ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 13.09.2016

1ra-842/16 — art. 217/1 alin 3 lit b, f CP

HOTĂRÂRE
13.09.2016
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 217/1 alin 3 lit b, f CP
Temei legal
art. 427 alin 1 pct 6, 10 CPP
Citează această cauză
1ra-842/16 — art. 217/1 alin 3 lit b, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-842/2016

Curtea Supremă de Justiție

13 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

președinte – Petru Ursache,

judecătorii – Petru Moraru, Ghenadie Nicolaev, Vladimir Timofti și

Nadejda Toma,

a judecat, fără citarea părților, recursul ordinar, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16 decembrie 2015, declarat

de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți, Andrei Formusatii, în

cauza penală în privința lui

Ceban Andrei Andrei, născut la 05 decembrie

1977, originar or. Fălești și domiciliat

or. Fălești, str. Elena Sîrbu, 19

și

Andrițchi Vadim Valeriu, născut la 04 august

1982, originar or. Fălești și domiciliat

mun. Bălți, str. Bulgară, 25, ap. 39.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 22.09.- 26.10.2015;

Instanța de apel: 23.11. - 16.12.2015;

Instanța de recurs: 14.03. - 13.09.2016.

administrate în faza de urmărire penală, Andrei Ceban și Vadim Andrițchi au fost

recunoscuți vinovați și condamnați în baza art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal,

fiindu-le stabilită pedeapsa:

Andrei Ceban, 3 ani închisoare, fără privarea de dreptul de a ocupa anumite

funcții sau de a exercita anumită activitate, cu executarea pedepsei închisorii în

penitenciar de tip semiînchis.

Vadim Andrițchi 3 ani 6 luni închisoare, fără privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții sau de a exercita anumită activitate, cu executarea în penitenciar

de tip semiînchis.

perioada lunii februarie - 02 iulie 2015, acționînd împreună cu V. Andrițchi, prin

repartizarea rolurilor între ei, cu intenție criminală unică, îndreptată la realizarea

acțiunilor de circulație ilegală a substanțelor narcotice a heroinei în proporții mari

în scop de înstrăinare a acesteia persoanelor din categoria consumatorilor de

droguri, în vederea obținerii de profituri de pe urma înstrăinării substanțelor

narcotice, conștientizînd caracterul social-periculos al acțiunilor sale, prevăzînd

și dorind survenirea consecințelor social-periculoase, într-o perioadă de timp și

în circumstanțe nestabilite de către organul de urmărire penală, V. Andrițchi,

ilegal procurînd, păstrînd și transportînd substanțe narcotice heroină în cantități

neidentificate de către organul de urmărire penală, organizînd înstrăinarea ilegală

1

a acesteia pe teritoriul mun. Bălți, fie personal, fie prin intermediul numitului

perioada lunii februarie - 02 iulie 2015, de mai multe ori pentru realizare, partide

cu heroină în cantități și doze neidentificate de către organul de urmărire penală,

substanțe narcotice care erau ilegal procurate, păstrate și înstrăinate de către

acesta altor persoane, obținînd profit de 700 lei pentru fiecare doză înstrăinată de

heroină, numită „cec”, ceea ce constituie 0,25 gr.

La 02 iulie 2015, aproximativ la ora 1530 în rezultatul realizării măsurilor

speciale de investigare, în apropierea pieței „Tvoi Dom” amplasată pe adresa

str. Paravoznaia, 4, mun. Bălți, a fost reținut V. Andrițchi, fiind suspectat de

circulația ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare precum și de

înstrăinarea acestora.

În rezultatul efectuării percheziției corporale a acestuia, petrecută în perioada

orelor 1545-1610, în buzunarul drept din spate al șorților cu care era îmbrăcat, au

fost depistate trei suluri de hîrtie din staniol, pe ele cu urme de praf de culoare bej,

care conform raportului de expertiză nr. 7227 din 03 august 2015, constituie urme

de diacetilmorfină (heroină), cantitatea heroinei alcătuind 0,131 gr. (materie

uscată), care ilegal era păstrată de către V. Andrițchi în scop de înstrăinare.

La 02 iulie 2015, aproximativ în perioada orelor 1955-2015, în urma efectuării

percheziției în uscătoria pentru haine, ce-i aparține numitului V. Andrițchi și este o

anexă a locuinței acestuia amplasată pe adresa mun. Bălți, str. Bulgară, 25, ap. 39,

lîngă țeava pentru evacuarea gunoiului, în cutii de carton cu diverse bunuri de uz

casnic, au fost depistate și ridicate două pachete mici din fragmente din foaie de

staniol, pe ele cu urme de praf de culoare bej, care conform raportului de expertiză

nr. 7226 din 03 august 2015, constituie urme de diacetilmorfină (heroină),

cantitatea heroinei alcătuind 0,02 gr. (materie uscată), care ilegal era păstrată de

către V. Andrițchi în scop de înstrăinare.

