1ra-842/16 — Art. 217/1 alin 3 lit b, f CP

Prin sentința Judecătoriei Bălți din 26 octombrie 2015, în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, Andrei Ceban și Vadim Andrițchi au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, fiindu-le stabilită pedeapsa: Andrei Ceban, 3 ani închisoare, fără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumită activitate, cu executarea pedepsei închisorii în penitenciar de tip semiînchis. Vadim Andrițchi 3 ani 6 luni închisoare, fără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumită activitate, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat în fapt, că A. Ceban în perioada lunii februarie - 02 iulie 2015, acționînd împreună cu V. Andrițchi, prin repartizarea rolurilor între ei, cu intenție criminală unică, îndreptată la realizarea acțiunilor de circulație ilegală a substanțelor narcotice a heroinei în proporții mari în scop de înstrăinare a acesteia persoanelor din categoria consumatorilor de droguri, în vederea obținerii de profituri de pe urma înstrăinării substanțelor narcotice, conștientizînd caracterul social-periculos al acțiunilor sale, prevăzînd și dorind survenirea consecințelor social-periculoase, într-o perioadă de timp și în circumstanțe nestabilite de către organul de urmărire penală, V. Andrițchi, ilegal procurînd, păstrînd și transportînd substanțe narcotice heroină în cantități neidentificate de către organul de urmărire penală, organizînd înstrăinarea ilegală 1 a acesteia pe teritoriul mun. Bălți, fie personal, fie prin intermediul numitului A. Ceban, ilegal distribuindu-i și transmițîndu-i (înstrăinîndu-i) acestuia în perioada lunii februarie - 02 iulie 2015, de mai multe ori pentru realizare, partide cu heroină în cantități și doze neidentificate de către organul de urmărire penală, substanțe narcotice care erau ilegal procurate, păstrate și înstrăinate de către acesta altor persoane, obținînd profit de 700 lei pentru fiecare doză înstrăinată de heroină, numită „cec”, ceea ce constituie 0,25 gr. La 02 iulie 2015, aproximativ la ora 1530 în rezultatul realizării măsurilor speciale de investigare, în apropierea pieței „Tvoi Dom” amplasată pe adresa str. Paravoznaia, 4, mun. Bălți, a fost reținut V. Andrițchi, fiind suspectat de circulația ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare precum și de înstrăinarea acestora. În rezultatul efectuării percheziției corporale a acestuia, petrecută în perioada orelor 1545-1610, în buzunarul drept din spate al șorților cu care era îmbrăcat, au fost depistate trei suluri de hîrtie din staniol, pe ele cu urme de praf de culoare bej, care conform raportului de expertiză nr. 7227 din 03 august 2015, constituie urme de diacetilmorfină (heroină), cantitatea heroinei alcătuind 0,131 gr. (materie uscată), care ilegal era păstrată de către V. Andrițchi în scop de înstrăinare. La 02 iulie 2015, aproximativ în perioada orelor 1955-2015, în urma efectuării percheziției în uscătoria pentru haine, ce-i aparține numitului V. Andrițchi și este o anexă a locuinței acestuia amplasată pe adresa mun. Bălți, str. Bulgară, 25, ap. 39, lîngă țeava pentru evacuarea gunoiului, în cutii de carton cu diverse bunuri de uz casnic, au fost depistate și ridicate două pachete mici din fragmente din foaie de staniol, pe ele cu urme de praf de culoare bej, care conform raportului de expertiză nr. 7226 din 03 august 2015, constituie