1ra-1819/16 — Art. 164 alin.2 lit. b,g CP

Prin sentința Judecătoriei Criuleni, din 08.02.2016, inculpatul Olaru Ion a fot recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de 4 ani închisoare. În temeiul art. 90 Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei cu închisoare și a fost stabilit în privința lui Olaru Ion un termen de probă de 3 ani. A fost admisă acțiunea civilă a părților vătămate Pîrvu Radion și Țurcan Pavel și s-a dispus încasarea de la Olaru Ion în beneficiul acestora câte 7 165,6 lei pentru fiecare.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut că Olaru Ion la 20.08.2013, aproximativ ora 21.00, aflându-se la marginea pădurii cantonului nr. 6 a Ocolului silvic Criuleni, din direcția s. Mașcăuți, r-nul Criuleni, din motiv de răzbunare pentru faptul că Pîrvu Radion și Țurcan Pavel i-au distrus porumbul cu automobilul, prin amenințarea cu o armă de model necunoscut, i-a forțat pe ultimii să se deplaseze contrar voinței lor cu automobilul de model „FORD-TRANZIT" cu n/î CR AT 442 ce aparținea lui Pîrvu Rodion, la domiciliul său din s. Mașcăuți, r-nul Criuleni, pentru clarificarea recuperării daunelor cauzate. 1 Acțiunile inculpatului Olaru Ion de către instanța de fond au fost încadrate în baza art. 287 alin. (3) Cod penal.

Nefiind de acord cu sentința, apeluri au declarat: 3.1. Procurorul, care solicită casarea sentinței, rejudecarea cauzei și recalificarea acțiunilor inculpatului în baza art. 164 alin. (2) lit. b), g) Cod penal. În motivare a indicat că, instanța de judecată eronat a apreciat totalitatea probelor prezentate de către acuzarea de stat și a statuat asupra unei sentințe ilegale de condamnare a lui Olaru Ion în baza art. 287 alin. (3) Cod penal. Recalificarea acțiunilor inculpatului în baza art. 287 alin. (3) Cod penal se consideră nejustificată, deoarece în cadrul examinării cauzei s-a constatat cu certitudine că părțile vătămate Pîrvu Rodion și Țurcan Pavel au fost răpite, fiind capturate și amenințate cu arma de către inculpatul Olaru Ion, ca să se deplaseze la domiciliul temporal a ultimului, contrar dorinței și voinței lor. La fel, în cadrul ședinței de judecată s-a stabilit că motivul răpirii părților vătămate a fost răzbunarea pentru deteriorarea porumbului și dorința de a săvârși unele tranzacții avantajoase vizând recuperarea daunelor de către părțile vătămate. Astfel, în cazul dat, obiectul juridic nemijlocit asupra căruia au fost îndreptate acțiunile inculpatului Olaru Ion îl constituie relațiile sociale a căror existență și desfășurare normală sunt condiționate de ocrotirea libertății persoanei și nu încălcarea grosolană a ordinei publice cum a statuat instanța de judecată. 3.2. Inculpatul Olaru Ion și avocatul său Dumitriu Valeriu, care solicită casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare în privința lui Olaru Ion din motiv că fapta lui nu întrunește elementele infracțiunii, cu respingerea acțiunii civile înaintate. În motivare au indicat că instanța de fond incorect a apreciat probele administrate, partea acuzării prezentând insuficiente probe care ar confirma vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate și care nu au fost apreciate la justa valoare. La baza soluției de condamnare incorect au fost puse declarațiile părților vătămate și martorului Cebotari Alexandru, acestea urmând a fi apreciate critic, fiind în contradicție cu declarațiile martorilor apărării, martorului acuzării Stratan Sergiu și cu declarațiile inculpatului, etc. Astfel, instanța a adoptat sentința de condamnare fără a da o apreciere corectă probelor prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei. Mai mult ca atât, instanța la examinarea cauzei a încălcat principiul contradictorialității în procesul penal, cauza fiind reexaminată în lipsa inculpatului, care nu a fost citat legal și nu i-a fost oferită posibilitatea să-și expună părerea, astfel, fiindu-i încălcat dreptul inculpatului la autoapărare. Inculpatul a menționat că nu deține armă și nici la 20.08.2013 nu a avut armă, declarațiile acestuia fiind confirmate prin declarațiile părții acuzării Stratan Sergiu, martorului apărării Olaru Alexandru cât și al polițistului de sector. 2