De asemenea, la 02 iulie 2015, aproximativ orele 2020-2035, în urma

efectuării cercetării la fața locului, în scară, în fața apartamentului nr. 39 amplasat

pe adresa str. Bulgară, 25, mun. Bălți, care aparține numitului V. Andrițchi,

deasupra ușii de la intrare în ascensorul de pe scara dată, din exterior, au fost

depistate și ridicate: o pungă de polietilenă cu 4 seringi de unică folosință, un vas

de sticlă cu capacitatea de 10 ml, 6 pachete din fragmente din foaie de staniol, pe

ele cu urme de praf de culoare bej și 12 pachete mai mici din fragmente din foaie

de staniol, pe ele cu urme de praf de culoare bej, iar conform raportului de

expertiză nr. 7228 din 03 august 2015, s-a constatat, că urmele de praf de culoare

bej constituie diacetilmorfină (heroină), cantitatea heroinei pe 6 pachete din

fragmente din foaie de staniol alcătuind 0,167 gr. (materie uscată) și cantitatea

heroinei pe 12 pachete mai mici din fragmente din foaie de staniol alcătuind 0,022

gr. (materie uscată), care ilegal era păstrată de către V. Andrițchi în scop de

înstrăinare.

În așa mod, s-a constatat, că V. Andrițchi, care acționa cu o intenție

criminală unică cu A. Ceban, la 02 iulie 2015 ilegal a păstrat substanță narcotică -

heroină în scop de înstrăinare în cantitate totală de 0,34 gr., adică în proporții mari,

pe care ilegal a procurat-o în circumstanțe nestabilite de către organul de urmărire

penală.

2

Totodată, la 02 iulie 2015, aproximativ în perioada orelor 1530-1605, în

rezultatul efectuării percheziției corporale la A. Ceban, printre lucrurile depistate a

fost un vas de sticlă cu capacitatea de 10 ml, pe pereții căruia erau urme de soluție

de culoare închisă, care conform raportului de expertiză nr. 7284 din 05 august

2015, constituie urme de diacetilmorfină (heroină).

Heroina este inclusă în Lista nr. l, Tabelul nr. l „Substanțe narcotice și

psihotrope care nu se aplică în practica medicală” aprobate prin Hotărîrea

Guvernului R. Moldova N1088 din 05 octombrie 2004 și lista „Cantitățile

substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe,

depistate în trafic ilicit”, aprobat prin Hotărîrea Guvernului R. Moldova N79 din

23 ianuarie 2006.

îndreptată la realizarea acțiunilor de circulație ilegală a substanțelor narcotice a

heroinei în proporții mari în scop de înstrăinare a acesteia persoanelor din categoria

consumatorilor de droguri, în vederea obținerii de profituri de pe urma înstrăinării

substanțelor narcotice, conștientizînd caracterul social-periculos al acțiunilor sale,

prevăzînd și dorind survenirea consecințelor social-periculoase, într-o perioadă de

timp și în circumstanțe nestabilite de către organul de urmărire penală, ilegal

procura, păstra și transporta substanțe narcotice heroină în cantități neidentificate

de către organul de urmărire penală, organizînd înstrăinarea ilegală a acesteia pe

teritoriul mun. Bălți, fie personal, fie prin intermediul numitului A. Ceban, ilegal

distribuindu-i și transmițîndu-i (înstrăinîndu-i) acestuia în perioada februarie -

02 iulie 2015 de mai multe ori pentru realizare, partide cu heroină în cantități și

doze neidentificate de către organul de urmărire penală, obținînd profit de 700 lei

pentru fiecare doză înstrăinată de heroină, numită „cec”, ceea ce constituie 0,25 gr.

La 02 iulie 2015, aproximativ la ora 1530, în rezultatul realizării măsurilor

speciale de investigare, în apropierea pieței „Tvoi Dom”, amplasată pe adresa

str. Paravoznaia, 4, mun. Bălți, a fost reținut V. Andrițchi, find suspectat de

circulația ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare precum și de

înstrăinarea acestora.