urme de diacetilmorfină (heroină), cantitatea heroinei alcătuind 0,02 gr. (materie uscată), care ilegal era păstrată de către V. Andrițchi în scop de înstrăinare. De asemenea, la 02 iulie 2015, aproximativ orele 2020-2035, în urma efectuării cercetării la fața locului, în scară, în fața apartamentului nr. 39 amplasat pe adresa str. Bulgară, 25, mun. Bălți, care aparține numitului V. Andrițchi, deasupra ușii de la intrare în ascensorul de pe scara dată, din exterior, au fost depistate și ridicate: o pungă de polietilenă cu 4 seringi de unică folosință, un vas de sticlă cu capacitatea de 10 ml, 6 pachete din fragmente din foaie de staniol, pe ele cu urme de praf de culoare bej și 12 pachete mai mici din fragmente din foaie de staniol, pe ele cu urme de praf de culoare bej, iar conform raportului de expertiză nr. 7228 din 03 august 2015, s-a constatat, că urmele de praf de culoare bej constituie diacetilmorfină (heroină), cantitatea heroinei pe 6 pachete din fragmente din foaie de staniol alcătuind 0,167 gr. (materie uscată) și cantitatea heroinei pe 12 pachete mai mici din fragmente din foaie de staniol alcătuind 0,022 gr. (materie uscată), care ilegal era păstrată de către V. Andrițchi în scop de înstrăinare. În așa mod, s-a constatat, că V. Andrițchi, care acționa cu o intenție criminală unică cu A. Ceban, la 02 iulie 2015 ilegal a păstrat substanță narcotică - heroină în scop de înstrăinare în cantitate totală de 0,34 gr., adică în proporții mari, pe care ilegal a procurat-o în circumstanțe nestabilite de către organul de urmărire penală. 2 Totodată, la 02 iulie 2015, aproximativ în perioada orelor 1530-1605, în rezultatul efectuării percheziției corporale la A. Ceban, printre lucrurile depistate a fost un vas de sticlă cu capacitatea de 10 ml, pe pereții căruia erau urme de soluție de culoare închisă, care conform raportului de expertiză nr. 7284 din 05 august 2015, constituie urme de diacetilmorfină (heroină). Heroina este inclusă în Lista nr. l, Tabelul nr. l „Substanțe narcotice și psihotrope care nu se aplică în practica medicală” aprobate prin Hotărîrea Guvernului R. Moldova N1088 din 05 octombrie 2004 și lista „Cantitățile substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit”, aprobat prin Hotărîrea Guvernului R. Moldova N79 din 23 ianuarie 2006. V. Andrițchi în perioada februarie - 02 iulie 2015, acționînd împreună cu A. Ceban, prin repartizarea rolurilor între ei, cu o intenție criminală unică, îndreptată la realizarea acțiunilor de circulație ilegală a substanțelor narcotice a heroinei în proporții mari în scop de înstrăinare a acesteia persoanelor din categoria consumatorilor de droguri, în vederea obținerii de profituri de pe urma înstrăinării substanțelor narcotice, conștientizînd caracterul social-periculos al acțiunilor sale, prevăzînd și dorind survenirea consecințelor social-periculoase, într-o perioadă de timp și în circumstanțe nestabilite de către organul de urmărire penală, ilegal procura, păstra și transporta substanțe narcotice heroină în cantități neidentificate de către organul de urmărire penală, organizînd înstrăinarea ilegală a acesteia pe teritoriul mun. Bălți, fie personal, fie prin intermediul numitului A. Ceban, ilegal distribuindu-i și transmițîndu-i (înstrăinîndu-i) acestuia în perioada februarie - 02 iulie 2015 de mai multe ori pentru realizare, partide cu heroină în cantități și doze neidentificate