1ra-1932/2016 — art. 217-1 alin. 4 lit. d CP

Dosarul nr. 1ra-1932/2016

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

23 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Gordilă Nicolae

Judecători Covalenco Elena

Diaconu Iurie

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 11 mai 2016 și a sentinței

Judecătoriei Soroca din 05 februarie 2016, declarat de către inculpatul

Cebotari Radj Vladimir, născut la 19 decembrie 1981,

originar și domiciliat în r-nul Glodeni, s. Danu.

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T AT:

Vladimir, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod

penal, la 7 ani și 6 luni închisoare cu executare în penitenciar de tip închis, cu

privarea de dreptul de a exercita activități legate de circulația substanțelor narcotice

pe termen de 5 ani.

2014, fiind în relații de concubinaj cu Dragan Z., dându-și seama de caracterul

prejudiciabil al acțiunilor sale, intenționat, i-a transmis spre păstrare concubinei un

sac în care se aflau paie de mac, proveniența cărora în cadrul urmăririi penale nu a

fost posibil de stabilit și despre care cunoștea cu certitudine că sunt interzise în

circuitul civil, după care s-a înțeles cu ultima să le păstreze la domiciliu mătușii sale

Duminică R. din s. Bădiceni r-nul Soroca, până la revenirea sa, când urma să vândă

substanțele respective persoanelor interesate.

La data de 14 august 2014, în jurul orei 12:30, când Cebotari R. a revenit la

domiciliul lui Dragan Z. și Duminică R. din s. Bădiceni r-nul Soroca pentru a lua

sacul în care se aflau paie de mac, acesta a fost reținut de către colaboratorii de

1

poliție având asupra sa un sac cu paie de mac, ce a fost ridicat și sigilat de către

colaboratorii de poliție.

Conform raportului de expertiză nr. 7869 din 25 septembrie 2014 masele

vegetale din pachetele nr. l și nr. 2, prezentate spre examinare, ce au fost ridicate la

14 august 2014 de la Cebotari R., reprezintă paie de mac, care conțin alcaloizi activi

ai opiului (morfină, codeină), prin urmare se atribuie la substanțe narcotice.

Cantitatea substanțelor narcotice, a paiului de mac alcătuind 2,426 kg.

Potrivit „Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin

aceste substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora”, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, cu modificările și completările

ulterioare, paiele de mac (toate părțile diferitor specii de mac, mărunțite sau întregi,

uscate sau umede, cu excepția semințelor coapte, colectate prin diverse metode și

care conțin alcoolizi narcoactivi de opiu), în cantitatea de 2,426 kg, constituie

proporții deosebit de mari.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate,

instanța de fond a calificat de drept fapta inculpatului în baza art. 2171 alin. (4) lit. d)

Cod penal - Circulația ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor în

scop de înstrăinare în proporții deosebit de mari.

inculpatului, care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul să fie achitat de

comiterea infracțiunii prevăzută de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal.

În motivarea apelului a invocat că:

- substanțele narcotice au fost depistate datorită inculpatului în gospodăria lui

Duminica R. și Dragan Z.;

- sacii ce conțin paie de mac mărunțit nu aparțin inculpatului, iar învinuirea

adusă lui se bazează pe presupuneri;

- lipsesc probele ce demonstrează faptul, cui și ce cantitate de stupefiante

inculpatul a vândut.

respins ca nefondat apelul inculpatului, cu menținerea sentinței.

a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, iar probele acumulate au fost corect

apreciate, ținându-se cont de prevederile art. 101 Cod de procedură penală.

Instanța de apel a menționat faptul, că deși inculpatul nu a recunoscut vina în

comiterea infracțiunii prevăzută de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, aceasta a fost

confirmată prin declarațiile martorilor Bălănescu A. și Iachimov I., prin probele

acumulate de către partea acuzării și cercetate în ședința instanței de judecată și

anume: procesul verbal privind actele de constatare din 14 august 2014 (f.d. 12);

procesul verbal de cercetare la fața locului din 12 septembrie 2014 (f.d. 18-19);

procesul verbal de examinare a obiectelor și fototabelul din 25 septembrie 2014 (f.d.

2

37-39); raportul de expertiză nr. 7869 din 25 septembrie 2014 (f.d. 25-26); corpurile

delicte (f.d. 31-32).

Totodată, instanța de apel a considerat, că nu pot fi reținute afirmațiile invocate

în apelul declarat, precum, că nu au fost prezentate probe pertinente, utile și veridice

ce ar confirma vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate, deoarece

aceste afirmații au fost combătute prin ansamblul de probe just apreciat de către

prima instanță.

În asemenea condiții, instanța de apel studiind materialele cauzei, precum și

declarațiile inculpatului, din care rezultă, că acesta a concubinat cu Dragan Z., astfel

având acces la domiciliul ultimei, iar afirmațiile precum, că nu a transmis spre

păstrare sacii cu paie de mac, și respectivii nu îi aparțin, au fost apreciate ca fiind

făcute sub formă ca inculpatul să se eschiveze de la răspunderea penală pentru fapta

săvârșită.

Astfel, instanța de apel a reținut, că la aprecierea categoriei și măsurii de

pedeapsă, în conformitate cu prevederile art. 61, 75 Cod penal, prima instanță a ținut

cont de gradul prejudiciabil și pericolul social al infracțiunii comise, de persoana

inculpatului, de circumstanțele cauzei ce atenuează sau agravează răspunderea

penală, de influența pedepsei aplicate asupra vinovatului.

care solicită casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să-i fie stabilită o pedeapsă

mai blândă.