În rezultatul efectuării percheziției corporale a acestuia, petrecută

aproximativ orele 1545-1610, în buzunarul drept din spate al șorților cu care era

îmbrăcat, au fost depistate trei suluri de hîrtie din staniol, pe ele cu urme de praf de

culoare bej, care conform raportului de expertiză nr. 7227 din 03 august 2015,

constituie urme de diacetilmorfină (heroină), cantitatea heroinei alcătuind 0, 131

gr. (materie uscată), care ilegal era păstrată de către V. Andrițchi în scop de

înstrăinare.

La 02 iulie 2015, în perioada orelor 1955-2015, în urma efectuării percheziției

în uscătoria pentru haine, ce-i aparține numitului V. Andrițchi și este o anexă a

locuinței acestuia amplasată pe adresa mun. Bălți, str. Bulgară, 25, ap. 39, lîngă

țeava pentru evacuarea gunoiului, în cutii de carton cu diverse bunuri de uz casnic,

au fost depistate și ridicate două pachete mici din fragmente din foaie de staniol, pe

ele cu urme de praf de culoare bej, care conform raportului de expertiză nr. 7226

din 03 august 2015 constituie urme de diacetilmorfină (heroină), cantitatea heroinei

alcătuind 0,02 gr. (materie uscată), care ilegal era păstrată de către V. Andrițchi în

scop de înstrăinare.

3

De asemenea, la 02 iulie 2015, aproximativ în perioada orelor 2020-2035, în

urma efectuării cercetării la fața locului, în scară, în fața apartamentului nr. 39

amplasat pe adresa str. Bulgară, 25, mun. Bălți, care aparține numitului

au fost depistate și ridicate: o pungă de polietilenă cu 4 seringi de unică folosință,

un vas de sticlă cu capacitatea de 10 ml, 6 pachete din fragmente din foaie de

staniol, pe ele cu urme de praf de culoare bej și 12 pachete mai mici din fragmente

din foaie de staniol, pe ele cu urme de praf de culoare bej, iar conform raportului

de expertiză nr. 7228 din 03 august 2015, s-a constatat, că urmele de praf de

culoare bej constituie diacetilmorfină (heroină), cantitatea heroinei pe 6 pachete

din fragmente din foaie de staniol alcătuind 0,167 gr. (materie uscată) și cantitatea

heroinei pe 12 pachete mai mici din fragmente din foaie de staniol alcătuind 0,022

gr. (materie uscată), care ilegal era păstrată de către V. Andrițchi în scop de

înstrăinare.

În așa mod s-a constatat, că V. Andrițchi la 02 iulie 2015, ilegal a păstrat

substanță narcotică - heroină în scop de înstrăinare în cantitate totală de 0,34 gr.,

adică în proporții mari, pe care ilegal a procurat-o în circumstanțe nestabilite de

către organul de urmărire penală.

Heroina este inclusă în Lista nr. 1, Tabelul nr. 1 „Substanțe narcotice și

psihotrope care nu se aplică în practica medicală” aprobate prin Hotărîrea

Guvernului R. Moldova N1088 din 05 octombrie 2004 și lista „Cantitățile

substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe,

depistate în trafic ilicit”, aprobat prin Hotărîrea Guvernului R. Moldova N79 din

23 ianuarie 2006.

apel sentința, solicitînd casarea acesteia în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care în privința lui V. Andrițchi să fie

aplicate prevederile art. 90 Cod penal, deoarece pedeapsa aplicată inculpatului

este prea aspră, ori, la individualizarea pedepsei în privința lui V. Andrițchi prima

instanță nu a ținut cont că inculpatul a recunoscut vinovăția și a solicitat

examinarea cauzei în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, s-a

căit sincer de cele săvîrșite, la întreținerea acestuia se află doi copii minori, unul

dintre care se află la evidența medicului neurolog și oftalmolog, necesită

tratament și îngrijire, soția acestuia nu lucrează, inculpatul este unicul întreținător

al familiei, pînă la reținere inculpatul avea ocupație permanentă, deși nu era

angajat oficial, efectua lucrări de reparație exterioară a blocurilor locative.

3.1. Avocatul A. Rusnac în numele inculpatului A. Ceban, a contestat cu

apel sentința, solicitînd casarea acesteia în latura stabilirii pedepsei, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care în privința inculpatului A. Ceban

să fie aplicate prevederile art. 90 Cod penal.

În susținerea poziției, apelantul a invocat, că de către prima instanță nu a fost

efectuată o analiză completă a circumstanțelor cauzei și anume referitoare la

personalitatea inculpatului, prima instanță nu a ținut cont de totalitatea condițiilor

expres prevăzute de lege, inclusiv conduita inculpatului înainte și după săvîrșirea

faptei, în timpul cercetării judecătorești, ori, la capitolul individualizării pedepsei,

prima instanță nu a ținut cont de prevederile art. art. 7, 75-88 Cod penal.

