1ra-1390/2016 — Art. 309-1 al. 3 lit. c CP

Prin sentința Judecătoriei Soroca din 03 iunie 2013, Ionița Andrei a fost achitat de săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. 328 alin. (l) și art. 309/1 alin. (3) lit. c) Cod penal, pe motiv că faptele nu au fost săvîrșite de inculpat. Boldescu Serghei a fost achitat în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 309/1 alin. (3) lit. c) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvîrșită de inculpat. Acțiunea civilă înaintată de Druța Lilian cu privire la compensarea prejudiciului material și moral a fost admisă în principiu, lăsînd ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să se pronunțe instanța civilă. 1.1. Prin aceiași sentință a mai fost condamnat Vizitiu Ruslan Gheorghe în privința căruia hotărîrile nu se contestă.

Pentru a se pronunța, instanța de fond a constatat că, de către organul de urmărire penală, lui Ionița Andrei i-au fost incriminate infracțiunile prevăzute de art. 328 alin. (1) și art. 309/1 alin. (3) lit. c) Cod penal și lui Boldescu Serghei - infracțiunea prevăzută de art. 309/1 alin. (3) lit. c) Cod penal. Infracțiunile incriminate lui Ionița A. și Boldescu S. se exprimă prin faptul, că Ionița A. deținînd funcția de polițist al serviciului poliției judecătorești al CPR Soroca, la 08.01.2010, în jurul orelor 04.00, fiind de serviciu în grupa operativă a CPR Soroca, aflîndu-se la paza sediului împreună cu ofițerul operativ de sector Vizitiu R., care a primit spre examinare raportul polițistului serviciului patrulă și santinelă a pazei de stat referitor la pretinsele acțiuni ilegale ale lui Druța Lilian, fără a întocmi procese-verbale de audiere a victimei contravenției și martorilor, stabilind unilateral că persoana adusă la comisariat este contravenient, cu folosirea situației de serviciu, neverificînd 1 circumstanțele cauzei, l-au privat ilegal de libertate pe Druța L. fără a întocmi proces- verbal de reținere, amenințîndu-l cu răfuiala, l-au încuiat în camera de deținere preventivă a CPR Soroca unde l-au ținut de la orele 04.10 pînă la 06.50 data de 08.01.2010, timp în care în scop de a-l pedepsi pentru presupusa faptă comisă, împreună cu ofițerul operativ de sector Vizitiu R. și ofițerul operativ superior de sector Boldescu Serghei, cu intenție unică i-au aplicat multiple lovituri cu mîinile și picioarele peste diferite părți ale corpului cet. Druța L., provocîndu-i dureri, suferințe fizice și psihice puternice, acțiuni care l-au determinat pe numit să declare că a comis contravenția incriminată, fapt ce nu corespunde relității. În cadrul judecării cauzei Druța Lilian a înaintat acțiune civilă cu privire la compensarea prejudiciului material în sumă de 19 388 lei și prejudiciului moral în sumă de 50 000 lei.

Sentința a fost atacată cu apel de către procurorii Procuraturii raionului Soroca, Cebotari Vitalii și Corețchii Alexandr, care au solicitat casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care: - Ionița Andrei să fie declarat culpabil de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 166/1 alin. (4) lit. c), e) Cod penal (art. 309/1 alin. (3) lit. c) Cod penal redacția veche), cu aplicarea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în organele MAI pe un termen de 5 ani, să fie declarat culpabil Ionița Andrei de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în organele MAI pe un termen de 5 ani, în baza art. 84 Cod penal a-i stabili lui Ionița Andrei pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, pedeapsă definitivă sub formă de 7 ani închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în organele MAI pe un termen de 5 ani; - să fie declarat culpabil cet. Boldescu Serghei de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.166/1 alin.(4) lit. c), e) Cod penal (art.309/1 alin.(3) lit. c) Cod penal redacția veche), cu aplicarea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani și 6 luni cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în organele MAI pe un termen de 5 ani. În motivare invocă ilegalitatea sentinței din următoarele considerente: - instanța de fond nu a stabilit just circumstanțele cauzei, neîntemeiat a recalificat acțiunile lui Vizitiu Ruslan și ilegal l-a achitat pe Ionița Andrei și Boldescu Serghei, totodată vădit ilegal a fost înlăturată pedeapsa complimentară obligatorie; - consideră că în cadrul urmăririi penale și în instanța de judecată s-a stabilit cu certitudine comiterea de către Ruslan Vizitiu și Ionița Andrei a infracțiunilor prevăzute de art. 328 alin. (1) și art. 309/1 alin. (3) lit. c) Cod penal, precum și comiterea de către Boldescu Serghei a infracțiunii prevăzute de art. 309/ 1 alin. (3) lit. c) Cod penal; - instanța de fond nu a apreciat critic declarațiile date de inculpați, necătînd la faptul că ultimii conform art. 103 Cod de procedură penală nu pot fi trași la răspundere penală pentru darea de depoziții false, aceasta fiind o modalitate de a se eschiva de la răspundere penală, totodată nu a coroborat declarațiile inculpaților cu declarațiile depuse sub jurămînt a părții vătămate și a martorilor audiați în cadrul cercetării judecătorești, argumentînd sentința numai în baza faptelor expuse de inculpați; - instanța de fond nu a dat o justă apreciere declarațiilor depuse de persoana care nemijlocit a fost maltratată și anume partea vătămată Druța Lilian, din care reiese că Vizitiu Ruslan împreună cu Boldescu Serghei și Ionița Andrei l-au maltratat pe Druța 2 Lilian cu scopul ca acesta să semneze explicația scrisă și să recunoască vina în comiterea contravenției incriminate; - prin tortură se înțelege provocarea, în mod intenționat, a unei dureri sau suferințe puternice, fizice ori psihice unei persoane, în special cu scopul de a obține de la această persoană sau de la o persoană terță informații sau mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terță persoană l-a comis ori este bănuită că l-a comis, de a intimida sau de a face presiune asupra ei sau asupra unei terțe persoane, sau pentru orice alt motiv bazat pe o formă de discriminare, oricare ar fi ea, dacă o asemenea durere sau suferință este provocată de o persoană cu funcție de răspundere sau de oricare altă persoană care acționează cu titlu oficial, ori la instigarea sau cu consimțămîntul expres sau tacit al unor asemenea persoane, cu excepția durerii sau a suferinței ce rezultă exclusiv din sancțiuni legale, inerente acestor sancțiuni sau ocazionate de ele; - potrivit jurisprudenței Curții Europene Pentru Drepturile Omului, în privința unei persoane private de libertate, orice recurgere la forță care nu este făcută strict necesară, de către comportamentul acesteia aduce atingere demnității umane, și ca urmare trebuie să fie considerată o încălcare a dreptului garantat de art. 3 al Convenției, cazuri: ’’Iurcu contra Moldovei, Tarabuca contra Moldovei, Pascari Contra Moldovei; - în cazul de față lui Druța Lilian i-au fost aplicate mai multe lovituri peste craniu și trunchi, fapt stabilit prin raportul de expertiză medico-legală nr. 125 ”A” din 28 iulie 2010, conform cărui pe corpul lui Druța Lilian, au fost depistate șase echimoze pe față, buza superioară, pe piept pe partea stîngă și dreapta; - consideră eronată interpretarea instanței de fond a faptului că Druța Lilian după ce a ieșit din comisariat s-a ales cu zgîrieturi pe față și se plîngea că a fost bătut, în raportul de expertiză este specificat expres că leziunile sunt echimoze produse în urma unor acțiuni cu corpuri dure contondente cu suprafața de impact