1ra-1959/16 — art.186 alin.5 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.186 alin.5 CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.10 CPP
1ra-1959/16 — art.186 alin.5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr.1ra-1959/16
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
30 noiembrie 2016 mun.Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte Nicolae Gordilă,
Judecători Elena Covalenco,
Iurie Diaconu,
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se solicită
casarea sentinței Judecătoriei Anenii Noi din 04 martie 2016 și deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Chișinău din 09 septembrie 2016, declarat de inculpatul
Smocinschi Ion Sergiu, născut la 29
decembrie 1994, originar și domiciliat
în s.Cobusca Nouă, r-nu1 Anenii Noi.
Termenul examinării cauzei:
Prima instanță: 09.07.2015 – 04.03.2016;
Instanța de apel: 24.03.2016 – 09.09.2016;
Instanța de recurs: 26.10.2016 – 30.11.2016.
C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Anenii Noi din 04 martie 2016, Smocinschi Ion a
fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.186 alin.(5) Cod penal, la 8 ani
închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.
Acțiunile civile înaintate de către Cobzac Andrei și Dogaru Valentin au fost
admise integral, încasîndu-se de la Smocinschi Ion prejudiciul material în beneficiul lui
Cobzac Andrei în sumă de 15000 lei și în beneficiul lui Dogaru Valentin în sumă de
21750 lei.
Acțiunea civilă înaintată de către reprezentantul părții vătămate Gasan Valentina,
Digori Elena, a fost admisă parțial, încasîndu-se de la Smocinschi Ion în beneficiul lui
Gasan Valentina prejudiciul material în sumă de 5400 euro, echivalentul în lei la data
executării sentinței și suma de 97000 lei. În rest pretențiile au fost respinse ca
neîntemeiate.
Prima instanță, examinînd cauza în procedura prevăzută de art.3641 Cod de
procedură penală, a constatat că Smocinschi Ion, la 19 februarie 2015, ora 23.00,
urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, prin deteriorarea geamului, a
pătruns în domiciliul lui Racu Anatolie din s.Cobusca Nouă, r-nu1 Anenii Noi, de
unde, pe ascuns, a sustras bunuri materiale în valoare de 3166 lei, cauzîndu-i părții
vătămate un prejudiciu material în proporții considerabile.
Tot el, în perioada 10 - 25 martie 2015, data exactă nefiind stabilită, urmărind
scopul sustragerii bunurilor altei persoane, prin forțarea geamului, a pătruns în
domiciliul lui Dogaru Valentina din or.Anenii Noi, str.Jucovschi 24, de unde, pe
ascuns, a sustras bunuri materiale în valoare de 21750 lei, cauzîndu-i părții vătămate un
prejudiciu material în proporții considerabile.
Tot el, la 07 aprilie 2015, în intervalul orelor 07.20 - 09.40, urmărind scopul
1
sustragerii bunurilor altei persoane, a pătruns în domiciliul lui Gasan Valentina din
s.Cobusca Nouă, r-nu1 Anenii Noi, de unde a sustras, pe ascuns, bani în sumă de 6100
euro, echivalentul sumei de 116721,67 lei, 100000 lei și bijuterii din aur, cauzîndu-i
părții vătămate un prejudiciu material în proporții deosebit de mari, în sumă totală de
229921,67 lei.
Tot el, la 01 mai 2015, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, fiind
la domiciliul lui Cobzac Andrei din s.Cobusca Nouă, r-nul Anenii Noi, avînd acces
liber, a sustras pe ascuns dintr-o odaie 15000 lei, cauzîndu-i părții vătămate un
prejudiciu material în proporții considerabile.
Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul, care a solicitat casarea acesteia
și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care
să-i fie stabilită o pedeapsă mai blîndă, invocînd că, pedeapsa a fost individualizată
contrar prevederilor legale; - instanța nu a ținut cont că s-a căit sincer de cele comise, a
conștientizat faptele sale și că este dispus să restituie prejudiciile cauzate; - a aplicat
eronat prevederile art.7, 75-78 Cod penal și nu le-a aplicat pe cele ale art.76 alin.(2)
Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă prea aspră.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 septembrie
2016, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat.
Instanța de apel a indicat că, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei
penale, prima instanță a ținut cont de prevederile art.75 și 76 Cod penal, de toate
circumstanțele cauzei, că circumstanțe atenuante ori excepționale, care ar genera
aplicarea unei pedepse mai ușoare, nu au fost stabilite, că inculpatul s-a căit sincer
pentru fapta comisă, dar nu a recuperat prejudiciul cauzat părților vătămate, anterior a
fost condamnat pentru comiterea unei infracțiuni similare, pedeapsa penală aplicată
anterior neîndeplinindu-și funcția de corectare și reeducare a lui I.Smocinschi.