4

Totodată, apărarea a menționat, că inculpatul a recunoscut vina prin

înaintarea cererii de examinare a cauzei în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod de

procedură penală, s-a căit sincer de cele săvîrșite, a conlucrat cu organul de

urmărire penală, alte infracțiuni nu a săvîrșit, deci în condițiile menționate în

privința inculpatului A. Ceban este posibilă aplicarea prevederilor art. 90 Cod

penal, întru atingerea scopului pedepsei penale, restabilirea echității sociale,

corectarea și corijarea inculpatului.

3.2. Inculpatul V. Andrițchi, la fel a contestat cu apel sentința, solicitînd

casarea acesteia, rejudecarea cauzei în latura stabilirii pedepsei, cu pronunțarea

unei noi hotărîri, prin care în privința acestuia să fie aplicată o pedeapsă

non-privativă de libertate.

În susținerea cerințelor, apelantul a menționat, că prima instanță la

compartimentul individualizării pedepsei nu a ținut cont de faptul, că acesta a

conlucrat cu organul de urmărire penală, recunoscînd integral vinovăția în

săvîrșirea infracțiunii imputate, s-a căit sincer, are la întreținere doi copii minori,

unul dintre care are nevoie de îngrijiri deoarece se află la evidența medicului

neurolog, mai mult, în cele 4 luni de detenție, a conștientizat efectele prejudiciabile

ale faptei infracționale săvîrșite.

2015, au fost admise apelurile declarate, casată sentința în latura stabilirii

pedepsei și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima

instanță prin care lui Andrei Ceban și Vadim Andrițchi condamnați în baza

art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, le-a fost stabilită pedeapsa:

Andrei Ceban, 3 ani închisoare, fără privarea de dreptul de a ocupa anumite

funcții sau de a exercita anumită activitate;

Vadim Andrițchi, 3 ani 6 luni închisoare, fără privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții sau de a exercita anumită activitate.

În temeiul art. 90 Cod penal, ambilor inculpați, executarea pedepsei

închisorii, a fost suspendată condiționat pe perioada probațiunii de 3 ani.

La adoptarea soluției date, instanța de apel a reținut că prima instanță

condamnînd inculpații în baza art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, și aplicînd

pedeapsa penală, incorect a individualizat-o, apreciind greșit, că scopurile pedepsei

penale pot fi atinse doar prin izolarea inculpaților de societate.

În opinia instanței de apel, nu a fost acordată o atenție cuvenită de către

prima instanță, prin prisma împrejurărilor stabilite, prevederilor art. art. 61, 75 Cod

penal, ce țin de personalitatea inculpaților, condițiilor de viață și familiale,

atitudinea acestora față de fapta săvîrșită și față de consecințele săvîrșirii acesteia.

În argumentarea poziției privind aplicarea pedepsei, cu executarea reală a

acesteia, prima instanță s-a limitat la indicarea trecutului infracțional și

contravențional al inculpaților, deși pedeapsa stabilită inculpatului V. Andrițchi

prin sentința Judecătoriei Bălți din 03 decembrie 2012, a fost executată prin

achitarea amenzii, antecedentul penal fiind considerat stins.

În acest sens, instanța de apel a constatat, că pe lîngă aceste împrejurări

prima instanță urma să țină cont și de alte circumstanțe, cum ar fi condițiile de viață

ale familiei inculpatului, atitudinea acestuia față de fapta săvîrșită, comportamentul

pînă și în timpul judecării cauzei.

5

Analizînd aspectele menționate, instanța de apel cu trimitere la pct. 3 al

Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție a R. Moldova nr. 8 din 11 noiembrie

2013 „Cu privire la unele chestiuni ce vizează individualizarea pedepsei penale”, a

considerat inoportună izolarea inculpaților A. Ceban și V. Andrițchi de societate,

Instanța de apel a reținut, că inculpatul V. Andrițchi a recunoscut integral

vinovăția în fapta incriminată prin înaintarea cererii de examinare a cauzei în baza

probelor acumulate la faza urmăririi penale, s-a căit sincer în cele săvîrșite,

reieșind din actele prezentate în cadrul examinării apelului, este căsătorit, la

întreținere are doi copii minori, unul dintre care este la evidența medicului

neurolog și oftalmolog avînd necesitatea îngrijirilor speciale, este unicul

întreținător al familiei, anterior a fost angajat oficial în cîmpul muncii, însă pînă la

reținere muncea neoficial, conform referinței prezentate, nu încalcă ordinea

publică, nu face abuz de băuturi alcoolice, duce un mod de viață adecvat, din

convorbire cu vecinii se caracterizează pozitiv, inculpatul a asigurat instanța că nu

va mai săvîrși fapte ilegale, ori, a înțeles în timpul petrecut în detenție greșeala care

a făcut-o și dorește să fie lîngă familia sa, căci este unicul care o poate întreține.