limitată, prin mecanism de lovire, posibil cu pumnii, astfel, instanța de fond nu a coroborat acest raport cu declarațiile depuse sub jurămînt a părții vătămate Druța Lilian, dar a preferat să dea o apreciere justă a declaraților date de inculpați, neluînd în considerare faptul că declarațiile lor nu coincid, dar deopotrivă vin în contradicție una cu alta și anume declarațiile date de Ionița Andrei, care a menționat că Druța Lilian cînd se afla în hol se exprima cu cuvinte injurioase în adresa sa și a lui Vizitiu Ruslan, pe cînd ultimul a zis că Druța Lilian nu era agresiv, dar numai după ce a fost adus în birou unde se aflau doar ei în doi Druța Lilian se adresa cu cuvinte injurioase în adresa sa și a familiei Vizitiu, totodată, fiind verificată informația din registru R2, la data de 07 spre 08 ianuarie 2010 nu a fost înregistrat pretinsul raport a lui Ionița Andrei referitor la aparenta ultragiere din partea lui Druța Lilian; - vina inculpaților este dovedită și prin declarațiile martorilor Burlacu Veaceslav și Popovici Serghei, analizînd declarațiile martorului Burlacu V. și coroborîndu-le cu cele a părții vătămate ajung la concluzia că Druța Lilian într-adevăr la 08 ianuarie 2010, fără scurtă, telefon și acte a fost adus la comisariat, unde a fost închis într-o celulă, ținut și bătut de trei colaboratori de poliție, faptul că martorii V. Burlacu și Popovici S. în dimineața de 08 ianuarie 2010 nu au observat inculpații în hol indică direct asupra faptului că anume ei la acel moment se aflau în camera de arestare provizorie unde aplicau forță fizică față de Druța L. pentru ca ultimul să semneze explicații și să recunoască comiterea huliganismului în clubul de noapte; - instanța de judecată nu a dat o justă apreciere explicației scrise de Druța Lilian, în care invocă faptul că a fost reținut din motiv că a stricat vitrina din discoclubul 3 „Scvajina”, în noaptea de 08 ianuarie 2010, fapt pe care ultimul îl neagă ca l-ar fi făcut, fiind ulterior bătut, batjocorit și amenințat cu condamnare și răsplată; - această probă de către instanța de fond a fost doar enumerată în sentința contestată alături de alte probe anexate la dosar, fără însă o studiere profundă a celor petrecute, instanța de fond a preferat declarațiile inculpaților, eludînd astfel acțiunile de tortură din partea lor, calificînd maltratarea cet.Druța Lilian ca o simplă întîmplare din viață, ce nu a avut caracter deosebit de grav și crud, nu a fost luat în considerație nici faptul că în urma acțiunilor infracționale, comise sub custodia statului, cet. Druța Lilian a avut nevoie de îngrijire medicală confirmată prin deschiderea certificatului de concediu medical, care a fost anexat la materialele dosarului; - în instanța de judecată au fost prezentate suficiente probe pentru recunoașterea inculpaților Ionița Andrei și Boldescu Serghei culpabili de comiterea infracțiunilor incriminate, printre care declarațiile martorilor și probele acumulate legal în cadrul urmării penale, examinate în ședința de judecată, printre care declarațiile martorilor Zubati Andrei, Andriuca Dumitru, Arapan Nicolae, Grabovscaia Tatiana, Voicu Andrei, Spinei Iurie, Bugai Alexandru, Vitali Martin, Lupu Anatolii, Bugai Ruslan, Ghilețchi Sergiu, precum și probele scrise, acumulate legal de organul de urmărire penală, corpurile delicte; - consideră că acțiunile făptuitorilor urmează a fi calificate ca tortură, dar nu ca exces de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu; - totodată, instanța de fond vădit ilegal nu a aplicat și a înlăturat pedeapsa complementară obligatorie - privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate;

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 martie 2016, a admis apelul declarat de procurorii Procuraturii raionului Soroca Cebotari Vitalii și Corețchii Alexandr, cu casarea sentinței și pronunțarea unei hotărîri noi potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: Încetează procesul penal în privința lui Ionița Andrei Profir în baza art. 328 alin. (1) Cod penal din motivul intervenirii termenului prescripției tragerii la răspundere penală prevăzut de art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal. - Ionița Andrei Profir se constată vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 309/1 alin. (3) lit. c) Cod penal, cu numirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI pe un termen de 5 ani. În baza art. 90 Cod penal, se suspendă condiționat executarea pedepsei închisorii în privința lui Ionița Andrei Profir cu stabilirea perioadei de probațiune pe un termen de 3 ani. - Boldescu Serghei Mihail se constată vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 309/1 alin. (3) lit. c) Cod penal, cu numirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI pe un termen de 5 ani. În baza art. 90 Cod penal, se suspendă condiționat executarea pedepsei închisorii în privința lui Boldescu Serghei Mihail cu stabilirea perioadei de probațiune pe un termen de 3 ani. 4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, judecînd cauza penală de învinuire a lui Ionița Andrei în baza art. 328 alin. (1) și art. 309/1 alin. (3) lit. c) Cod penal, Boldescu Serghei în baza art. 309/1 alin. (3) lit. c) Cod penal, instanța de fond nu a respectat normele procesuale, nu a verificat complet, sub toate aspectele și în mod 4 obiectiv circumstanțele cauzei și nu a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, ca rezultat fiind eronată concluzia instanței privind achitarea inculpaților Ionița Andrei în baza art. 328 alin. (1) și art. 309/1 alin. (3) lit. c) Cod penal și Boldescu Serghei în baza art. 309/1 alin. (3) lit. c) Cod penal, pe motiv că faptele nu au fost săvîrșite de inculpați. Instanța de fond fără just temei a respins probele administrate de organul de urmărire penală, prezentate de acuzare și examinate în ședința de judecată, fără a motiva soluția adoptată pe caz. În urma cercetării probelor, instanța de apel a conchis că, învinuirea adusă inculpaților Ionița Andrei în baza art. 328 alin. (l) și art. 309/1 alin. (3) lit. c) Cod penal și Boldescu Serghei în baza art. 309/1 alin. (3) lit. c) Cod penal, s-a confirmat în cadrul cercetării judecătorești și vinovăția inculpaților se constată deplin din probele administrate. Instanța de apel a conchis că, concluziile instanței de fond privind achitarea inculpaților Ionița Andrei de săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. 