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 iunie 2016 s-a dispus respingerea apelului inculpatului Olaru Ion și avocatului Dimitriu Valeriu ca fiind nefundat. Admiterea apelului procurorului, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Olaru Ion a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 164 alin.(2) lit. b), g) Cod penal cu numirea pedepsei sub formă de 6 ani închisoare cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. 4.1. În motivarea soluției instanța de apel, audiind participanții la proces, verificând argumentele invocate în apeluri în baza probelor administrate de prima instanță, cercetate suplimentar de către instanța de apel, apreciind fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării, a conchis că apelul declarat de inculpat și avocatului său este neîntemeiat, iar apelul procurorului urmând a fi admis, cu casarea sentinței și recalificarea acțiunilor inculpatului în baza art. 164 alin. (2) lit. b), g) Cod penal. Colegiul examinând cauza a constatat ca fiind dovedit că la 20.08.2013, în jurul orei 21.00, Olaru Ion, aflându-se la marginea pădurii cantonului nr. 6 al ocolului silvic Criuleni, din direcția sat. Mașcăuți, r-nul Criuleni din motiv de răzbunare pentru faptul că cet. Pîrvu Radion i-a fărâmițat porumbul cu automobilul, în mod intenționat prin amenințarea cu o armă de model necunoscut a cet. Pîrvu Radion și Țurcan Pavel, i-a forțat pe ultimii să se deplaseze contrar voinței lor cu automobilul de model „FORD- TRANZIT” cu n/î CR AT 442 pentru clarificarea recuperării daunelor cauzate conducându-i la un loc stabilit de către inculpat unde își desfășura activități de antreprenor și avea domiciliu temporar în sat. Mașcăuți, r-nul Criuleni. Astfel, Olaru Ion prin acțiunile sale intenționate a comis răpirea persoanei săvârșită asupra a două persoane, cu aplicarea armei, infracțiunea prevăzută de art. 164 alin. (2) lit. b), g) Cod penal. Colegiul a reținut că pentru confirmarea vinovăției inculpatului au fost atestate următoarele probe, administrate și cercetate de către prima instanță și verificate în instanța de apel dar, cărora li sa dat o altă apreciere decât cea cuvenită, și anume declarațiile părților vătămate Pîrvu Radion și Țurcan Pavel, martorilor Olaru Alexandru, Moraru Tudor, Frunze Constantin, Țurcan Vasile, Urbanovici Ion, Bîzgu Anatolie, Cebotari Alexandru precum și materialele cauzei, inclusiv: - procesul - verbal de cercetare la fața locului din 21 august 2013, prin care a fost cercetată o porțiune de teren situată la marginea sat. Mașcăuți. r-nul Criuleni, ce aparține lui Olaru Ion, pe care se află o combină, iar în apropierea acesteia, unde la distanța de 7 m de la o combină s-a depistat și ridicat un microbuz de model “Ford Tranzit" cu n/î CR AT 442 de culoare albă, în interiorul căruia se aflau 21 bușteni de 3 specia stejar și arțar (f.d. 9-14); raportul de expertiză balistică nr. 6986 din 21 octombrie 2013, conform căruia - tuburile de cartușe prezentate la examinare, sunt părți componente a cartușelor de calibrul 5,6 mm (22 LR), cu lovitură circulară, confecționate industrial la întreprinderea „RWS” Germania, destinată pentru trageri din puști de vânătoare combinate, din pistoale și revolvere (f.d. 92-93); raportul de expertiză balistică nr. 6986, din 21.10.2013, conform căruia - tuburile de cartușe prezentate la examinare sunt părți componente a cartușelor de cal. 5,6 mm (22 LG), cu lovitura circulară, confecționate industrial la întreprinderea ,,RWS” Germania, destinată pentru trageri din puști de vânătoare combinate, din pistoale și revolvere (f.d. 92-93); Apreciind cumulul probelor prezentate, Colegiul a ajuns la concluzia că hotărârea instanței de fond cu privire la vinovăția inculpatului în baza art. 287 alin. (3) Cod penal nu și-a găsit confirmare, acțiunile lui Olaru Ion urmând a fi încadrate în baza art. 164 alin. (2) lit. b), g) Cod penal. Colegiul nu a acceptat poziția apărării sub aspectul lipsei componenței de infracțiune în acțiunile lui Olaru Ion prin prisma prevederilor art. 37 și 38 Cod penal, or deși el formal a reținut persoane care au comis acte ilegale, nu le-a predat organelor de drept ci în mod arbitrar și silit le-a dus la domiciliu său. Inculpatul nu s-a aflat nici în stare de extremă necesitate, și deși el formal a acționat din interes public dar urmările grave provocate părților vătămate prin răpirea lor sunt mult mai grave decât cele cauzate prin defrișare ilegală de pădure și distrugere plantației de porumb pe 3-5 ari de teren. Din aceste motive, instanța de apel a reținut că în speță, sunt prezente elementele infracțiunii de răpire a două persoane din motive de răzbunare în scop de recuperare a unor daune, deoarece inculpatul s-a indignat