de către organul de urmărire penală, obținînd profit de 700 lei pentru fiecare doză înstrăinată de heroină, numită „cec”, ceea ce constituie 0,25 gr. La 02 iulie 2015, aproximativ la ora 1530, în rezultatul realizării măsurilor speciale de investigare, în apropierea pieței „Tvoi Dom”, amplasată pe adresa str. Paravoznaia, 4, mun. Bălți, a fost reținut V. Andrițchi, find suspectat de circulația ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare precum și de înstrăinarea acestora. În rezultatul efectuării percheziției corporale a acestuia, petrecută aproximativ orele 1545-1610, în buzunarul drept din spate al șorților cu care era îmbrăcat, au fost depistate trei suluri de hîrtie din staniol, pe ele cu urme de praf de culoare bej, care conform raportului de expertiză nr. 7227 din 03 august 2015, constituie urme de diacetilmorfină (heroină), cantitatea heroinei alcătuind 0, 131 gr. (materie uscată), care ilegal era păstrată de către V. Andrițchi în scop de înstrăinare. La 02 iulie 2015, în perioada orelor 1955-2015, în urma efectuării percheziției în uscătoria pentru haine, ce-i aparține numitului V. Andrițchi și este o anexă a locuinței acestuia amplasată pe adresa mun. Bălți, str. Bulgară, 25, ap. 39, lîngă țeava pentru evacuarea gunoiului, în cutii de carton cu diverse bunuri de uz casnic, au fost depistate și ridicate două pachete mici din fragmente din foaie de staniol, pe ele cu urme de praf de culoare bej, care conform raportului de expertiză nr. 7226 din 03 august 2015 constituie urme de diacetilmorfină (heroină), cantitatea heroinei alcătuind 0,02 gr. (materie uscată), care ilegal era păstrată de către V. Andrițchi în scop de înstrăinare. 3 De asemenea, la 02 iulie 2015, aproximativ în perioada orelor 2020-2035, în urma efectuării cercetării la fața locului, în scară, în fața apartamentului nr. 39 amplasat pe adresa str. Bulgară, 25, mun. Bălți, care aparține numitului V. Andrițchi, deasupra ușii de la intrare în ascensorul de pe scara dată, din exterior, au fost depistate și ridicate: o pungă de polietilenă cu 4 seringi de unică folosință, un vas de sticlă cu capacitatea de 10 ml, 6 pachete din fragmente din foaie de staniol, pe ele cu urme de praf de culoare bej și 12 pachete mai mici din fragmente din foaie de staniol, pe ele cu urme de praf de culoare bej, iar conform raportului de expertiză nr. 7228 din 03 august 2015, s-a constatat, că urmele de praf de culoare bej constituie diacetilmorfină (heroină), cantitatea heroinei pe 6 pachete din fragmente din foaie de staniol alcătuind 0,167 gr. (materie uscată) și cantitatea heroinei pe 12 pachete mai mici din fragmente din foaie de staniol alcătuind 0,022 gr. (materie uscată), care ilegal era păstrată de către V. Andrițchi în scop de înstrăinare. În așa mod s-a constatat, că V. Andrițchi la 02 iulie 2015, ilegal a păstrat substanță narcotică - heroină în scop de înstrăinare în cantitate totală de 0,34 gr., adică în proporții mari, pe care ilegal a procurat-o în circumstanțe nestabilite de către organul de urmărire penală. Heroina este inclusă în Lista nr. 1, Tabelul nr. 1 „Substanțe narcotice și psihotrope care nu se aplică în practica medicală” aprobate prin Hotărîrea Guvernului R. Moldova N1088 din 05 octombrie 2004 și lista „Cantitățile substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit”, aprobat prin Hotărîrea Guvernului R. Moldova N79 din 23 ianuarie 2006.