328 alin. (1) și art.309/1 alin. (3) lit. c) Cod penal și Boldescu Serghei în baza art. 309/1 alin. (3) lit. c) Cod penal, nu se racordă la probele administrate, totalitatea probelor cercetate de către instanța de apel nicidecum nu confirmă temeinicia concluziilor instanței de fond privind achitarea inculpaților Ionița Andrei și Boldescu Serghei, fiind prezente pe cauză suficiente probe pertinente, concludente și utile, care urmează a fi puse la baza unei sentințe de condamnare a inculpaților anume în faptele incriminate. Instanța de fond în cadrul judecării cauzei penale nu a verificat multilateral și obiectiv toate împrejurările de fapt și de drept a cauzei în raport cu probele anexate la dosar, iar concluziile instanței contravin cumulului de probe administrat, fiind nemotivate, ca urmare nefiind rezolvat fondul cauzei. Instanța de apel, în urma evaluării integrale a probelor prezentate a ajuns la concluzia că nu există dubii rezonabile în ceia ce privește vinovăția lui Ionița Andrei în baza art. 328 alin. (l) și art. 309/ 1 alin. (3) lit. c) Cod penal și Boldescu Serghei în baza art. 309/1 alin. (3) lit. c) Cod penal, conform acuzării și atît în cadrul urmăririi penale, cît și în cadrul ședinței de judecată au fost acumulate probe veridice suficiente care demonstrează comiterea infracțiunilor incriminate inculpaților. Astfel, fiind audiat, în vederea respectării prevederilor legale ce reglementează judecata în prima instanță inculpatul Ionița Andrei, nu a recunoscut învinuirea, și a declarat că, în seara de 07-08 ianuarie 2010 se afla în componența grupei operative, în jurul orei 04.00 a auzit gălăgie pe hol, ieșind a văzut cum o persoană necunoscută manifesta un comportament agresiv și îl numea pe Vizitiu R. cu cuvinte murdare, a rămas la paza holului, iar Vizitiu R. împreună cu persoana menționată s-au deplasat la biroul de serviciu, personal pe Druța L. nu l-a lovit și nu a văzut cineva să-l fi lovit, procedura de recunoaștere a avut loc în sediul Procuraturii, la efectuarea recunoașterii era îmbrăcat în haine civile, mai erau și persoane cu 5-6 ani mai tineri ca el, studenți de la colegiu. Fiind audiat în vederea respectării prevederilor legale ce reglementează judecata în prima instanță în ședința instanței de apel, inculpatul Boldescu Serghei a declarat că nu recunoaște învinuirea, susține sentința instantei de fond, la data de 07-08 ianuarie 2010 se afla în componența grupei operative ca ofițer operativ de sector, a ieșit la chemările parvenite din sate, peste cîteva zile a fost chemat la Procuratură, unde i s-a făcut cunoștință că este plîngere pe faptul că a fost bătută o persoană, fiind indicat să dea 5 declarații asupra lui Vizitiu R. precum că l-a bătut pe Druța L., la ce a răspuns că nu poate da astfel de declarații, deoarece nu a văzut așa ceva. Personal pe Druța L. nu l-a bătut, la efectuarea recunoașterii au participat persoane de vîrstă mai mică decît el cu 5- 6 ani, în seara respectivă nu l-a văzut pe Druța L. în incinta comisariatului, a văzut numai cum a dat declarații, crede că au fost alte motive că partea vătămată a arătat la el ca la persoana care l-a agresat, pînă la caz pe Druța nu l-a cunoscut. Deși inculpații Ionița Andrei și Boldescu Serghei nu au recunoscut vina, vinovăția lor anume în faptele incriminate se demonstrează deplin prin elementele de fapt dobîndite din probele cercetate, și anume declarațiile părții vătămate Druța Lilian, a martorilor audiați, prin procesele-verbale de confruntare, de recunoaștere a persoanelor, prin concluziile raportului de expertiză privind leziunile corporale depistate la victimă, prin procesele-verbale a acțiunilor de urmărire penală, cercetate în ședința instanței de apel și care se coroborează deplin, demonstrînd cu certitudine existența infracțiunilor și constatarea vinovăției inculpaților. Vina inculpaților se demonstrează și prin elementele de fapt dobîndite din probele scrise, conținute în materialele cauzei penale, cercetate în ședința instanței de apel, printre care: - plîngerea depusă de Druța Lilian din 11.01.2010, adresată Procurorului interimar al raionului Soroca (f.d.27-28 volumul 1); - raportul de examinare medico-legală nr.09 din 18.01.2010 a cet.Druță Lilian (f.d.32 volumul 1); - procesul-verbal cu privire la contravenție din 12.01.2010 întocmit în privința lui Druța Lilian Constantin (f.d.46); - raport din 04.05.2010 adresat procurorului raionului Soroca S.Cebotari întocmit de locotenentul de poliție Ghilețchi Sergiu (f.d.71); - procesul-verbal de examinare a obiectului din 22.12.2010 si tabel fotografic (f.d.83- 85); - comunicările nr.8195 din 30.07.2010 și nr. 13220 din 29.12.2010 prin care CP Soroca aduce la cunoștința lista colaboratorilor CPR Soroca implicați în grupa operativă la data de 07.01.2010 și că grupa operativă a CPR Soroca la 07.08.2010 a ieșit la comunicările telefonice indicate (f.d.88, 90); - copiile documentelor cu privire la angajarea inculpaților și anume: extras din ordin nr.77 EF din 04.07.2008 de numire a lui Ionița Andrei Profir în funcție de polițist al serviciului poliției judecătorești al CPR Soroca, extras din ordin nr.550 EF din 28.11.2008 în privința lui Boldescu Serghei Mihail; graficul grupei operative, fișa postului-tip a șef de post, ofițer superior operativ de sector, fișa postului-tip a polițistului al serviciului poliției judecătorești; - extras din ordin nr. 152 EF din 27.03.2009; - raportul de expertiză medico-legală nr. 125”A” din 28.07.2010, din care rezultă concluziile: Numitul Druța Lilian prezintă șase echimoze pe față, buza superioară, pe piept pe stînga și dreapta. Vătămările se datoresc acțiunilor repetate cu obiecte dure contodente, cu suprafața de impact limitată, prin mecanism de lovire, posibil în circumstanțele indicate (cu pumnii) și se califică drept leziuni corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății. Ele pot data din 08.01.2010. 6 - caracterul, dispunerea (bipolară) și numărul leziunilor corporale, permit excluderea formărilor lor în cadrul unei căderi pe plan dur de la propria înălțime (f.d. 122); - procesele-verbale de recunoaștere a persoanei din 30.11.2010 și tabelul fotografic (f.d. 180-183, 184-191); - procesele-verbale de confruntare dintre L.Druța și R.Vizitiu, A.Ionița, S.Boldescu (f.d.192-194, 229-230, 231-232); În urma analizei probelor, instanța de apel a considerat că, declarațiile date de partea vătămată Druța Lilian, din care rezultă că a fost lovit de polițiștii Ionița Andrei și Boldescu Serghei pentru ca să recunoască huliganismul comis în discobar urmează a fi luate în considerație ca probe ce dovedesc existența infracțiunilor incriminate inculpaților și care constată vina inculpaților, prin conținutul lor aceste declarații sunt clare și nu sunt contradictorii, fiind confirmate prin restul probelor scrise cercetate și demonstrează vina inculpaților deplin în faptele incriminate. Instanța de apel a considerat că, instanța de fond eronat nu a ținut cont de aceste declarații și nu le-a apreciat în cumul cu probele scrise pe caz, mai ales că potrivit concluziilor raportului de expertiză medico-legală nr. 125”A” din 28.07.2010, rezultă că la Druța Lilian s-au depistat șase echimoze pe față, buza superioară, pe piept pe stînga și dreapta, vătămările se datoresc acțiunilor repetate cu obiecte dure contodente, cu suprafața de impact limitată, prin mecanism de lovire, posibil în circumstanțele indicate (cu pumnii) și se califică drept leziuni corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății. Instanța de apel a ținut să menționeze și faptul că, Druța Lilian a recunoscut pe Ionița Andrei și Boldescu Serghei ca persoane care l-au lovit la comisariatul de poliție Soroca, în cadrul confruntărilor a susținut că a fost maltratat de către Ionița Andrei și Boldescu Serghei, declarații susținute clar și ferm și în instanța de fond și de apel. În sensul dat, la părerea instanței de apel, declarațiile părții vătămate corespund adevărului și pot fi puse la baza sentinței de condamnare a inculpaților, aceste declarații în cumul se coroborează deplin cu declarațiile martorilor Burlacu Veaceslav, Popovici Serghei, Ghilețchi Sergiu, careva contraziceri în declarații nu au fost constatate și temei de a pune la îndoială aceste declarații nu sunt. Aceste declarații sunt cu valoare probantă și de aceia servesc la constatarea vinei inculpaților, declarațiile fiind întărite și prin probele cercetate, printre care declarațiile martorilor audiați, concluziile expertului privind prezența la partea vătămată a leziunilor corporale neînsemnate și procesele-verbale ale acțiunilor procesuale petrecute pe caz, la cercetarea probelor