părții vătămate, posibilitatea reală a inculpatului privind achitarea despăgubirilor solicitate. Astfel, ținând cont de probele și înscrisurile prezentate de partea vătămată, de poziția ei expusă în ședință, instanța de apel a conchis de a încasa din contul inculpatului în folosul părții vătămate cu titlul de prejudiciul moral a sumei de 50000 lei, sumă care, în opinia instanței, este suficientă și oportună suferințelor morale și psihice suportate de către partea vătămată. În rest sentința fiind menținută.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, au declarat recursuri ordinare, partea vătămată Stasicoveac Olimpiada și inculpatul Miriuță Ion. 6.1. Partea vătămată Stasicoveac Olimpiada la 08 august 2016 a declarat recurs ordinar, iar la 25 octombrie 2016 recurs suplimentar, însă fără indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și-a expus dezacordul cu hotărârea contestaă invocând următoarele: - este în etate și a devenit invalid de grupa a II-a în urma accidentului rutier în care vinovat este inculpatul; - timp de 3 ani cât a durat procesul inculpatul nu s-a interesat de starea ei de sănătate, nu a efectuat vizite la spitalul unde era internată, nu și-a cerut scuze pentru cele cauzate; - consideră suma de 100000 Euro ca fiind una echitabilă, ținând cont de starea ei de sănătate și că după accident are nevoie de îngrijire permanentă, iar 6 copiii fiind plecați peste hotare au angajat o persoană să aibă grijă pe care o plătesc cu 3000 lei lunar; - până la accident se întreținea singură asigurându-și existența; - a fost asistată de un avocat care acordă asistență juridică garantată de stat, dar care nu a depus efort și implicare la examinarea cauzei; - avocatul a promis că va întocmi cererea de recurs în termen de 30 de zile, iar la expirarea acestui termen a invocat că nu sunt temeiuri de a contesta. Invocă că nu a știut că poate declara singură recurs. În recursul suplimentar depus, a reiterat cele indicate supra menționând că dacă inculpatul nu va fi pedepsit după cum merită, va comite încălcări în mod repetat știind că este pedepsit pentru cele comise. 6.2. Inculpatul Miriuță Ion la 16 august 2016 a expediat prin intermediul oficiului poștal și înregistrat la Curtea Supremă de Justiție la data de 17 august 2016, cu numărul de intrare 2570 recurs ordinar, solicitând repunerea în termen, admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea sentinței. În motivarea recursului, inculpatul fără a invoca careva temei din prevederile art. 427 Cod de procedură penală, a indicat următoarele: - a depus tardiv recursul deoarece de la 15.07.2016 și până la 22.07.2016 s-a aflat în concediu medical; - instanța de apel nu a motivat nici într-un fel cuantumul prejudiciului moral în sumă de 50000 lei încasat de la el în beneficiul părții vătămate Stasicoveac Olimpiada; - instanța de apel nu a luat în considerație starea lui materială, faptul că este încadrat în grad de dezabilitate cu afecțiune generală, procentul capacității de muncă fiind de 45%.

Procurorul a depus referință privind opinia asupra recursului declarat de inculpatul Miriuță I., solicitând declararea inadmisibilității acestuia ca fiind vădit neîntemeiat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de partea vătămată Stasicoveac Olimpiada și de inculpatul Miriuță Ion, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora din următoarele considerente. Cu referire la recursul ordinar și suplimentar declarate de partea vătămată Stasicoveac Olimpiada. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. 7 Colegiul penal menționează, că potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Instanța de recurs constată, că recurenta Stasicoveac Olimpiada, deși în expunerea motivelor privind dezacordul cu cuantumul prejudiciului moral stabilit, nu face trimitere expres la temeiurile pentru recurs prevăzute la art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal constată că de fapt se întrevede temeiul pentru recurs prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în următoarele temeiuri: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. Potrivit prevederilor art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Colegiul penal constată că temeiurile invocate de recurentă, prevăzute în pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului și recursului suplimentar declarate, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin.(8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Mai mult, Colegiul penal reține, că soluționând acțiunea civilă privind repararea prejudiciului înaintată de parte vătămată, instanța de apel a casat parțial hotărârea primei instanțe, prin care a fost dispusă încasarea sumei de 10000 lei, considerând că este justificat și întemeiat de a încasa din contul inculpatului în folosul părții vătămate cu titlul de prejudiciu moral suma de 50000 lei, sumă care, în opinia instanței, a fost considerată suficientă și oportună suferințelor morale și 8 psihice suportate de către partea vătămată, menționând că cuantumul pretins de partea vătămată de 100000 euro este exagerat. În acest sens, instanța de recurs reține că legiuitorul a acordat prerogativă instanței de judecată de a aprecia și determina cuantumul prejudiciului moral ce urmează a fi încasat. Or, art. 