Avocatul R. Palade în numele inculpatului V. Andrițchi, a contestat cu apel sentința, solicitînd casarea acesteia în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care în privința lui V. Andrițchi să fie aplicate prevederile art. 90 Cod penal, deoarece pedeapsa aplicată inculpatului este prea aspră, ori, la individualizarea pedepsei în privința lui V. Andrițchi prima instanță nu a ținut cont că inculpatul a recunoscut vinovăția și a solicitat examinarea cauzei în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, s-a căit sincer de cele săvîrșite, la întreținerea acestuia se află doi copii minori, unul dintre care se află la evidența medicului neurolog și oftalmolog, necesită tratament și îngrijire, soția acestuia nu lucrează, inculpatul este unicul întreținător al familiei, pînă la reținere inculpatul avea ocupație permanentă, deși nu era angajat oficial, efectua lucrări de reparație exterioară a blocurilor locative. 3.1. Avocatul A. Rusnac în numele inculpatului A. Ceban, a contestat cu apel sentința, solicitînd casarea acesteia în latura stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care în privința inculpatului A. Ceban să fie aplicate prevederile art. 90 Cod penal. În susținerea poziției, apelantul a invocat, că de către prima instanță nu a fost efectuată o analiză completă a circumstanțelor cauzei și anume referitoare la personalitatea inculpatului, prima instanță nu a ținut cont de totalitatea condițiilor expres prevăzute de lege, inclusiv conduita inculpatului înainte și după săvîrșirea faptei, în timpul cercetării judecătorești, ori, la capitolul individualizării pedepsei, prima instanță nu a ținut cont de prevederile art. art. 7, 75-88 Cod penal. 4 Totodată, apărarea a menționat, că inculpatul a recunoscut vina prin înaintarea cererii de examinare a cauzei în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, s-a căit sincer de cele săvîrșite, a conlucrat cu organul de urmărire penală, alte infracțiuni nu a săvîrșit, deci în condițiile menționate în privința inculpatului A. Ceban este posibilă aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, întru atingerea scopului pedepsei penale, restabilirea echității sociale, corectarea și corijarea inculpatului. 3.2. Inculpatul V. Andrițchi, la fel a contestat cu apel sentința, solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei în latura stabilirii pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care în privința acestuia să fie aplicată o pedeapsă non-privativă de libertate. În susținerea cerințelor, apelantul a menționat, că prima instanță la compartimentul individualizării pedepsei nu a ținut cont de faptul, că acesta a conlucrat cu organul de urmărire penală, recunoscînd integral vinovăția în săvîrșirea infracțiunii imputate, s-a căit sincer, are la întreținere doi copii minori, unul dintre care are nevoie de îngrijiri deoarece se află la evidența medicului neurolog, mai mult, în cele 4 luni de detenție, a conștientizat efectele prejudiciabile ale faptei infracționale săvîrșite.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16 decembrie 2015, au fost admise apelurile declarate, casată sentința în latura stabilirii pedepsei și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care lui Andrei Ceban și Vadim Andrițchi condamnați în baza art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, le-a fost stabilită pedeapsa: Andrei Ceban, 3 ani închisoare, fără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumită activitate; Vadim Andrițchi, 3 ani 6 luni închisoare, fără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumită activitate. În temeiul art. 90 Cod penal, ambilor inculpați, executarea pedepsei închisorii, a fost suspendată condiționat pe perioada probațiunii de 3 ani. La adoptarea soluției date, instanța de apel a reținut că prima instanță condamnînd inculpații în baza art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, și aplicînd pedeapsa penală, incorect a individualizat-o, apreciind greșit, că scopurile pedepsei penale pot fi atinse doar prin izolarea inculpaților de societate. În opinia instanței de apel, nu a fost acordată o atenție cuvenită de către prima instanță, prin prisma împrejurărilor stabilite, prevederilor art. art. 61, 75 Cod penal, ce țin de personalitatea inculpaților, condițiilor de viață și familiale, atitudinea acestora față de fapta săvîrșită și față de consecințele săvîrșirii acesteia. În argumentarea poziției privind aplicarea pedepsei, cu executarea reală a acesteia, prima instanță s-a limitat la indicarea trecutului infracțional și contravențional al inculpaților, deși pedeapsa stabilită inculpatului V. Andrițchi prin sentința Judecătoriei Bălți din 03 decembrie 2012, a fost executată prin achitarea amenzii, antecedentul penal fiind considerat stins. În acest sens, instanța de apel a constatat, că pe lîngă aceste împrejurări prima instanță urma să țină cont și de alte circumstanțe, cum ar fi condițiile de viață ale familiei inculpatului, atitudinea acestuia față de fapta săvîrșită, comportamentul pînă și în timpul judecării cauzei. 