Inculpatul A. Ceban, la fel, a recunoscut integral vinovăția în fapta

incriminată prin solicitarea examinării cauzei în baza probelor administrate la faza

urmăririi penale, s-a căit sincer în cele săvîrșite, pentru prima dată a săvîrșit fapta

urmărită de legea penală, deși anterior s-a aflat la evidența medicului narcolog, la

moment a înțeles greșeala și urmează calea corijării.

Din analiza hotărîrii atacate în raport cu materialele cauzei, instanța de apel a

mai reținut, că prima instanță în sentința pronunțată nu a motivat imposibilitatea

aplicării unei pedepse mai blînde, inclusiv și de ce nu sunt aplicabile prevederile

art. 90 Cod penal, cu toate că potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din

13 octombrie 2015, în dezbaterile judiciare, inculpații și apărătorii acestora au

solicitat aplicarea unei pedepse non-privative de libertate.

Astfel, ținînd cont de cele menționate, precum și de dispozițiile legale ale

art. art. 61, 75 Cod penal, luînd în considerație gravitatea infracțiunii săvîrșite,

circumstanțele cauzei care agravează ori atenuează răspunderea, personalitatea

inculpaților, precum și influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

acestora, instanța de apel a considerat posibilă corectarea inculpaților prin aplicarea

față de aceștia a pedepsei închisorii, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.

Instanța de apel a conchis, că prin aplicarea față de inculpații A. Ceban și

pedepsei penale de corectare a inculpaților, de prevenirea săvîrșirii noilor

infracțiuni și de restabilire a echității sociale.

penală, a contestat cu recurs ordinar decizia instanței de apel, solicitînd casarea

acesteia în latura stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărîri prin care să fie exclusă aplicarea față de A. Ceban și V. Andrițchi a

prevederilor art. 90 Cod penal.

În susținerea recursului procurorul a invocat, că instanța de apel, la

compartimentul individualizării pedepsei inculpaților, nu a ținut în deplină măsură

cont de prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod penal, iar prin urmare nu a argumentat

necesitatea aplicării prevederilor art. 90 Cod penal, prin ce a ignorat criteriile

generale de individualizare a pedepsei penale.

6

În contextul dat, procurorul a specificat, că instanța de apel nu a luat în

considerație pericolul social al faptelor săvîrșite de inculpați, în raport cu relațiile

sociale afectate, consecințele pentru sănătatea publică, ceea ce denotă ineficiența

condamnării cu suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Astfel, de către instanța de apel nu au fost respectate criteriile generale de

individualizare a pedepsei, fapt ce a condus la stabilirea lui A. Ceban și

restabilirea echității și rezonanței sociale, corectarea condamnatului, precum și

prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea condamnaților, cît și a altor

persoane, ceea ce ar conduce în final, la neatingerea scopului pedepsei penale, ori,

instanța de apel, apreciind aplicabilitatea prevederilor art. 90 Cod penal, nu a luat

în considerație rezonanța socială a faptelor infracționale săvîrșite de inculpați.

5.1. Asupra recursului declarat de procuror a prezentat referință inculpatul

Ceban Andrei solicitînd inadmisibilitatea acestuia, deoarece motivele invocate nu

nu cad sub incidența prevederilor art. 427 Cod de procedură penală.

motivelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că recursul înaintat de

procuror urmează a fi admis, din următoarele considerente.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecînd

recursul, instanța este în drept să-l admită, cu casarea parțială a hotărîrii atacate și

cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, atunci cînd eroarea judiciară

poate fi corectată de către instanța de recurs.

Or, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv

și să o caseze parțial, atunci cînd se constată comiterea unei erori de drept, care a

dus la adoptarea unei hotărîri ilegale, totodată verificînd dacă s-a aplicat corect

legea la faptele reținute prin hotărîrile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate

cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Astfel, Colegiul lărgit menționează că, declanșînd o continuare a judecării

cauzei în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucît

odată exercitat, produce un efect devolutiv complet în sensul că provoacă un

control integral atît în fapt, cît și în drept, în privința persoanei care l-a declarat.