1422 alin. (1) și (2) Cod civil expres prevede că mărimea compensației pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța de judecată, luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social al persoanei vătămate. Astfel că în speță, Colegiul penal consideră că instanța de apel just a considerat că suma de 50000 lei dispusă de a fi încasată de partea vătămată Stasicoveac Olimpiada este echitabilă, care corespunde suferințelor psihice sau fizice suferite de aceasta în urma acțiunilor inculpatului Miriuță Ion. În acest sens Colegiul penal menționează, că criticele formulate în cererea de recurs au format obiect de examinare la judecarea cauzei în instanța de apel și cărora aceasta le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în pct. 5 al prezentei decizii, referindu-se la toate motivele invocate în cererile de apel depuse, motivare pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune, având în vedere și faptul că hotărârea atacată a fost verificată și în raport cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, în sensul că nu s-au identificat și alte motive care să condiționeze casarea acesteia. Cu referire la recursul ordinar declarat de inculpatul Miriuță Ion. Conform art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că, recursul este declarat peste termen. Dispozițiile art. 422 Cod de procedură penală, prevăd expres că termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. Din materialele dosarului, rezultă că decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 iunie 2016, a fost pronunțată integral la 01.07.2016 fapt despre care au fost informați procurorul Bolduratu Vasile, inculpatul Miriuță Ion și avocatul acestuia Istrati Maria, partea vătămată Stasicoveac Olimpiada și avocatul acesteia Musteață Sergiu, prezenți în ședința de judecată din 08 iunie 2016, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată (f.d. 194 Vol. I). 9 Potrivit art. 231 alin. (1) Cod de procedură penală, termenele stabilite de prezentul cod se calculează pe ore, zile, luni și ani. Alin. (2) prevede că la calcularea termenelor procedurale se pornește de la ora, ziua, luna și anul indicate în actul care a provocat curgerea termenului, afară de cazurile în care legea dispune altfel. Alin. (3) prevede că la calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se ia în calcul ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlinește. Astfel, în speță, termenul de 30 zile se calculează, începând cu 02 iulie 2016 și se epuizează la 01 august 2016, iar recursul ordinar a fost declarat de către inculpatul Miriuță Ion la data de 16.08.2016 prin intermediul oficiului poștal, fiind înregistrat la Curtea Supremă de Justiție la data de 17 august 2016, cu numărul de intrare 2570 (f. d. 16-36 Vol. II). Din cele expuse supra, instanța de recurs conchide că recursul ordinar declarat la data de 16.08.2016 de inculpatul Miriuță Ion este depus peste termenul legal de 30 zile, prevăzut în art. 422 Cod de procedură penală. Nu pot fi reținute argumentele inculpatului Miriuță Ion privind repunerea în termen a recursului din motiv că de la 15.07.2016 și până la 22.07.2016 s-a aflat în concediu medical. Or, termenul de recurs este absolut și are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se va respinge ca tardiv, deoarece legea procesual-penală ce reglementează procedura examinării recursului ordinar, nu prevede posibilitatea de repunere în termen a recursului. Potrivit prevederilor art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală, în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen. Unul dintre scopurile legii procesual penale este asigurarea egalității pentru toate părțile interesate în procesul penal, însă acest deziderat impune disciplinarea activității procesuale, inclusiv și prin stabilirea unor termene peremptorii. În acest sens, art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală impune obligația îndeplinirii în termen a actelor de procedură, sub sancțiunea decăderii din exercițiul dreptului. Astfel, neexecutarea în termen a unui drept procesual, conform sancțiunii menționate, duce la pierderea acestuia. Prin urmare, Colegiul penal, constatând încălcarea de către recurentul Miriuță Ion a prevederilor art. 422 Cod de procedură penală a ajuns la concluzia inadmisibilității recursului acestuia, din motiv că este depus peste termen. În concluzia celor expuse, Colegiul penal conchide despre inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de partea vătămată Stasicoveac Olimpiada, deoarece este vădit neîntemeiat, iar de inculpatul Miriuță Ion deoarece este declarat peste termen. 10

În conformitate cu art. 432 alin.(1), (2) pct. 2), 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE: Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de partea vătămată Stasicoveac Olimpiada și de inculpatul Miriuță Ion, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 iunie 2016, în cauza penală în privința lui Miriuță Ion Spiridon, din motiv că recursul părții vătămate Stasicoveac Olimpiada este vădit neîntemeiat, iar recursul inculpatului Miriuță Ion, este declarat peste termen. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 22 decembrie 2016. Președinte Ursache Petru Judecător Toma Nadejda Judecător Timofti Vladimir 11