1ra-1177/2016 — art. 287 alin. 2, lit. b CP

Dosarul nr. 1ra-1177/2016

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

21 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Petru Ursache,

Judecătorii – Petru Moraru și Ghenadie Nicolaev,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Gutium Mihail în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 19 februarie 2016, în cauza penală în privința lui

Ciobanu Rodion Tudor, născut la 21 aprilie 1982,

originar și domiciliat s. Feștelița, r-nul Ștefan

Vodă.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 11.09.2015 – 18.11.2015;

Instanța de apel: 07.12.2015 – 19.02.2016;

Instanța de recurs: 12.05.2016 – 21.09.2016.

A C O N S T A T A T:

probelor administrate la faza de urmărire penală, Ciobanu Rodion a fost recunoscut

vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită

pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 300 (trei sute) unități convenționale,

echivalentul a 6000 (șase mii) lei.

Ciobanu Rodion, la 01 decembrie 2007, aproximativ la ora 22:00, aflându-se la casa de

cultură din s. Feștelița, r-nul Ștefan Vodă, având scopul evidențierii sale în fața societății

și încălcării grosolane a ordinii publice, în urma unei înțelegeri prealabile și de comun

acord cu Lisa Ion și Donțu Ion, în privința cărora a fost încetată urmărirea penală cu

tragerea acestora la răspundere contravențională și o persoană neidentificată de către

organul de urmărire penală, încălcând grosolan ordinea publică și exprimând o vădită

lipsă de respect față de societate, fără careva motive, din intenții huliganice, l-au

maltratat pe Curmei Ion și pe fratele acestuia, Curmei Gheorghe.

În rezultatul acțiunilor huliganice, lui Curmei Ion i-au fost cauzate, conform

raportului de expertiză medico-legală nr. 42 „D” din 03 iunie 2008, leziuni corporale

fără cauzarea vătămării sănătății.

casarea acesteia în partea stabilirii pedepsei și în partea soluționării acțiunii civile, cu

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care

inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă privativă de libertate conform sancțiunii

1

articolului incriminat, admiterea acțiunii civile cu încasarea din contul inculpatului în

beneficiul părții vătămate a prejudiciului material în sumă de 30080 (trei mii optzeci)

lei și a prejudiciului moral în sumă de 50000 (cincizeci mii) lei.

În motivarea apelului a indicat, că prima instanță la stabilirea pedepsei a apreciat

incorect gradul de pericol social care-l reprezintă inculpatul, nu a luat în considerație

criteriile generale de individualizare a pedepsei și circumstanțele care atenuează și

agravează vinovăția inculpatului, și anume: nerestituirea prejudiciului material cauzat,

cauzarea prin infracțiune a unor urmări, inculpatul a fost anterior condamnat.

În opinia apelantului, stabilirea unei pedepse sub formă de amendă nu va atinge

scopul pedepsei penale de reeducare și corijare a inculpatului.

De asemenea, prima instanță la stabilirea pedepsei nu a luat în considerație faptul

că inculpatul nu a recuperat părții vătămate cheltuielile suportate pentru tratament, iar

în cadrul urmăririi penale, s-a aflat în căutare, sustrăgându-se de la organul de urmărire

penală.

A mai invocat partea vătămată, că examinarea cauzei în prima instanță a avut loc

în lipsa sa, nefiind citat, prin care fapt i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil.

Totodată, prima instanță urma să țină cont de legislația pertinentă care

reglementează obligația inculpatului la recuperarea prejudiciului material și moral

cauzat prin infracțiune, și anume art. 219 alin. (3) Cod de procedură penală, art. art.

1418 alin. (1), 1422, 1423 Cod civil.

Prima instanță a omis totalmente să se expună referitor la acțiunea civilă înaintată

de partea vătămată încă la etapa desfășurării urmăririi penale, prin care s-a solicitat

încasarea sumei de 80080,85 lei, dintre care 16881,85 lei, cu titlu de cheltuieli de

tratament, în baza bonurilor anexate, 13199 lei constituie prejudiciul format din

indisponibilitatea de a munci și suma de 50000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.

a fost admis apelul părții vătămate, casată sentința și dispusă rejudecarea cauzei de către

prima instanță, în alt complet de judecată.

Pentru pronunțarea soluției nominalizate instanța de apel a remarcat, că potrivit

procesului-verbal al ședinței de judecată din 09 noiembrie 2015, inculpatul la

15 octombrie 2015 a depus cerere prin care a refuzat la serviciile avocatului, invocând

că își va apăra singur interesele (f. d. 15-17, vol. II), totodată instanța de judecată,

contrar prevederilor art. 71 alin. (3) Cod de procedură penală, a admis cererea, însă nu

s-a pronunțat prin hotărâre motivată.