În susținerea acestei ipoteze, călăuzitoare sunt și prevederile din pct. 14.7 a

Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 22 din 12 decembrie 2005 „Cu

privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel”, unde este stipulat

că, în sensul cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de drept pe

care le poate soluționa instanța de apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii; dacă infracțiunea a fost corect calificată; dacă pedeapsa a

fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual, penal,

contravențional ori civil au fost corect aplicate.

Deci, Colegiul lărgit constată că aceste prevederi legale, deși sunt

obligatorii, nu au fost întocmai respectate la rejudecarea cauzei de către instanța de

apel, iar erorile admise pot fi corectate în ordinea procedurii de judecare a

recursului ordinar declarat.

Așadar, statuînd asupra principiului respectării normelor de drept procesual

penale enunțate, instanța de recurs constată că, instanța de apel la adoptarea

soluției de admitere a apelurilor apărării și al inculpatului V. Andrițchi, cu casarea

7

parțială a sentinței în latura stabilirii pedepsei, nu a respectat exigențele legale la

efectuarea operațiunii de individualizare a pedepsei, adoptînd astfel o soluție

greșită în cauza deferită judecării.

Totodată, Colegiul lărgit reține că în speța discutată instanța de apel a judecat

în fapt corect cauza penală nominalizată, însă în partea ce ține de chestiunea

individualizării pedepsei a admis o eroare de drept, care urmează a fi corectată în

continuare de instanța de recurs.

În primul rînd, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile

instanței de apel pot fi supuse recursului, doar în temeiurile prevăzute de lege.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs se

pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs.

Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie

motivat.

În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de

recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și

argumentarea ilegalității hotărîrii atacate în acest sens.

În această consecutivitate se reține că, în recursul ordinar procurorul a

invocat în drept temeiurile prevăzute la art. pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, cum ar fi că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel (pct. 5 din prezenta decizie).

Totodată, în recursul respectiv, în pofida prevederilor enunțate, nu este

specificat asupra căror motive concrete din apelurile apărării și al inculpatului

motivarea ilegalității deciziei contestate în acest sens, cu indicarea unor concrete

erori în aspectul vizat, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din

oficiu recursul ordinar al procurorului cu circumstanțe în fapt și în drept, care ar

justifica acest recurs, or, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în

favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decît interesele legii.

În al doilea rînd, din lecturarea textuală a recursului ordinar declarat,

Colegiul lărgit reține că recurentul invocă drept temei de declarare a acestuia și

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, și anume

menționînd că, hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția

și a individualizat greșit pedeapsa stabilită inculpatului.

Analizînd decizia contestată prin prisma criticelor formulate de recurent

Colegiul constată că, motivele invocate de procuror sunt întemeiate și își găsesc

reflectare în starea reală a lucrurilor.

Astfel, Colegiul penal lărgit constată că, deși instanța de apel a statuat pe

poziția primei instanțe, invocînd că probele au fost legal administrate și corect

apreciate, fiind just stabilită starea de fapt și corect încadrate acțiunile inculpaților

în baza art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, însă aceasta pripit a ajuns la

concluzia că scopul pedepsei penale prevăzut la art. 61 alin. (2) Cod penal, poate fi

atins prin dispunerea suspendării executării pedepsei stabilite inculpaților în

temeiul art. 90 Cod penal.

În acest context instanța de recurs relevă, că la stabilirea pedepsei pentru

fiecare persoană vinovată în parte, instanța de judecată este obligată să se conducă

8

de cerințele (regulile) stabilite de lege, sau altfel spus, de criteriile generale de

individualizare a pedepsei prevăzute la art. 75 Cod penal.

În acest context se menționează că Legea penală acordă instanței de judecată

o posibilitate largă de aplicare în practică a principiului individualizării răspunderii

penale și a pedepsei penale, ținînd cont de caracterul și gradul prejudiciabil al

infracțiunii săvîrșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care

agravează sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului.

Pedeapsa aplicată infractorului trebuie să fie echitabilă, legală și

individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile

legii penale și pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal, în strictă conformitate cu

dispozițiile părții generale a Codului penal și stabilirea pedepsei în limitele fixate

în partea specială.

Limitele termenelor de pedeapsă, prevăzute în partea specială, sunt

determinate de încadrarea juridică a faptei și reflectă gravitatea infracțiunii

săvîrșite. Gravitatea acesteia constă în modul și mijloacele de săvîrșire a faptei, de

scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost săvîrșită, de urmările produse

sau care ar putea fi produse.