pe faptul că părțile vătămate i-au distrus lanul de porumb și pentru a se răzbuna pe ei, prin amenințarea cu o armă, contrar voinței lor, i-a forțat să se deplaseze cu automobilul de model „Ford Tranzit'’ cu n/î CR AT 442 ce aparține cet. Pîrvu Radion, la domiciliul său din s. Mașcăuți r-nul Criuleni, pentru clarificarea recuperării daunelor cauzate, pentru care motiv, Colegiul a respins argumentul instanței de fond precum că acuzatorul de stat nu a demonstrat acțiunile inculpatului de capturare a victimelor, or, intenția infracțională la inculpat a apărut după depistarea victimelor în pădure, după care prin răpire i-a forțat a se deplasa la locul indicat de el. Colegiul a mai relatat că deși inculpatul avea posibilitate de a-i reține pe Pîrvu Radion și Țurcan Pavel și a-i preda organelor de drept pentru defrișarea ilegală a pomilor din pădure, el a dat prioritate intereselor personale prin acțiuni infracționale intenționate, prin capturarea victimelor și insistența de a-i recupera daunele din urma distrugerii plantației de porumb prin amenințarea cu arma, silindu-i a se deplasa la 4 domiciliul lui din sat. Mașcăuți, r-nul Criuleni, deci acțiuni de răpire comise față de două persoane sub aspectul prevederilor art. 164 alin. (2) lit. b) Cod penal. În sensul prevederilor lit. g) alin.(2) art. 164 Cod penal, în conformitate cu alin. (1) art. 129 Cod penal, prin „arme” se înțeleg instrumentele, piesele sau dispozitivele astfel declarate prin dispozițiile legale. Asemenea dispoziții legale se conțin în Legea Republicii Moldova privind regimul armelor și al munițiilor cu destinație civilă adoptată de Parlamentul Republicii Moldova la 08.07.2012. Excepții constituie armele care nu sunt utilizabile în vederea anihilării unei persoane (de exemplu: arma dezactivată, arma de recuzită etc.) În aceiași ordine de idei s-a menționat că pentru aplicarea răspunderii în baza art. 164 alin. (2) lit. g) Cod penal, nu este suficient ca faptul să aibă asupra sa, în timpul răpirii, arma sau obiectul folosit în calitate de armă dar este necesar ca acestea să fie aplicate efectiv în vederea anihilării victimei sau a altor persoane. Prin „anihilare” se înțelege violența sau amenințarea cu aplicarea violenței (demonstrarea armei în scopul intimidării, sprijinirea cuțitului de gâtul victimei, agitarea pumnului cu boxul îmbrăcat, tragerea focurilor de armă pe deasupra capului victimei sau în imediata apropiere de picioarele ei). Astfel, instanța a reținut că potrivit declarațiilor martorului ocular Cebotari Alexandru, la momentul incidentului au fost descărcări de arme, din care motiv instanța a ajuns la concluzia că acțiunile inculpatului urmează a fi încadrate conform lit. g) al art. 164 alin.(2) Cod penal. Mai mult, folosirea de către inculpat a armei de foc și amenințarea cu ea a părților vătămate a fost confirmată în ședința de judecată cu lux de amănunte de către însăși părțile vătămate, precum și de către martorul Cebotari Alexandru. De asemenea, acțiunile inculpatului au fost confirmate și de către martorul Olaru Alexandru, care de fapt este fratele inculpatului și care a confirmat spusele părților vătămate precum că în automobilul de model „Ford Tranzit” au urcat părțile vătămate Pîrvu Radion, Țurcan Pavel și inculpatul Olaru Ion și au plecat la domiciliul ultimului, unde la insistența inculpatului Pîrvu Radion a predat actele, cheile de la automobil, iar automobilul 1-au lăsat la locul indicat de către inculpat. Atât în cadrul urmăririi penale cât și în ședința de judecată Olaru Ion a recunoscut faptul că a urcat împreună cu părțile vătămate în automobil și au mers la domiciliul său, unde Pîrvu Radion a lăsat automobilul și cheile. Colegiul a constatat că probele administrate, cercetate și verificate în ședința instanței de apel dovedesc vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 164 alin. (2) lit. b), g) Cod penal. Cât privește afirmațiile apărării precum că inculpatul Olaru Ion urmează a fi achitat, Colegiul le-a respins ca declarative deoarece nerecunoașterea vinovăției nu echivalează cu achitarea acestuia. 