Împotriva hotărîrilor judecătorești a declarat recurs ordinar inculpatul care,
invocînd temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.10) Cod de procedură penală, solicită
casarea acestora, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să-i
fie stabilită o pedeapsă mai blîndă, pe motiv că instanțele de fond i-au aplicat o
pedeapsă individualizată contrar prevederilor legale; - au aplicat eronat prevederile
art.7, 75-78 Cod penal și nu le-a aplicat pe cele ale art.76 alin.(2) Cod penal; - nu au
ținut cont că și-a recunoscut vina și se căiește sincer de fapta comisă, solicitînd
examinarea cauzei penale în procedură simplificată; - că este dispus să recupereze
prejudiciul cauzat părților vătămate. De asemenea, solicită să fie aplicată față de el
amnistia.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în raport cu
materialele dosarului și motivele invocate, ținînd cont de opinia reprezentantului părții
vătămate Gasan Valentina, Digori Elena și a procurorului expuse în referință, prin care
se solicită declararea inadmisibilității recursului ordinar, Colegiul penal decide asupra
inadmisibilității acestuia din următoarele considerente.
Conform art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărîrea instanței de apel
poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de fond ori
de apel.
Potrivit textului recursului, recurentul invocă drept temei de casare a deciziei
instanței de apel art.427 alin.(1) pct.10) Cod de procedură penală, care stipulează că
hotărîrea instanței de apel conține o eroare de drept în cazul în care instanța de apel a
aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.
2
Analizînd acest temei în raport cu motivele invocate, Colegiul penal constată că
acesta nu și-a găsit confirmare.
Totodată, Colegiul reține că autorul recursului este de acord cu starea de fapt
stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor
inculpatului, și critică hotărîrea instanței de apel numai referitor la pedeapsa care i-a
fost aplicată.
Motivele recurentului, precum că instanțele incorect au individualizat pedeapsa,
neacordînd deplină eficiență prevederilor art.7, 75, 76 alin.(2) și 78 Cod penal, Colegiul
penal le consideră drept lipsite de temei.
La acest capitol Colegiul relevă că, persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea
unei infracțiuni trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii
articolului în baza căruia persoana se declară vinovată.
Concomitent, conform art.75 alin.(1) Cod penal, la stabilirea categoriei și
termenului pedepsei instanța de judecată are obligația să țină cont de gravitatea
infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele
cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra
corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei
acestuia.
Pedeapsa are drept scop și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea
inculpatului, cît și a altor persoane. Ca măsură de constrîngere, pedeapsa are pe lîngă
scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, în ce privește comportamentul
făptuitorului. Pe de altă parte, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie
individualizată în așa fel, încît inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii
penale și evitarea în viitor a săvîrșirii unor fapte similare. Chestiunea de individualizare
a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei
și autorului, avînd ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de lege.
În această ordine de idei, la stabilirea pedepsei lui I.Smocinschi, instanța de apel
a ținut seama pe deplin de principiile de aplicare, prevăzute de art.7, 61 Cod penal și de
criteriile generale de individualizare, de caracterul și gradul de pericol social al
infracțiunii săvîrșite, stipulate în art.75 Cod penal, de toate circumstanțele cauzei, de
gravitatea infracțiunii, calificată drept gravă, de persoana inculpatului, care și-a
recunoscut vina și s-a căit sincer de cele comise, solicitînd examinarea cauzei în
procedură simplificată, dar care, pe de altă parte, se caracterizează negativ la locul de
trai, precum și de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării acestuia,
avînd în vedere că anterior a fost condamnat pentru săvîrșirea unei infracțiuni similare,
corect considerînd că scopul pedepsei penale va putea fi atins doar prin aplicarea față
de inculpat a unei pedepse de 8 ani închisoare, cu executarea ei reală.
Astfel, Colegiul conchide că concluzia instanței de apel corespunde
circumstanțelor cauzei și criteriilor de stabilire a pedepsei, aceasta fiind aplicată în
limitele legii și individualizată conform prevederilor legale. Deci, analizînd materialele
cauzei și decizia instanței de apel, Colegiul penal nu constată vreo eroare de drept
gravă ce ar afecta legalitatea hotărîrii judecătorești contestate, iar pedeapsa aplicată
inculpatului este individualizată conform prevederilor legale.
Cu referire la solicitarea recurentului de a fi aplicată față de el amnistia, în
temeiul Legii nr.210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-
a de la proclamarea independenței R.Moldova, Colegiul penal menționează că,
chestiunea dată urmează să se soluționeaze de către instanța de judecată din raza de
activitate a organului sau a instituției în care condamnatul execută pedeapsa, la
3
demersul instituției sau la cererea condamnatului, în ordinea prevăzută de art.469
alin.(1) - art.471 Cod de procedură penală.
Potrivit art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței
de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată
că este vădit neîntemeiat.
În acest context, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității recursului ordinar
declarat de către inculpat, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art.432 alin.(1)-(2) pct.4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul Smocinschi Ion,
împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 septembrie 2016,
în propria lui cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 21 decembrie 2016.
Președinte Nicolae Gordilă
Judecători Elena Covalenco
Iurie Diaconu
4