Raportînd cele menționate la speța supusă judecării, Colegiul lărgit constată

că, pedeapsa închisorii pe termen de 3 ani 6 luni, fără privarea de dreptul de a

ocupa funcții sau de a exercita activitate stabilită inculpatului Vadim Andrițchi și

pe termen de 3 ani, fără privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita

activitate stabilită inculpatului Ceban Andrei este echitabilă și se încadrează în

limitele sancțiunii normei penale în baza căreia au fost declarați vinovați, însă,

concluzia instanței de a suspenda condiționat pedeapsa, este una pripită și

neargumentată, care contravine circumstanțelor cauzei și practicii stabilite în acest

sens.

Așadar, instanța de recurs ține să menționeze că, după efectuarea procedurii

de individualizare și stabilire a categoriei, cuantumului și duratei pedepsei, în cazul

stabilirii pedepsei închisorii, continuă operațiunea de individualizare a acesteia, dar

în aspectul de executare a pedepsei deja stabilite, prin numirea tipului de

penitenciar și soluționarea chestiunii dacă pedeapsa stabilită inculpatului, urmează

a fi pusă în executare ori scopul pedepsei poate fi atins prin suspendarea executării

pedepsei aplicate vinovatului pe o perioadă de probațiune (de încercare).

Colegiul menționează că, aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal –

suspendarea condiționată a executării pedepsei nu reprezintă o categorie aparte de

pedeapsă, ci o măsură oferită persoanei prin lege de a demonstra că infracțiunea

săvîrșită de ea este un incident în viața acesteia.

Referindu-ne la instituția suspendării condiționate a executării pedepsei,

Colegiul relevă că această măsură constă în esență – în dispoziția luată de instanța

de judecată prin însăși hotărîrea de condamnare, de a suspenda pe o anumită durată

și în anumite condiții executarea pedepsei pronunțate.

Rezultatul principal al aplicării pedepsei constă în aceea că, deși pedeapsa

este definitiv aplicată, aceasta nu este pusă în executare, astfel că instituția

suspendării condiționate a executării pedepsei ține de condițiile de executare a

pedepsei închisorii deja stabilite de către instanța de judecată pe întregul termen de

9

încercare.

Astfel, executarea pedepsei devine dependentă de comportamentul

condamnatului pe această durată, iar suspendarea executării poate fi revocată în

caz de nerespectare a condițiilor.

În cadrul instituției suspendării condiționate a executării pedepsei, instanța,

după ce realizează individualizarea pedepsei prin determinarea concretă a acesteia

în baza criteriilor generale de individualizare, completează acest rezultat printr-un

act de individualizare a executării pedepsei. Astfel că, suspendarea condiționată

este o măsură de individualizare a executării pedepsei numită de către instanța de

judecată prin hotărîre de condamnare. Prin urmare, urmează a fi delimitată

noțiunea de individualizare a pedepsei de cea de individualizare a executării

pedepsei.

În această ordine de idei, suspendarea condiționată a executării pedepsei se

dovedește a fi o problemă privind executarea pedepsei, dat fiind faptul că obiectul

suspendării este executarea pedepsei. Se suspendă executarea pedepsei și nu

aplicarea acesteia.

Totodată, Colegiul remarcă că, textul art. 90 alin. (1) Cod penal, prin

sintagma „poate”, oferă posibilitatea și nu obligația instanței de judecată de a

aplica prevederile acestei norme.

Îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege, poate fi aplicată sau exclusă la

orice etapă a procesului penal, întru înlăturarea erorii admise la etapa anterioară.

În speță, instanța de recurs, găsește întemeiate motivele recursului declarat de

acuzatorul de stat și constată că, concluzia instanței de apel, precum că corijarea

inculpaților este posibilă prin aplicarea prevederii art. 90 Cod penal - suspendarea

condiționată a pedepsei, s-a tras greșit, neîntemeiat și din aceste considerente o va

exclude, nefiind considerat faptul că, prin această soluție se înrăutățește situația

condamnatului.

În susținerea acestei concluzii se rețin și circumstanțele în care a fost săvîrșită

infracțiunea incriminată inculpaților, fapt ce determină Colegiul lărgit să conchidă

asupra incorectitudinii aplicării pedepsei neprivative de libertate în privința lui

Adrițchi Vadim și Ceban Andrei.

Aceasta se statuează avînd în vedere că, instanța de apel la compartimentul

discutat, nu a luat în considerație pericolul social al faptelor săvîrșite de inculpați

în coraport cu relațiile sociale afectate, consecințele pentru sănătatea publică,

ceea ce denotă ineficiența condamnării inculpaților vizați, prin prizma prevederilor

art. 90 Cod penal, ori, instanța de apel în cazul respectiv, nu a luat în considerație

rezonanța socială a faptelor infracționale săvîrșite de ei (păstrarea substanței

narcotice – heroină, în scop de înstrinare, în proporții mari ).