5 La aprecierea măsurii de pedeapsă care urma a fi aplicată inculpatului pentru infracțiunea comisă, instanța a ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, de caracterul și gradul de pericol social al infracțiunii, de personalitatea infractorului, circumstanțele care atenuează sau agravează pedeapsa. S-a reținut faptul că inculpatul anterior nu a fost judecat, nu se află la evidența medicului narcolog și psihiatru, la locul de trai se caracterizează pozitiv, este participant la luptele din conflictul armat din stânga Nistrului, invalid de gradul II, inapt de muncă, careva circumstanțe agravante sau atenuante nefiind stabilite. Luând în considerație scopul pedepsei penale Colegiul, în vederea corectării condamnatului, precum și prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților cât și a altor persoane, a considerat necesară stabilirea în privința inculpatului a pedepsei sub formă de închisoare la limita minimă prevăzută de lege. Referitor la cheltuielile judiciare, Colegiul a reținut că instanța de fond le-a considerat drept justificate, la materialele cauzei penale fiind anexate Contractele de asistență juridică și bonurile de plată (f.d. 58-64) ce confirmă cheltuielile judiciare suportate de părțile vătămate, astfel corect fiind dispusă încasarea din contul inculpatului Olaru Ion în beneficiul părților vătămate a sumei de 7165,6 lei pentru fiecare.

Avocatul Țurcan Vasile în numele inculpatului Olaru Ion, la 30.07.2016, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală a contestat decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia și remiterea dosarului spre rejudecare în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată, dar fără a expune motivele solicitării. Ulterior, la 22.08.2016, avocatul Țurcan Vasile în numele inculpatului, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8), 12) Cod de procedură penală, depune recurs suplimentar solicitând casarea deciziei și remiterea dosarului spre rejudecare în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. În motivarea recursului avocatul indică: la baza acuzațiilor aduse lui Olaru Ion incorect au fost puse declarațiile - părților vătămate și martorului Cebotari Alexandru, or ultimul a fost complicele părților vătămate în faptul distrugerii porumbului de pe lanul lui Olaru Ion și a tăierii ilicite a copacilor din pădure, în așa mod toți trei fiind persoane interesate de a depune declarații împotriva lui Olaru Ion; contrar celor indicate de părțile vătămate și martori precum că inculpatul a - efectuat 10-15 împușcături din armă, în urma cercetării la fața locului nu a fost depistat nici un tub de cartuș sau alte urme; instanța nu a motivat de ce a apreciat critic declarațiile inculpatului care este - o persoană cu o biografie și caracteristică impecabilă, a participat la luptele pentru integritatea R Moldova din 1992, în timpul cărora a fost rănit, rămânând invalid de 6 gradul 2 pe viață; instanța de apel a încălcat principiul contradictorialității și a egalității - drepturilor și armelor deoarece a admis demersul procurorului în vederea audierii repetate a martorului Cebotari Alexandru totodată respingând cererea apărării privind audierea repetată a martorilor Olaru Alexandru și Stratan Serghei; pedeapsa stabilită inculpatului de către instanța de apel contravine - prevederilor art. 61 și 75 Cod penal. 5.1. Pe marginea recursurilor declarate, procurorul a depus referință, solicitând inadmisibilitatea recursului nemotivat deoarece nu îndeplinește cerințele de conținut, iar recursul motivat, ca declarat peste termen.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor declarate în baza motivelor invocate și în raport cu materialele dosarului, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestora din următoarele considerente. Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Astfel, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Referitor la recursul nemotivat declarat la 30.07.2016 (înregistrat în cadrul Curții Supreme de Justiție la 02.08.2016), Colegiul stipulează că potrivit art. 432 alin. (4) Cod de procedură penală, recursul se consideră admisibil în cazul în care acesta îndeplinește cerințele de formă și conținut, iar temeiurile invocate se încadrează în cele enumerate în art. 427 Cod de procedură penală - în cazul în care este prezentă încălcarea gravă a drepturilor persoanei, iar cauza prezintă un interes deosebit pentru jurisprudență. În sensul art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală recursul trebuie să fie motivat, iar art. 430 Cod de procedură penală indică expres cerințele cărora trebuie să corespundă cererea de recurs, în special, textul recursului trebuie să conțină argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală (unul sau mai multe din acestea) și cu invocarea problemei de drept ce persistă