5 Analizînd aspectele menționate, instanța de apel cu trimitere la pct. 3 al Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție a R. Moldova nr. 8 din 11 noiembrie 2013 „Cu privire la unele chestiuni ce vizează individualizarea pedepsei penale”, a considerat inoportună izolarea inculpaților A. Ceban și V. Andrițchi de societate, Instanța de apel a reținut, că inculpatul V. Andrițchi a recunoscut integral vinovăția în fapta incriminată prin înaintarea cererii de examinare a cauzei în baza probelor acumulate la faza urmăririi penale, s-a căit sincer în cele săvîrșite, reieșind din actele prezentate în cadrul examinării apelului, este căsătorit, la întreținere are doi copii minori, unul dintre care este la evidența medicului neurolog și oftalmolog avînd necesitatea îngrijirilor speciale, este unicul întreținător al familiei, anterior a fost angajat oficial în cîmpul muncii, însă pînă la reținere muncea neoficial, conform referinței prezentate, nu încalcă ordinea publică, nu face abuz de băuturi alcoolice, duce un mod de viață adecvat, din convorbire cu vecinii se caracterizează pozitiv, inculpatul a asigurat instanța că nu va mai săvîrși fapte ilegale, ori, a înțeles în timpul petrecut în detenție greșeala care a făcut-o și dorește să fie lîngă familia sa, căci este unicul care o poate întreține. Inculpatul A. Ceban, la fel, a recunoscut integral vinovăția în fapta incriminată prin solicitarea examinării cauzei în baza probelor administrate la faza urmăririi penale, s-a căit sincer în cele săvîrșite, pentru prima dată a săvîrșit fapta urmărită de legea penală, deși anterior s-a aflat la evidența medicului narcolog, la moment a înțeles greșeala și urmează calea corijării. Din analiza hotărîrii atacate în raport cu materialele cauzei, instanța de apel a mai reținut, că prima instanță în sentința pronunțată nu a motivat imposibilitatea aplicării unei pedepse mai blînde, inclusiv și de ce nu sunt aplicabile prevederile art. 90 Cod penal, cu toate că potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 13 octombrie 2015, în dezbaterile judiciare, inculpații și apărătorii acestora au solicitat aplicarea unei pedepse non-privative de libertate. Astfel, ținînd cont de cele menționate, precum și de dispozițiile legale ale art. art. 61, 75 Cod penal, luînd în considerație gravitatea infracțiunii săvîrșite, circumstanțele cauzei care agravează ori atenuează răspunderea, personalitatea inculpaților, precum și influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării acestora, instanța de apel a considerat posibilă corectarea inculpaților prin aplicarea față de aceștia a pedepsei închisorii, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal. Instanța de apel a conchis, că prin aplicarea față de inculpații A. Ceban și V. Andrițchi a unei pedepse fără izolarea acestora de societate, va fi atins scopul pedepsei penale de corectare a inculpaților, de prevenirea săvîrșirii noilor infracțiuni și de restabilire a echității sociale.

Procurorul, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, a contestat cu recurs ordinar decizia instanței de apel, solicitînd casarea acesteia în latura stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care să fie exclusă aplicarea față de A. Ceban și V. Andrițchi a prevederilor art. 90 Cod penal. În susținerea recursului procurorul a invocat, că instanța de apel, la compartimentul individualizării pedepsei inculpaților, nu a ținut în deplină măsură cont de prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod penal, iar prin urmare nu a argumentat necesitatea aplicării prevederilor art. 90 Cod penal, prin ce a ignorat criteriile generale de individualizare a pedepsei penale. 6 În contextul dat, procurorul a specificat, că instanța de apel nu a luat în considerație pericolul social al faptelor săvîrșite de inculpați, în raport cu relațiile sociale afectate, consecințele pentru sănătatea publică, ceea ce denotă ineficiența condamnării cu suspendarea condiționată a executării pedepsei. Astfel, de către instanța de apel nu au fost respectate criteriile generale de individualizare a pedepsei, fapt ce a condus la stabilirea lui A. Ceban și V. Andrițchi a unei pedepse care ar indica la ineficiența legii penale în raport cu restabilirea echității și rezonanței sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea condamnaților, cît și a altor persoane, ceea ce ar conduce în final, la neatingerea scopului pedepsei penale, ori, instanța de apel, apreciind aplicabilitatea prevederilor art. 90 Cod penal, nu a luat în considerație rezonanța socială a faptelor infracționale săvîrșite de inculpați. 5.1. Asupra recursului declarat de procuror a prezentat referință inculpatul Ceban Andrei solicitînd inadmisibilitatea acestuia, deoarece motivele invocate nu nu cad sub incidența prevederilor art. 427 Cod de procedură penală.