În motivarea recursului invocă, că la stabilirea pedepsei, instanțele de judecată

nu au luat în considerație că are la întreținere 2 copii minori, acesta fiind singurul

întreținător al familiei. Totodată, inculpatul a solicitat să-i fie aplicată Legea privind

amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței

Republicii Moldova.

penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat,

solicitând respingerea acestuia, ca inadmisibil, deoarece instanța de apel și-a

argumentat suficient soluția și a ținut cont în deplină măsură de principiile generale

de aplicare a pedepsei. Astfel, motivele invocate de recurent nu sunt aplicabile din

punct de vedere al prezenței unei erori de drept prevăzută de art. 427 Cod de

procedură penală.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

3

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs

sânt vădit neîntemeiate.

Autorul, deși nu a indicat problema de drept în baza cărei își întemeiază

recursul său, acesta a semnalat incidența prevederilor pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod

de procedură penală, ce stipulează că: hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în

cazul în care s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Cu referire la temeiul pentru recurs semnalat instanța de recurs menționează, că

recurentul critică hotărârea dată în partea pedepsei stabilite de către instanțele de

judecată și anume consideră, că i s-a aplicat pedeapsă prea aspră, fără a ține cont că

el are la întreținere copii minori.

Colegiul, consideră că acest temei pentru recurs semnalat de recurent nu este

incident în prezenta cauză, iar instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată,

acordându-se deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal, la soluționarea

chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei inculpatului, stabilite conform

prevederilor Părții generale a Codului penal.

Astfel, conform principiului individualizării răspunderii penale și pedepsei

penale, în coraport cu criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute la

art. 75 alin. (1) Cod penal, instanța de judecată aplică pedeapsă luând în considerare

caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, motivul și scopul celor

comise, persoana celui vinovat, caracterul și mărimea daunei prejudiciabile,

circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea, ținându-se cont de

influența pedepsei aplicate asupra corectării vinovatului, precum și de condițiile de

viață ale familiei acestuia.

Instanța de recurs reține, că inculpatul a fost recunoscut vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, iar cauza a fost

examinată în procedura generală.

Totodată, Colegiul penal menționează, că sancțiunea infracțiunii prevăzute de

art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, prevede pedeapsă cu închisoare de la 7 la 15 ani

cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită

activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, iar conform art. 16 alin. (5) Cod penal,

aceasta se clasifică ca infracțiune deosebit de gravă.

În prezenta cauză penală nu au fost stabilite circumstanțe atenuante și nici

circumstanțe agravante.

Mai mult ca atât, Colegiul penal, apreciază ca fiind juste concluziile instanței de

apel referitoare la pedeapsa aplicată, aceasta menționând faptul, că prima instanță a

stabilit inculpatului pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 7 ani și 6 luni,

conform limitelor de pedeapsă prevăzută de sancțiunea art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod

penal, cu executare, ținând cont și de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul

acesteia, de persoana inculpatului, de circumstanțele cauzei, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile acestuia

4

de trai, stabilindu-i ultimului o pedeapsă aproape de limita minimă prevăzute de

sancțiunea infracțiunii imputate. Colegiul penal, tine să menționeze și faptul, că

partea apărării, în ordine de apel a contestat vinovăția, solicitând achitarea sa,

neavând careva critici asupra pedepsei aplicate, astfel discuțiile în fața instanței de

apel au fost sub aspectul vinovăției inculpatului respectiv, conform prevederilor art.

427 alin. (2) Cod de procedură penală, expres este stipulat, că temeiurile menționate

la alin. (1) pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în apel sau

încălcarea a avut loc în instanța de apel. Prin urmare, în ordine de apel recurentul

nu a pus accent pe individualizarea pedepsei, pentru a forma obiect de discuție

nemijlocit.

Totodată, instanța de recurs reține, că pedeapsa este echitabilă și atunci când

este capabilă de a contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi

corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către

condamnat, precum și de către alte persoane. Practica judiciară demonstrează că o

pedeapsă prea aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire,

înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului

urmărit. De asemenea, o pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu

este suficientă nici pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni.

În consecință, Colegiul statuează, că pedeapsa individualizată de instanța de

apel, răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut în art. 61

alin. (2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor

persoane.

Instanța de recurs, în temeiul celor enunțate mai sus, consideră că instanța de

apel a realizat o individualizare corectă a pedepsei, atât sub aspectul cuantumului,

cât și al modalității de executare, în corespundere cu prevederile art. art. 7, 61, 75

Cod penal, fiind motivată și aplicată în limitele prevăzute de lege, hotărârea dată

fiind legală și întemeiată.

Referitor la solicitarea inculpatului, prin care se cere aplicarea Legii privind

amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței

Republicii Moldova, instanța de recurs statuează, că acesta urmează a fi înaintată

pentru soluționare judecătorului de instrucție al instanței de judecată din raza

instanței care execută pedeapsa, în conformitate cu prevederile art. 469-572 Cod de

procedură penală.

În aceste condiții, Colegiul penal, consideră că n-a fost constatată prezența în

speța examinată a careva erori de drept, ce ar servi drept temei de implicare a

instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, la judecarea cauzei în

ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante prescrise de art. 414-

419 Cod de procedură penală, iar inculpatului i-a fost stabilită o pedeapsă cu

5

respectarea criteriilor de individualizare a pedepsei penale, impunându-se în

consecință inadmisibilitatea recursului ordinar declarat la caz, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 11 mai 2016, declarat de către inculpatul Cebotari Radj

Vladimir, în cauza penală în privința acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia pronunțată integral la data de 21 decembrie 2016.

Președinte Gordilă Nicolae

Judecător Covalenco Elena

Judecător Diaconu Iurie

6