inculpații Ionița Andrei și Boldescu Serghei au avut acces deplin, nefiind îngrădiți în careva mod drepturile sale. Deși inculpatul Ionița Andrei a declarat că a auzit cum Druța Lilian cînd a fost adus la comisariat înjura în adresa lui Vizitiu Ruslan, careva înscrisuri în sensul dat nu au fost prezentate, referitor la pretinsa înjurare din partea lui Druța L. nefiind întocmit proces-verbal. În circumstanțele stabilite este cert că Druța Lilian a fost adus în incinta CP Soroca și s-a aflat sub controlul poliției, fapt confirmat prin probele cercetate. Victima indică direct asupra colaboratorilor de poliție care l-au maltratat, iar declarațiile lui sunt confirmate prin concluziile expertului expuse în raportul de expertiză medico-legale că într-adevăr pe corpul victimei s-au depistat vătămări corporale. Mai mult ca atît, martorii Burlacu Veaceslav, Popovici Serghei confirmă că au văzut aceste vătămări în momentul cînd partea vătămată a ieșit din incinta comisariatului de poliție Soroca și Druța Lilian le-a spus că a fost bătut de colaboratorii de poliție, totodată fiind făcute 7 fotografii ale victimei nemijlocit după ieșirea din comisariat, în atare circumstanțe declarațiile victimei prezintă o situație clară și fără de dubii a celor comise de inculpați. Instanța de apel a constatat că probele administrate pe cauză cercetate în ședința instanței de apel corespund cerințelor stipulate de art. 101 Cod de procedură penală, adică sînt pertinente, concludente, utile pentru a putea fi puse la baza unei sentințe de condamnare, ele fiind în coroborare între ele și demonstrînd deplin vinovăția inculpaților. În legătură cu cele stabilite instanța de apel a considerat că instanța de fond eronat a ajuns la concluzia privind achitarea lui Ionița Andrei în baza art.309/1 alin. (3) lit. c), 328 alin. (1) Cod penal și a lui Boldescu Serghei în baza art. 309/1 alin. (3) lit. a Cod penal. În opinia instanței de apel, probele nominalizate și examinate în ansamblu prezintă o situație clară și fără de dubii a circumstanțelor de fapt și consideră că reieșind din probele date rezultă că Ionița Andrei a comis crimele incriminate în baza art. 309/1 alin. (3) lit. c), 328 alin. (l) Cod penal, Boldescu Serghei a comis crima incriminată în baza art. 309/1 alin. (3) lit. c) Cod penal. Nerecunoașterea vinovăției de către inculpați în săvîrșirea infracțiunilor incriminate nu echivalează cu achitarea inculpaților, în cazul lui Boldescu Serghei și Ionița Andrei, mai ales că probele prezentate în sprijinul învinuirii dovedesc incontestabil vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor incriminate. La adoptarea soluției instanța de apel s-a condus de explicațiile oferite de Comentariul la Codul penal la art. 328 Cod penal, potrivit căruia se explică, că latura obiectivă a infracțiunii respective se realizează prin acțiuni care depășesc vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dacă acestea au cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite prin lege ale persoanelor fizice sau juridice. La fel, se explică că o condiție obligatorie de răspundere penală pentru excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu constă în faptul că trebuie să existe legătura directă între acțiunile făptuitorului, ca persoană cu funcții de răspundere, competențele ei, date prin lege sau printr-un act subordonat legii, și urmările survenite. Potrivit aceluiași Comentariu la art.328 Cod penal, raportat și la art. 327 Cod penal, se explică că drept daune demnității și sănătății persoanei sau legate de încălcarea drepturilor constituționale se consideră acțiunile ce depășesc vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege. Instanța de apel a ținut să facă referire și la comentariul adus referitor la faptul că interesele generale ale societății, încălcarea drepturilor constituționale ale cetățenilor este considerată obiectiv asupra cărora se orientează acțiunile de cauzare de daune în proporții considerabile intereselor publice. Instanța de apel a optat și cu explicațiile aduse, că sfera destul de largă a intereselor care poate exprima activitatea persoanei în concordanță cu interesele generale ale societății, pe care legea le recunoaște și le garantează (dreptul la proprietate, dreptul la viață, dreptul la apărare, dreptul la siguranța personală, dreptul la libera asociere, dreptul la ocrotirea sănătății, dreptul la învățătură, libera concurență, libertatea conștiinței etc.), se consideră daune în proporții considerabile cauzate drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice. Faptul neîntocmirii proceselor-verbale de audiere, fără verificarea circumstanțelor pe cazul concret, prin reținerea ilegală a lui Druța Lilian și neîntocmirea procesului- verbal de reținere a persoanei de către ofițerul operativ de sector Ionița Andrei, care la 8 momentul comiterii infracțiunilor incriminate era persoană cu funcție de răspundere, constituie depășire în mod vădit a limitelor atribuțiilor de serviciu acordate prin lege, deoarece a încălcat drepturile părții vătămate, precum și au prejudiciat imaginea organului de drept în societate, fiind demonstrate daunele aduse prin infracțiune. Instanța de apel a conchis la fel că în cazul invocat calificativul tortura săvîrșită de către două persoane caracteristică pentru componența infracțiunii prevăzute de art. 309/1 alin.(3) lit. c) Cod penal (redacția Legii din 30.06.2005), constă în acțiunile concludente ale făptuitorilor Andrei Ionița și Boldescu Serghei, care au participat nemijlocit la realizarea actului de tortură, realizînd în fapt latura obiectivă a infracțiunii prin acțiuni comune și coordonate între ei, acțiunile respective fiind comise pentru obținerea unor declarații de recunoaștere a vinei. În aspectul dat, astfel de acțiuni pot fi calificate doar sub aspectul torturii în sensul art. 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. După cum a susținut Curtea Europeană a Drepturilor Omului cu mai multe ocazii, art. 3 din Convenție consacră una dintre cele mai fundamentale valori ale societății democratice. Convenția interzice categoric tortura, tratamente ori pedepse inumane sau degradante. Spre deosebire de cea mai mare parte a clauzelor fundamentale ale Convenției și a Protocoalelor nr. 1 și 4, art. 3 din Convenție nu conține nici o prevedere cu privire la excepții și nici o derogare de la acesta normă nu este permisă în conformitate cu art. 15 § 2, chiar și în cazul unei urgențe de interes public sub existența unui pericol pentru viața națiunii (vezi Selmouni v. Franța [GC], nr.25803/94, §95, ECHR 1999-V, și Assenov and others v. Bulgaria, 28 octombrie 1998, §93 Culegere de Hotărîri și Decizii 1998-VIII). Avînd în vedere natura tratamentelor aplicate față de Druța Lilian, care a declarat că a fost supus loviturilor de către toți trei inculpați, pentru a recunoaște faptele pretinse ca comise, nivelul de suferințe la care a fost expusă victima, instanța de apel a considerat că acțiunile inculpaților față de Druța Lilian pot fi calificate drept acte de tortură în sensul art. 3 din Convenție. Art. 309/1 Cod penal prin legea Nr.252 din 08.11.2012, în vigoare la 21.12.2012 a fost abrogate, prin aceeași lege a fost introdus articolul nou 166/1 Cod penal - tortura, tratamentul inuman și degradant, însă sancțiunile lui sunt mai dure, iar legea nouă nu are efect retroactiv și urmează de aplicat legea favorabilă, care acționa în timpul comiterii infracțiunii. Probele cercetate permit instanței de apel la fel să rețină în sarcina lui Ionița Andrei faptul că acesta, deținînd în baza ordinului MAI nr.77 EF. din 04.06.2008, funcția de polițist al serviciului poliției judecătorești al CPR Soroca, avînd gradul special de sergent major de poliție, fiind în virtutea prevederilor art. 123 din Codul penal, persoană cu funcție de răspundere, contrar art.3 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale adoptată la Roma a 04.11.1950, la care Republica Moldova a aderat la 12.09.1997, alin.