Subsidiar la cele ce preced, Colegiul penal lărgit consideră că, instanța de

apel greșit și-a motivat soluția de individualizare a executării pedepsei în privința

inculpaților și nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, pripit ajungînd

la concluzia că scopul pedepsei penale poate fi atins prin aplicarea față de inculpați

a dispoziției art. 90 Cod penal.

Discordanța între cele reținute de instanță și conținutul real al circumstanțelor

cauzei, precum și ignorarea unor aspecte evidente enunțate supra, au avut drept

consecință pronunțarea unei concluzii premature în privința aplicării pedepsei cu

10

executarea suspendată.

Generalizînd cele menționate mai sus, Colegiul consideră că excluderea

aplicării prevederilor art. 90 Cod penal, în raport cu soluția prevăzută la art. 435

alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, care stipulează că judecînd

recursul, instanța admite recursul, casează hotărîrea atacată, rejudecă cauza și

pronunță o nouă hotărîre, dacă nu se agravează situația condamnatului, nu poate fi

considerată o agravare a situației acestuia, deoarece nu s-a făcut o altă reîncadrare

a faptei în sensul agravării și nici nu s-a dat o altă individualizare a pedepsei

stabilite în același sens.

Rezumînd cele menționate, instanța de recurs va admite recursul ordinar

declarat de acuzatorul de stat, cu casarea parțială a deciziei instanței de apel, în

latura stabilirii pedepsei inculpaților Ceban Andrei și Andrițchi Vadim, cu

excluderea dispoziției de executare condiționată a pedepsei închisorii.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

Admite recursul ordinar, declarat de procurorul în Procuratura de nivelul

Curții de Apel Bălți, Andrei Formusatii, casează parțial decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 16 decembrie 2015, în cauza penală privindu-i pe

Ceban Andrei Andrei și Andrițchi Vadim Valeriu în latura stabilirii pedepsei,

rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărîre, potrivit căreia:

Ceban Andrei Andrei se consideră condamnat în baza art. 2171 alin. (3) lit.

b), f) Cod penal, la 3 (trei) ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip

semiînchis, fără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita

anumită activitate;

Andrițchi Vadim Valeriu se consideră condamnat în baza art. 2171 alin. (3)

lit. b), f) Cod penal, la 3 (trei) ani 6 (șase) luni închisoare cu executarea în

penitenciar de tip semiînchis, fără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții

sau de a exercita anumită activitate.

Termenul executării pedepsei lui Ceban Andrei Andrei și Andrițchi Vadim

Valeriu se calculează din momentul reținerii acestora, cu deducerea din termenul

pedepsei stabilite inculpatului Andrițchi Vadim Valeriu timpul aflării acestuia în

stare de arest de la 02 iulie 2015 pînă la 16 decembrie 2015.

În rest, hotărîrea contestată se menține.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 13 octombrie 2016.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Petru Moraru

Ghenadie Nicolaev

Vladimir Timofti

Nadejda Toma

11

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2016-03-16
0,93
1ra-343/2016 — art. 186 alin. 4 CP
Dosarul nr. 1ra-343/2016 C U R T E A S U P R E M Ă DE J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 16 martie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: preşedinte - Petru Ursache, judecătorii - Constantin Alerguş, Vladi
CSJ 2018-03-16
0,93
1ra-367/2018 — art. 201-1 alin. 1, 320 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-367/2018 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 28 februarie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte – Petru Ursache, Judecători – Vladimir Timofti, Constantin Alerguş, exa
CSJ 2016-04-14
0,93
1ra-214/2016 — art. 327 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-214/2016 Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 22 martie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte - Ursache Petru, judecători - Timofti Vladimir, Nicolaev Ghenadie, Toma N
CSJ 2016-06-29
0,93
1ra-836/2016 — art. 152 alin.2 lit.d,e,h, 349 alin.1-1 CP
Dosarul 1ra-836/16 C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ţ i e D E C I Z I E 29 iunie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: preşedinte – Petru Ursache, judecătorii – Constantin Alerguş, Vladimir Timofti, a examinat a
CSJ 2016-05-18
0,93
1ra-844/2016 — art.332 alin.1, art.328 alin.1 CP
Dosarul nr. 1ra-844/2016 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 18 mai 2016 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: preşedinte Ursache Petru judecători Toma Nadejda Timofti Vladimir examinînd admisibilitatea în principiu a
Sursă