Judecînd recursul ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că recursul înaintat de procuror urmează a fi admis, din următoarele considerente. Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecînd recursul, instanța este în drept să-l admită, cu casarea parțială a hotărîrii atacate și cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, atunci cînd eroarea judiciară poate fi corectată de către instanța de recurs. Or, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze parțial, atunci cînd se constată comiterea unei erori de drept, care a dus la adoptarea unei hotărîri ilegale, totodată verificînd dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărîrile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Astfel, Colegiul lărgit menționează că, declanșînd o continuare a judecării cauzei în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucît odată exercitat, produce un efect devolutiv complet în sensul că provoacă un control integral atît în fapt, cît și în drept, în privința persoanei care l-a declarat. În susținerea acestei ipoteze, călăuzitoare sunt și prevederile din pct. 14.7 a Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 22 din 12 decembrie 2005 „Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel”, unde este stipulat că, în sensul cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii; dacă infracțiunea a fost corect calificată; dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual, penal, contravențional ori civil au fost corect aplicate. Deci, Colegiul lărgit constată că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au fost întocmai respectate la rejudecarea cauzei de către instanța de apel, iar erorile admise pot fi corectate în ordinea procedurii de judecare a recursului ordinar declarat. Așadar, statuînd asupra principiului respectării normelor de drept procesual penale enunțate, instanța de recurs constată că, instanța de apel la adoptarea soluției de admitere a apelurilor apărării și al inculpatului V. Andrițchi, cu casarea 7 parțială a sentinței în latura stabilirii pedepsei, nu a respectat exigențele legale la efectuarea operațiunii de individualizare a pedepsei, adoptînd astfel o soluție greșită în cauza deferită judecării. Totodată, Colegiul lărgit reține că în speța discutată instanța de apel a judecat în fapt corect cauza penală nominalizată, însă în partea ce ține de chestiunea individualizării pedepsei a admis o eroare de drept, care urmează a fi corectată în continuare de instanța de recurs. În primul rînd, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului, doar în temeiurile prevăzute de lege. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărîrii atacate în acest sens. În această consecutivitate se reține că, în recursul ordinar procurorul a invocat în drept temeiurile prevăzute la art. pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, cum ar fi că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel (pct. 5 din prezenta decizie). Totodată, în recursul respectiv, în pofida prevederilor enunțate, nu este specificat asupra căror motive concrete din apelurile apărării și al inculpatului V. Andrițchi nu s-ar fi pronunțat instanța de apel, omițîndu-se totalmente motivarea ilegalității deciziei contestate în acest sens, cu indicarea unor concrete erori în aspectul vizat, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al procurorului cu circumstanțe în fapt și în drept, care ar justifica acest recurs, or, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decît interesele legii. În al doilea rînd, din lecturarea textuală a recursului ordinar declarat, Colegiul lărgit reține că recurentul invocă drept temei de declarare a acestuia și prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, și anume menționînd că, hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și a individualizat greșit pedeapsa stabilită inculpatului. Analizînd decizia contestată prin prisma criticelor formulate de recurent Colegiul constată că, motivele invocate de procuror sunt întemeiate și își găsesc reflectare în starea reală a lucrurilor. Astfel, Colegiul penal lărgit constată că, deși instanța de apel a statuat pe poziția primei instanțe, invocînd că probele au fost legal administrate și corect apreciate, fiind just stabilită starea de fapt și corect încadrate acțiunile inculpaților în baza art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, însă aceasta pripit a ajuns la concluzia că scopul pedepsei penale prevăzut la art. 61 alin. (2) Cod penal, poate fi atins