(2) art.24 din Constituția Republicii Moldova, art.art. 12-15 din Legea Republicii Moldova nr.416- XII din 18.12.1990 „cu privire la poliție”, art.(2), alin.(2) și (3) art.5 alin.(3), (4) și (5) art.433 Cod contravențional, lit.a)-b) pct.16 din Codul de etică și deontologie al polițistului aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.481 din 10.05.2006 și atribuțiilor funcționale stipulate în fișa postului a funcției deținute, care îl obligau să nu supună pe nimeni la torturi, să nu aplice forța fizică, decît pentru curmarea infracțiunilor, pentru înfrîngerea rezistenței opuse cerințelor legale, dacă metodele nonviolente nu asigură îndeplinirea obligațiilor ce le revin, să respecte Constituția și legile Republicii Moldova, 9 să nu aplice acte de tortură, tratamente sau pedepse inumane sau degradante, în orice circumstanță s-ar afla, să nu recurgă la forță cu excepția cazurilor de necesitate absolută și numai în măsura necesară atingerii unui obiectiv legitim, a comis un act de tortură în privința cet. Druța Lilian în următoarele circumstanțe. Ionița Andrei, la 08 ianuarie 2010, în jurul orelor 04.00 fiind de serviciu în grupa operativă a comisariatului de poliție al raionului Soroca, aflîndu-se la paza sediului împreună cu ofițer operativ de sector al secției de poliție a or. Soroca Vizitiu Ruslan care a primit spre examinare, raportul polițistului serviciului patrulă și santinelă a pazei de stat Soroca Zubatîi Andrei, referitor la pretinsele acțiuni ilegale comise de Druța Lilian, în disco clubul din or.Soroca ”Scvajina”, fără a întocmi procese verbale de audiere a victimei contravenției și procese verbale de audiere a martorilor Morari Svetlana, Carp Nadejda și Baiandina Tatiana referitor la circumstanțele contravenției, stabilind unilateral că persoana adusă la comisariat este contravenient, cu folosirea situației de serviciu, neverificînd circumstanțele cauzei, l-au privat ilegal de liberate pe cet.Druța Lilian și fără a întocmi proces verbal de reținere amenințîndu-1 cu răfuială, l- au încuiat în camera de deținere preventivă a CPR Soroca unde l-au ținut de la ora 04.10 pînă la ora 06.50, data de 08.01.2010. Acțiunile ilegale ale lui Ionița Andrei au cauzat daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale cet. Druță Lilian, precum și intereselor publice, exprimate prin prejudicierea imaginii în societate a organului de drept pe care îl reprezintă. Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Ionița Andrei, fiind persoană cu funcție de răspundere, și-a depășit în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, acțiuni care au cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice precum și drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, adică a comis infracțiunea prevăzută de alin. (l) art. 328 din Codul penal. Tot Ionița Andrei, la 08 ianuarie 2010, în jurul orelor 04.00 fiind de serviciu în grupa operativă a comisariatului de poliție al r-lui Soroca, aflîndu-se la paza sediului împreună cu ofițer operativ de sector al secției de poliție a or. Soroca, Vizitiu Ruslan care a primit spre examinare, raportul polițistului serviciului patrulă și santinelă a pazei de stat Soroca Zubatîi Andrei, referitor la pretinsele acțiuni ilegale comise de Druța Lilian, în disco clubul din or. Soroca ’’Scvajina” ilegal l-au ținut pe numit în cameră de deținere preventivă a CPR Soroca de la ora 04.010 pînă la 06.50, data de 08.01.2010 timp în care în scop de al pedepsi pentru presupusa faptă comisă, împreună cu ofițer operativ de sector al secției de poliție a or. Soroca, Vizitiu Ruslan și șeful de post, ofițer operativ superior de sector al postului de poliție Redi Cereșnovăț al CPR Soroca Boldescu Serghei cu intenție unică, i-au aplicat multiple lovituri cu mîinile și picioarele peste diferite părți ale corpului cet. Druța Lilian, provocîndu-i astfel dureri, suferințe fizice și psihice puternice, acțiuni care l-au determinat pe numit să declare precum că a comis contravenția incriminată, fapt ce nu corespunde realității. Conform raportului de expertiză nr.125 ”A” din 28 iulie 2010 pe corpul lui Druța Lilian au fost depistate șase echimoze pe față, buza superioară, pe piept pe partea stîngă și dreapta. Astfel, Ionița Andrei, fiind persoană cu funcții de răspundere și acționînd cu titlu oficial, prin acțiunile sale intenționate, i-a provocat cet. Druța Lilian dureri, suferințe puternice fizice și psihice, cu scopul de a obține de la acesta informații și mărturisiri, precum și de a-1 pedepsi pentru un act presupus a fi comis de către ultimul, de mai 10 multe persoane, adică a comis infracțiunea prevăzută de art.309/1 alin.(3) lit. c) din Cod penal. Cele stabilite în baza probelor cercetate, au permis instanței de apel la fel să rețină în sarcina lui Boldescu Serghei faptul că acesta, deținînd în baza ordinului MAI nr.550 EF. din 28.11.2008, funcția de șef de post, ofițer operativ superior de sector al postului de poliție Redi Cereșnovăț al CPR Soroca, avînd gradul special sublocotenent de poliție, fiind în virtutea prevederilor art. 123 din Codul penal, persoană cu funcție de răspundere, contrar art. 3 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale adoptată la Roma la 04.11.1950 la care Republica Moldova a aderat la 12.09.1997, alin.(2) art.24 din Constituția Republicii Moldova, art. 12-15 din Legea Republicii Moldova nr.416- XII din 18.12.1990 „cu privire la poliție”, art.(2), alin.(2) și (3) art.5 alin. (3), (4) și (5) art.433 Cod contravențional, lit. a) -b) pct. 16 din Codul de etică și deontologie al polițistului aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.481 din 10.05.2006 și atribuțiilor funcționale stipulate în fișa postului a funcției deținute, care îl obligau să nu supună pe nimeni la torturi, să nu aplice forța fizică, decît pentru curmarea infracțiunilor, pentru înfrîngerea rezistenței opuse cerințelor legale, dacă metodele nonviolente nu asigură îndeplinirea obligațiilor ce le revin, să respecte Constituția și legile Republicii Moldova, să nu aplice acte de tortură, tratamente sau pedepse inumane sau degradante, în orice circumstanță s-ar afla, să nu recurgă la forță cu excepția cazurilor de necesitate absolută și numai în măsura necesară atingerii unui obiectiv legitim, a comis un act de tortură în privința cet. Druța Lilian în următoarele circumstanțe. Boldescu Serghei, la 08 ianuarie 2010, în jurul orelor 04.00 fiind de serviciu în grupa operativă a comisariatului de poliție al raionului Soroca, împreună cu ofițerul operativ de sector al secției de poliție a or. Soroca Vizitiu Ruslan care a primit spre examinare raportul polițistului serviciului patrulă și santinelă a pazei de stat Soroca Zubatîi Andrei, referitor la pretinsele acțiuni ilegale comise de Druța Lilian, în disco- clubul din or.Soroca „Scvajina”, fără a întocmi procese verbale de audiere a victimei contravenției și procese verbale de audiere a martorilor Morari Svetlana, Carp Nadejda și Baiandina Tatiana referitor la circumstanțele contravenției, stabilind unilateral că persoana adusă la comisariat este contravenient, cu