Totodată, s-a constatat, că în ședința instanței de apel inculpatul a declarat că la

examinarea cauzei în prima instanță nu a fost asistat de un avocat, deoarece nu a dispus

de surse financiare pentru a încheia un contract cu un avocat și a refuzat la serviciile

avocatului care acordă asistență juridică garantată de stat, din motivul că nu este vinovat

de săvârșirea faptei imputate.

Cu referire la aceste aspecte, instanța de apel a constatat că în ședința de judecată

inculpatul nu a fost asistat de un avocat, astfel fiind încălcat dreptul acestuia la apărare

precum și prevederile legale referitoare la participarea avocatului, obligatorie potrivit

legii, încălcare care se ia în considerație de instanța de apel, inclusiv din oficiu, și care

atrage nulitatea sentinței cu dispunerea rejudecării cauzei de prima instanță în condițiile

prescrise de art. art. 419, 4191 Cod de procedură penală.

2

Din motivele enunțate, fiind prezent temeiul pentru rejudecare, motivele invocate

în apelul declarat de partea vătămată Curmei Ion, au fost lăsate fără soluționare.

pct. 6) Cod de procedură penală, a contestat decizia instanței de apel cu recurs ordinar,

solicitând casarea acesteia și menținerea sentinței.

În argumentarea recursului a invocat ilegalitatea deciziei instanței de apel,

considerând că instanța a examinat cauza în baza altor temeiuri decât cele invocate de

către apelant. Instanța a examinat un temei de apel care nu a fost invocat de inculpat,

acesta considerând legală și întemeiată sentința emisă de prima instanță.

respingerea acestuia și menținerea deciziei instanței de apel, prin care cauza penală a

fost trimisă la rejudecare în prima instanță.

În susținerea soluției solicitate, procurorul menționează că potrivit materialelor

cauzei, în cadrul ședinței de judecată din prima instanță, inculpatul a refuzat la serviciile

avocatului, iar instanța de judecată, contrar prevederilor art. 71 alin. (3) Cod de

procedură penală, a admis cererea fără a se pronunța prin hotărâre motivată, inculpatului

fiindu-i astfel încălcat dreptul la apărare.

concluzionează inadmisibilitatea acestuia, reieșind din următoarele considerente.

După cum rezultă din conținutul cererii de recurs, recurentul critică soluția

instanței de apel privind remiterea cauzei la rejudecare în prima instanță, solicitând

casarea hotărârii nominalizate și menținerea sentinței, deoarece instanța de apel a

judecat cauza în baza altor temeiuri decât cele invocate în cererea de apel.

Însă, avocatul a trecut cu vederea faptul că, potrivit dispozițiilor art. 415 alin. (1)

pct. 3) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând cauza în ordine de apel,

poate adopta și o decizie, prin care să admită apelul, să caseze sentința primei instanțe

și să dispună rejudecarea cauzei de către instanța a cărei hotărâre a fost anulată.

Rejudecarea de către instanța a cărei hotărâre a fost anulată se dispune numai

atunci când nu a fost citat inculpatul, nu i s-a asigurat dreptul la interpret, nu a fost

asistat de un avocat sau au fost încălcate prevederile art. art. 33-35 Cod de procedură

penală.

La caz, drept temei pentru casarea sentinței și dispunerea rejudecării cauzei,

instanța de apel a reținut că, prima instanță, contrar prevederilor art. 71 alin. (3) Cod de

procedură penală, a admis cererea inculpatului prin care a refuzat la serviciile

avocatului, însă nu s-a pronunțat prin hotărâre motivată.

Totodată, instanța de apel a menționat, că deoarece în ședința de judecată a primei

instanțe inculpatul nu a fost asistat de un avocat, faptul dat echivalează cu încălcarea

dreptului acestuia la apărare, încălcare care a fost luată în considerație de către instanța

de apel din oficiu, cu casarea sentinței și dispunerea rejudecării cauzei de către prima

instanță.

Raportând prevederile art. 420 Cod de procedură penală, la comentariile și

explicațiile practicii unitare a Curții Supreme de Justiție, potrivit căreia deciziile prin

care s-a dispus rejudecarea cauzei nu sunt supuse căilor de atac, rezultă că temeiul

invocat de recurent în recursul ordinar nu poate fi examinat în fond de către instanța de

recurs.

3

În acest context, Colegiul penal conclude că nu există temei legal pentru

admiterea recursului declarat și, potrivit legii, se impune inadmisibilitatea acestuia, din

motiv că nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Gutium Mihail în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

19 februarie 2016, în cauza penală în privința lui Ciobanu Rodion Tudor, din motiv că

nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 21 octombrie 2016

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Petru Moraru

Ghenadie Nicolaev

4