prin dispunerea suspendării executării pedepsei stabilite inculpaților în temeiul art. 90 Cod penal. În acest context instanța de recurs relevă, că la stabilirea pedepsei pentru fiecare persoană vinovată în parte, instanța de judecată este obligată să se conducă 8 de cerințele (regulile) stabilite de lege, sau altfel spus, de criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute la art. 75 Cod penal. În acest context se menționează că Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale, ținînd cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvîrșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Pedeapsa aplicată infractorului trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal, în strictă conformitate cu dispozițiile părții generale a Codului penal și stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea specială. Limitele termenelor de pedeapsă, prevăzute în partea specială, sunt determinate de încadrarea juridică a faptei și reflectă gravitatea infracțiunii săvîrșite. Gravitatea acesteia constă în modul și mijloacele de săvîrșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost săvîrșită, de urmările produse sau care ar putea fi produse. Raportînd cele menționate la speța supusă judecării, Colegiul lărgit constată că, pedeapsa închisorii pe termen de 3 ani 6 luni, fără privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activitate stabilită inculpatului Vadim Andrițchi și pe termen de 3 ani, fără privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activitate stabilită inculpatului Ceban Andrei este echitabilă și se încadrează în limitele sancțiunii normei penale în baza căreia au fost declarați vinovați, însă, concluzia instanței de a suspenda condiționat pedeapsa, este una pripită și neargumentată, care contravine circumstanțelor cauzei și practicii stabilite în acest sens. Așadar, instanța de recurs ține să menționeze că, după efectuarea procedurii de individualizare și stabilire a categoriei, cuantumului și duratei pedepsei, în cazul stabilirii pedepsei închisorii, continuă operațiunea de individualizare a acesteia, dar în aspectul de executare a pedepsei deja stabilite, prin numirea tipului de penitenciar și soluționarea chestiunii dacă pedeapsa stabilită inculpatului, urmează a fi pusă în executare ori scopul pedepsei poate fi atins prin suspendarea executării pedepsei aplicate vinovatului pe o perioadă de probațiune (de încercare). Colegiul menționează că, aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal – suspendarea condiționată a executării pedepsei nu reprezintă o categorie aparte de pedeapsă, ci o măsură oferită persoanei prin lege de a demonstra că infracțiunea săvîrșită de ea este un incident în viața acesteia. Referindu-ne la instituția suspendării condiționate a executării pedepsei, Colegiul relevă că această măsură constă în esență – în dispoziția luată de instanța de judecată prin însăși hotărîrea de condamnare, de a suspenda pe o anumită durată și în anumite condiții executarea pedepsei pronunțate. Rezultatul principal al aplicării pedepsei constă în aceea că, deși pedeapsa este definitiv aplicată, aceasta nu este pusă în executare, astfel că instituția suspendării condiționate a executării pedepsei ține de condițiile de executare a pedepsei închisorii deja stabilite de către instanța de judecată pe întregul termen de 9 încercare. Astfel, executarea pedepsei devine dependentă de comportamentul condamnatului pe această durată, iar suspendarea executării poate fi revocată în caz de nerespectare a condițiilor. În cadrul instituției suspendării condiționate a executării pedepsei, instanța, după ce realizează individualizarea pedepsei prin determinarea concretă a acesteia în baza criteriilor generale de individualizare, completează acest rezultat printr-un act de individualizare a executării pedepsei. Astfel că, suspendarea condiționată este o măsură de individualizare a executării pedepsei numită de către instanța de judecată prin hotărîre de condamnare. Prin urmare, urmează a fi delimitată noțiunea de individualizare a pedepsei de cea de individualizare a executării pedepsei. În această ordine de idei, suspendarea condiționată a executării pedepsei se dovedește a fi o problemă privind executarea pedepsei, dat fiind faptul că obiectul suspendării este executarea pedepsei. Se suspendă executarea pedepsei și nu aplicarea acesteia. Totodată, Colegiul remarcă că, textul art. 90 alin. (1) Cod penal, prin sintagma „poate”, oferă posibilitatea și nu obligația instanței de judecată de