folosirea situației de serviciu, neverificînd circumstanțele cauzei, l-a privat ilegal de libertate pe cet.Druța Lilian și fără a întocmi proces verbal de reținere amenințîndu-l cu răfuială, împreună cu polițistul al serviciului poliției judecătorești al CPR Soroca Ionița Andrei l-au încuiat în camera de deținere preventivă de la ora 04.10 pînă la ora 06.50, unde Boldescu Serghei împreună cu Vizitiu Ruslan și Ionița Andrei urmărind scopul pedepsirii cet.Druța Lilian pentru fapta comisă, cu intenție unică, i-au aplicat multiple lovituri cu mîinile și picioarele peste diferite părți ale corpului cet. Druța Lilian, provocîndu-i astfel dureri, suferințe fizice și psihice puternice, acțiuni care l-au determinat pe numit să declare precum că a comis contravenția incriminată, fapt ce nu corespunde realității. Conform raportului de expertiză nr. 125 „A” din 28 iulie 2010 pe corpul lui Druța Lilian au fost depistate șase echimoze pe față, buza superioară, pe piept pe partea stîngă și dreapta. Astfel Boldescu Serghei, fiind persoană cu funcții de răspundere și acționînd cu titlu oficial, prin acțiunile sale intenționate, i-a provocat cet. Druța Lilian dureri, suferințe puternice fizice și psihice, cu scopul de a obține de la acesta informații și mărturisiri, precum și de a-l pedepsi pentru un act presupus a fi comis de către ultimul, 11 de mai multe persoane, adică a comis infracțiunea prevăzută de art.309/1 alin.(3) lit.c) din Codul penal. Instanța de apel a apreciat ca un mod de apărare a inculpaților Ionița Andrei și Boldescu Serghei declarațiile că nu au lovit partea vătămată, care nu poate fi îngrădit. Totodată, poziția inculpaților că Ionița și Boldescu nu au lovit pe partea vătămată se combate prin declarațiile părții vătămate date în cadrul confruntării și în cadrul judecării cauzei, sprijinite prin concluziile rapoartelor de expertiză, care indică la leziunile corporale depistate la victimă, prin declarațiile martorilor, prin probele scrise cercetate, care nu sunt lovite de nulitate și prezintă o situație clară a celor întîmplate și stabilite de instanța de apel, astfel declarațiile inculpaților contravin cu circumstanțele stabilite ale cauzei. Mai mult, la terminarea urmăririi penale și prezentarea materialelor pe cauza penală învinuiții și avocații lor nu au avut obiecții și nu au invocat nulitatea a careva acțiuni de urmărire penală, astfel se prezumă că au fost de acord cu materialele conținute. Din aceste considerente instanța de apel a conchis că, concluzia instanței de fond privind întocmirea proceselor verbale de recunoaștere a persoanei cu încălcări și privind inadmisibilitatea lor sunt fără temei legal, nefiind contestate acțiunile respective de către învinuiți în ordinea prevăzută de lege, fiind solicitată de învinuiți doar încetarea procesului penal, demersuri care prin ordonanța procurorului Cebotari V. din 25.11.2011 au fost respinse. Prin urmare, dat fiind că nu a fost ridicată în termenul prevăzut de lege nulitatea actelor procedurale, presupuse a fi viciate juridic, adică la terminarea urmăririi penale, se consideră pierdut dreptul de contestare a acestor acte ulterior. La fel, instanța de apel stabilit că, din moment ce atît inculpații, cît și avocatul lor, considerîndu- se afectați într-un drept prevăzut de lege, nu au contestat legalitatea a careva acțiuni procesuale în modul și termenul stabilit de lege, la finisarea urmăririi penale și luarea de cunoștință cu materialele cauzei la fel nu au avut nici o obiecție asupra actelor procesuale, prezumîndu-se că au acceptat situația dată, această chestiune nici nu poate fi ridicată și instanța de fond în latura respectivă greșit a declarat probele ca inadmisibile. Instanța de apel a ținut să motiveze și faptul, că subiectul special al infracțiunilor prevăzute atît de art. 328 alin. (1) Cod penal incriminat lui Ionița Andrei, cît și de art. 309/1 alin. (3) lit. c) Cod penal, incriminat lui Ionița Andrei, Boldescu Serghei, pînă la modificările în vigoare din 03.02.2012, îl constituia persoana cu funcție de răspundere, în aspectul respectiv fiind adusă învinuirea inculpaților, ca comiterea infracțiunii ca persoane cu funcție de răspundere, fapt ce corespunde situației la momentul comiterii faptelor. Potrivit prevederilor art. 123 alin. (2) Cod penal, persoana publică reprezintă: funcționarul public, inclusiv funcționarul public cu statut special (colaboratorul serviciului diplomatic, al serviciului vamal, al organelor apărării, securității naționale și ordinii publice, altă persoană care deține grade speciale sau militare); angajatul autorităților publice autonome sau de reglementare, al întreprinderilor de stat sau municipale, al altor persoane juridice de drept public; angajatul din cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică; persoana autorizată sau învestită de stat să presteze în numele acestuia servicii publice sau să îndeplinească activități de interes public. 12 În speța nominalizată, inculpații se identifică la categoria colaboratorului apărării, securității naționale și ordinii publice, prin urmare, exercitarea atribuțiilor lui Ionița Andrei în calitate de polițist al serviciului poliției judecătorești al CPR Soroca, a lui Boldescu Serghei în calitate de șef de post, ofițer operativ de sector al postului de poliție Redi- Cereșnovăț al CPR Soroca, nu influențează calitatea specială de persoană publică pentru care legiuitorul ulterior comiterii faptelor a prevăzut tragerea la răspundere penală a persoanelor publice. Instanța de apel în cadrul judecării apelurilor declarate la fel a constatat temeiul prevăzut de art. 275 pct. 4 Cod de procedură penală, art. 332 alin. (l ) Cod penal de încetare a procesului penal în privința lui Ionița Andrei în baza art. 328 alin. (l) Cod penal, din motivul intervenirii termenului de prescripție tragerii la răspundere penală în temeiul art. 60 alin. (l) lit. b) Cod penal, termen care a expirat la 08.01.2015. Soluția instanței de apel rezultă din următoarele. Instanța de apel a menționat prevederile art. 53 lit. g) Cod penal, potrivit căreia persoana care a săvîrșit o faptă ce conține semnele componenței de infracțiune poate fi liberată de răspundere penală de către procuror în cadrul urmăriri penale și de către instanța de judecată la judecarea cauzei în cazurile: g) prescripției de tragere la răspundere penală. Conform art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvîrșirii infracțiunii au expirat următoarele termene: b) 5 ani de la săvîrșirea unei infracțiuni mai puțin grave. Instanța de apel a menționat și prevederile art. 60 alin. (2) Cod penal, potrivit căruia prescripția curge din ziua săvîrșirii infracțiunii și pînă la data rămînerii definitive a hotărîrii instanței de judecată. Art. 16 alin. (3) Cod penal, stabilește că infracțiuni mai puțin grave se consideră faptele pentru care legea penală prevede pedeapsa maximă cu închisoare pe un termen de pînă la 5 ani inclusiv. Comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (l) Cod penal, în redacția legii de pînă la 25.02.2014, stabilită în acțiunile lui Ionița Andrei ca comisă la 08.01.2010, prevedea pedeapsa sub formă de amendă în mărime de la 150 la 400 unități convenționale sau cu închisoare de pînă la 3 ani, în ambele cazuri cu /sau fără/ privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani. Instanța de apel a operat în sensul dat și cu prevederile art. 275 alin. (1) pct.4 Cod de procedură penală, potrivit căruia se indică, că urmărirea penală nu poate fi pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată, și va fi încetată în cazurile în care: 4) a intervenit termenul de prescripție sau amnistia. Potrivit art. 332 alin. (1) Cod de procedură penală, în cazul în care, pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute în art. 275 pct. 5)-9), 285 alin. (1) pct. 1), 2), 4), 5), precum și în cazurile prevăzute în art. 53-60 din Codul penal, instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă. Instanța de apel operează și cu prevederile art. 21.1 al Hotărîrii Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 «Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel», potrivit căreia se explică, că dacă la examinarea apelului se va stabili existența unuia din cazurile prevăzute de art. 391 Cod de procedură penală (a intervenit decesul inculpatului, persoana nu a atins vîrsta pentru tragere la răspundere penală ș.a.), instanța de apel, rejudecînd cauza, va casa sentința, dispunînd încetarea procesului penal(cu excepția cazurilor de reabilitare). 