în cauză, indicând care este eroarea comisă de instanță. În acest sens se reține, că art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală prevede 16 temeiuri de declarare a recursului ordinar, astfel, dacă o parte a procesului consideră 7 că soluția instanței de apel conține erori de drept și o atacă în instanța superioară, atunci ea este obligată, conform art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală să motiveze recursul și să arate eroarea ce s-a comis în coraport cu cel puțin unul din temeiurile normei menționate. Prin urmare, criticile formulate de recurent nu conțin indicii unor erori de drept și respectiv nu sunt motivate sub aspectul casării hotărârilor recurate, ca fiind ilegale. În cazul în care autorul nu invocă concret în recurs temeiul sau eroarea pe care se bazează din cele reglementate de norma procesual penală, un asemenea recurs se consideră ca fiind necorespunzător după conținut, deoarece nu îndeplinește exigențele prevăzute de pct. 5) art. 430 Cod de procedură penală și urmează a fi respins ca inadmisibil. Astfel, Colegiul penal constată, că recursul ordinar declarat de avocatul Țurcan Vasile nu întrunește condițiile legale de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze recursul cu circumstanțe în fapt și în drept care l-ar justifica sub acest aspect, întrucât potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Conform art. 432 alin.(2) pct. 1) Cod de procedură penală instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că nu îndeplinește cerințele de conținut, prevăzute în art. 429 și 430 Cod de procedură penală. Referitor la recursul declarat la 22.08.2016, Colegiul stipulează că în conformitate cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. Potrivit dispoziției art. 432 alin.(2) pct.2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că recursul este declarat peste termen. După cum rezultă din materialele dosarului, cauza penală a fost judecată în ordine de apel cu participarea inculpatului Olaru Ion și avocatului său Dimitriu Valeriu, procurorului, părților vătămate și avocatului Roșca Ivan, dispozitivul deciziei fiind pronunțat la 02 iunie 2016, iar decizia integrală la 30 iunie 2016, potrivit procesului verbal al ședinței de judecată (f.d. 211-218, vol. II) doar în prezența procurorului. Inculpatul și avocatul acestuia nu s-au prezentat în ședința de judecată din 30 iunie 2016 când a avut loc pronunțarea deciziei integrale, din motive necunoscute, 8 cu toate că au fost înștiințați despre acest fapt la 02 iunie 2016, de aici reiese că dânșii s-au eschivat de a fi prezenți la pronunțarea deciziei motivate. Mai mult ca atât, conform scrisorii (f.d. 234, vol. II) anexată la materialele cauzei, inculpatului și avocatului Dimitriu Valeriu, le-a fost expediată copia deciziei instanței de apel la 11 iulie 2016. Contrar celor invocate de avocatul Țurcan Vasile, Colegiul relatează că termenul de 30 de zile de contestare cu recurs ordinar al deciziei instanței de apel stabilit de art. 422 Cod de procedură penală, curge din data pronunțării integrale a acesteia dar nu din data luării cunoștinței cu materialele cauzei. Astfel, se constată că termenul de declarare a recursului ordinar a expirat la 01 august 2016, iar avocatul Țurcan Vasile, chiar dacă a luat cunoștință cu materialele cauzei la 29 iulie 2016, urma a depune recursul ordinar în interiorul termenului de atac, or termenul de recurs este absolut și are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se va respinge ca fiind declarat peste termen, deoarece legea procesual-penală ce reglementează procedura examinării recursului ordinar, nu prevede posibilitatea de repunere în termen a recursului. În atare împrejurări se constată că atât inculpatul cât și avocații săi au avut reala posibilitate de a face cunoștință cu materialele cauzei penale și de a declara recurs în termenul stabilit de lege.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 1), 2) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocatul Țurcan Vasile în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 iunie 2016, în cauza penală în privința lui Olaru Ion, pe motiv că recursul declarat la 30.07.2016 nu îndeplinește cerințele de conținut prevăzute de art. 430 Cod de procedură penală, iar recursul din 22.08.2016 este declarat peste termen. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 23 noiembrie 2016. Președinte: Nicolae Gordilă Judecători: Liliana Catan Ion Guzun 9