a aplica prevederile acestei norme. Îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege, poate fi aplicată sau exclusă la orice etapă a procesului penal, întru înlăturarea erorii admise la etapa anterioară. În speță, instanța de recurs, găsește întemeiate motivele recursului declarat de acuzatorul de stat și constată că, concluzia instanței de apel, precum că corijarea inculpaților este posibilă prin aplicarea prevederii art. 90 Cod penal - suspendarea condiționată a pedepsei, s-a tras greșit, neîntemeiat și din aceste considerente o va exclude, nefiind considerat faptul că, prin această soluție se înrăutățește situația condamnatului. În susținerea acestei concluzii se rețin și circumstanțele în care a fost săvîrșită infracțiunea incriminată inculpaților, fapt ce determină Colegiul lărgit să conchidă asupra incorectitudinii aplicării pedepsei neprivative de libertate în privința lui Adrițchi Vadim și Ceban Andrei. Aceasta se statuează avînd în vedere că, instanța de apel la compartimentul discutat, nu a luat în considerație pericolul social al faptelor săvîrșite de inculpați în coraport cu relațiile sociale afectate, consecințele pentru sănătatea publică, ceea ce denotă ineficiența condamnării inculpaților vizați, prin prizma prevederilor art. 90 Cod penal, ori, instanța de apel în cazul respectiv, nu a luat în considerație rezonanța socială a faptelor infracționale săvîrșite de ei (păstrarea substanței narcotice – heroină, în scop de înstrinare, în proporții mari ). Subsidiar la cele ce preced, Colegiul penal lărgit consideră că, instanța de apel greșit și-a motivat soluția de individualizare a executării pedepsei în privința inculpaților și nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, pripit ajungînd la concluzia că scopul pedepsei penale poate fi atins prin aplicarea față de inculpați a dispoziției art. 90 Cod penal. Discordanța între cele reținute de instanță și conținutul real al circumstanțelor cauzei, precum și ignorarea unor aspecte evidente enunțate supra, au avut drept consecință pronunțarea unei concluzii premature în privința aplicării pedepsei cu 10 executarea suspendată. Generalizînd cele menționate mai sus, Colegiul consideră că excluderea aplicării prevederilor art. 90 Cod penal, în raport cu soluția prevăzută la art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, care stipulează că judecînd recursul, instanța admite recursul, casează hotărîrea atacată, rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărîre, dacă nu se agravează situația condamnatului, nu poate fi considerată o agravare a situației acestuia, deoarece nu s-a făcut o altă reîncadrare a faptei în sensul agravării și nici nu s-a dat o altă individualizare a pedepsei stabilite în același sens. Rezumînd cele menționate, instanța de recurs va admite recursul ordinar declarat de acuzatorul de stat, cu casarea parțială a deciziei instanței de apel, în latura stabilirii pedepsei inculpaților Ceban Andrei și Andrițchi Vadim, cu excluderea dispoziției de executare condiționată a pedepsei închisorii.

În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Admite recursul ordinar, declarat de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți, Andrei Formusatii, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16 decembrie 2015, în cauza penală privindu-i pe Ceban Andrei Andrei și Andrițchi Vadim Valeriu în latura stabilirii pedepsei, rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărîre, potrivit căreia: Ceban Andrei Andrei se consideră condamnat în baza art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, la 3 (trei) ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, fără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumită activitate; Andrițchi Vadim Valeriu se consideră condamnat în baza art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, la 3 (trei) ani 6 (șase) luni închisoare cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, fără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumită activitate. Termenul executării pedepsei lui Ceban Andrei Andrei și Andrițchi Vadim Valeriu se calculează din momentul reținerii acestora, cu deducerea din termenul pedepsei stabilite inculpatului Andrițchi Vadim Valeriu timpul aflării acestuia în stare de arest de la 02 iulie 2015 pînă la 16 decembrie 2015. În rest, hotărîrea contestată se menține. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 13 octombrie 2016. Președinte Petru Ursache Judecătorii Petru Moraru Ghenadie Nicolaev Vladimir Timofti Nadejda Toma 11