13 Instanța de apel a constatat că, potrivit art. 16 alin. (3) Cod penal, infracțiunile prevăzute de art. 328 alin. (l) Cod penal, incriminate lui Ionița Andrei, constatate în acțiunile inculpaților, sunt clasificate ca mai puțin grave. Ținînd cont de cele expuse mai sus, instanța de apel a considerat necesară constatarea vinovăției lui Ionița Andrei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (l) Cod penal, totodată cu încetarea procesului penal în privința inculpatului în legătură cu intervenirea termenului de prescripție prevăzut de art.60 Cod penal. Instanța de apel la stabilirea pedepsei inculpaților a ținut cont de principiile generale de aplicare a pedepsei consfințite în art.61 alin. (2) Cod penal, precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei potrivit prevederilor art.75 Cod penal, de scopul pedepsei penale de corectare și reeducare a inculpaților, precum și de circumstanțele reale și personale în privința inculpaților, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpaților. Instanța de apel la numirea pedepsei inculpaților a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, care este calificată ca infracțiune gravă, de persoanele vinovate, care se caracterizează pozitiv, nu se află la evidență la medicul psihiatru și medicul narcolog, inculpatul Boldescu Serghei are copii minori la întreținere, ține cont de circumstanțele cauzei stabilite, de lipsa pretențiilor părții vătămate la momentul dat. Circumstanțe agravante și atenuante pe caz nu s-au stabilit. Instanța de apel s-a condus de prevederile art.75 alin. (l) Cod penal, potrivit căruia se indică, că persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a prezentului cod și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. În baza celor relatate mai sus instanța de apel consideră necesar a stabili în privința inculpaților pedeapsa sub formă de închisoare în limitele sancțiunii incriminate, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI pe un termen de 5/cinci/ ani. Legea penală nu urmărește scopul de a cauza suferințe fizice sau de a leza demnitatea omului - acesta este unul din principiile aplicării Codului penal. Închisoarea este una dintre cele mai grave pedepse și se aplică doar în cazurile cînd corectarea și reeducarea condamnatului nu este posibilă fără izolarea lui de societate. Instanța de apel a menționat în sensul respectiv prevederile art. 90 alin. (l) Cod penal, potrivit căruia, dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvîrșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile săvîrșite din imprudență, instanța de judecată, ținînd cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicînd numaidecît în hotărîre motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei și perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă. În acest caz, instanța de judecată dispune neexecutarea pedepsei aplicate dacă, în perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă pe care l-a fixat, condamnatul nu va săvîrși o nouă infracțiune și, prin comportare exemplară și muncă cinstită, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat. În cazul dat, pe linia de argumente expuse, ținînd cont de persoana inculpaților Ionița Andrei și Boldescu Serghei, care are un copil minor, de faptul că inculpații nu au 14 antecedente penale, se caracterizează pozitiv, instanța de apel a ajuns la concluzia că în circumstanțele stabilite a cauzei penale în cazul dat există circumstanțe importante care permit condamnarea inculpaților Ionița Andrei și Boldescu Serghei cu suspendarea pedepsei prevăzută de art. 90 Cod penal, că scopul corectării și reeducării inculpaților se va atinge și fără izolarea lor de societate, fiind posibil de a dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei conform art. 90 Cod penal, pe o perioadă de probațiune, dînd posibilitate reală inculpaților să dovedească corectarea prin comportament exemplar și muncă cinstită, nesăvîrșind o nouă infracțiune. Careva interdicții de aplicare a prevederilor art. 90 Cod penal, nu s-au constatat. În viziunea instanței de apel, pedeapsa stabilită anume cu aplicarea art. 90 Cod penal inculpaților Ionița Andrei și Boldescu Serghei, este echitabilă faptelor infractorice comise, corespunde normelor legale și va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului, de prevenire a săvîrșirii de noi infracțiuni, precum și pentru restabilirea echității sociale. Cît privește acțiunea civilă înaintată pe caz de partea vătămată Druța Lilian privind încasarea prejudiciului material în sumă de 19 388 lei și a prejudiciului moral în sumă de 50 000 lei, în sumă totală de 69 388 lei, ținînd cont de faptul că partea vătămată Druța Lilian și-a retras apelul declarat și a declarat că nu are pretenții față de inculpați și instanța de apel în latura dată a încetat procedura de apel, astfel în latura acțiunii civile se încetează procesul cu privire la acțiunea civilă.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 11 aprilie 2016 și 18 mai 2016, inculpatul Boldescu Serghei, fără a invoca vreun temei din prevederile art. 427 Cod de procedură penală, declară recursuri ordinare, prin care solicită casarea acesteia cu rejudecarea cauzei și dispunerea unei hotărîri de achitare în privința sa. Recurentul invocă dezacordul cu aprecierea probelor. Totodată menționează că, învinuirea a fost bazată pe presupuneri; instanța greșit a stabilit vinovăția inculpaților ca dovedită bazîndu-se pe declarațiile martorilor Zubatii A., Arapan N., Grabovscaia T., Voicu A., Spinei I., Bugai A., Ghelețchii S., deoarece martorii indică încălcările comise de partea vătămată; instanța a menționat ca probă leziunea corporală în regiunea capului, care nu a fost indicată în raportul medico-legal. 5.1. La fel, nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocatul Felișcan Victor în numele inculpatului Ionița Andrei și ultimul, făcînd trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 9) Cod de procedură penală, declară recursuri ordinare, prin care solicită casarea acesteia cu menținerea sentinței primei instanțe. Recurenții invocă dezacordul cu aprecierea probelor, recalificarea acțiunilor eronate; instanța a trecut cu vederea încălcările procedurale la faza urmăririi penale; declarațiile părții vătămare sunt contradictorii; procesele-verbale de recunoaștere a persoanei nu au fost semnate de procuror, fiind lovite de nulitate; din declarațiile martorilor și inculpatului Vizitiu R. nu se dovedește vinovăția lui Ioniță A.. 5.2. Potrivit prevederilor art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a prezentat referință privind opinia asupra recursurilor declarate de avocatul Felișcan Victor în numele inculpatului Ionița Andrei, inculpatul Ionița Andrei și inculpatul Boldescu Serghei, prin care menționează că, este pe poziția respingerii acestor recursuri, deoarece recurenții invocă dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, or motivele de reapreciere a probelor nu se conțin în temeiurile prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. Din textul deciziei rezultă că instanța de apel a analizat obiectiv probele administrate și hotărîrea cuprinde motivele pe care se 15 întemeiază soluția și această hotărîre corespunde prevederilor art. 414, 417 Cod de procedură penală.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide asupra inadmisibilității recursului înaintat în cazul în care se constată că recursul este vădit neîntemeiat. Referitor la recursurile ordinare declarate de avocatul Felișcan Victor în numele inculpatului Ionița Andrei și ultimul. Drept temei pentru recursuri avocatul și inculpatul au invocat prevederile art. 427 alin. (1) pct. pct. 6), 8), 9) Cod de procedură penală – instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărîre de condamnare pentru o altă faptă decît cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blînde și inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală. Temeiurile date, însă, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursurilor declarate. Astfel, Colegiul penal atestă că instanța de apel pe deplin și justificat a răspuns la toate argumentele invocate în apel, corect atribuindu-le o apreciere critică, iar conținutul recursului s-a rezumat la expunerea dezacordului cu modalitatea de apreciere a probelor și a concluziilor de vinovăție a inculpatului. În acest sens, este de menționat că motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, astfel, criticile formulate de recurent nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării hotărîrii instanței de apel, ca fiind ilegală. Reaprecierea probelor, în modul propus de către autorii recursurilor, nu se încadrează în prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra probelor care au fost puse la baza, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei. În afară de aceasta, la finisarea urmăririi penale, inculpatul n-a semnalizat despre careva temeiuri legale privind nulitatea cărorva acte ori acțiuni penale la care insistă recurentul. Dimpotrivă, el a acceptat toate actele și acțiunile de urmărire penală. Astfel, inculpatul n-a folosit pîrghiile legal prevăzute în art. 313 Cod de procedură penală, privind înlăturarea pretinselor încălcări de drepturi. Potrivit prevederilor art. 251 alin. (4) Cod de procedură penală - încălcarea oricărei alte prevederi legale decît cele prevăzute în alin.(2) atrage nulitatea actului dacă a fost invocată în cursul efectuării acțiunii – cînd partea este prezentă, sau la terminarea urmăririi penale – cînd partea ia cunoștință de materialele dosarului, sau în instanța de judecată – cînd partea a fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum și în cazul în care proba este prezentată nemijlocit în instanță. Astfel, încălcarea prevederilor legale poate atrage nulitatea actelor numai în condițiile legii și cu respectarea termenelor legali. 16 Mai indică recurenții că, instanța de apel incorect a calificat acțiunile inculpaților conform art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, ori la momentul luării deciziei, prin Legea nr. 252 din 08.11.2012, articolul dat a fost abrogat, fapt ce duce la încetarea procesului penal. Colegiul reiterează că, în acest sens, criticile aduse de recurent nu pot fi admise și urmează a fi respinse din următoarele considerente. La momentul comiterii infracțiunilor, acțiunile inculpaților au for calificate conform prevederilor art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, ca tortura, adică provocarea în mod intenționat a unei dureri puternice, fizice și psihice unei persoane, cu scopul de a obține de la această persoană mărturisiri, durere provocată de o persoană cu funcție de răspundere, cu calificativul de mai multe persoane. Ulterior, prin Legea nr. 252 din 08.11.2012, în vigoare din 21.12.2012 a fost abrogat art. 3091 Cod penal, fiind totodată modificate și completate un șir de acte legislative, avînd ca scop intensificarea activității și ridicarea eficienței în combaterea torturii, printre ele și Codul penal al Republicii Moldova. Tot, prin această Lege a fost introdus art. 1661 Cod penal - Tortura, tratamentul inuman sau degradant. Prin urmare, tortura, precum este speța dată, după modificările operate în Codul penal prin Legea nr. 252 nu a fost decriminalizată, în continuare fiind pasibile de pedeapsă penală faptele prejudiciabile comise de către colaboratorii de poliție, în baza art. 1661 Cod penal. Avînd în vedere că sancțiunea art. 1661 alin. (4) lit. c), d) Cod penal, introdus prin Legea sus menționată, prevede o pedeapsă mai aspră decît sancțiunea art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, acțiunile inculpaților urmează a fi calificate conform Legii penale la momentul săvîrșirii faptei, ori conform art. 10 alin. (2) Cod penal - legea penală care înăsprește pedeapsa sau înrăutățește situația persoanei vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni nu are efect retroactive. În așa fel, acțiunile inculpaților corect au fost apreciate, respectîndu-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. La fel, criticile formulate au constituit obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel și cărora aceasta le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și expusă pe larg în pct. 4.1 al prezentei decizii, pe care instanța de recurs o consideră justă și a cărei reluare nu o consideră necesară, avînd în vedere plenitudinea argumentelor invocate. În concluzia celor expuse, Colegiul penal constată că hotărîrile contestate nu sunt afectate de erori de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. pct. 6), 8), 9) Cod de procedură penală, fiind necesară dispunerea inadmisibilității recursurilor declarate, ca fiind vădit neîntemeiate. Referitor la recursurile ordinare declarate de inculpatul Boldescu Serghei. Recurentul invocă că, instanța de apel incorect a apreciat probele prezentate de apelant care infirmă vinovăția inculpaților în cele incriminate. Motivele aduse de către autorul recursului, referitor la dezacordul cu aprecierea probelor de către instanța de apel, ține de starea de fapt și nu sunt prevăzute ca temei pentru recurs stipulate în art. 427 Cod de procedură penală. La etapa recursului ordinar instanța de recurs nu efectuează un control asupra fondului cauzei, ci verifică aplicarea corectă a normelor de drept material și de procedură față de faptele constatate 17 de instanța de fond ori, după caz, de instanța de apel. Această verificare se efectuează numai în limita temeiurilor formulate în recurs. Colegiul remarcă faptul că, în speță, conținutul probelor și valoarea lor probatorie este detaliat analizată în textul deciziei instanței de apel. Temei de a pune la îndoială veridicitatea probelor și concluziilor instanțelor nu s- au stabilit. Totodată, Colegiul penal menționează că, argumentele invocate în recursuri au fost deja obiect de judecare în instanța de apel, iar aceasta respectînd prevederile art. 414, 417 Cod de procedură penală, s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar careva noi argumente în recurs nu a indicat. În așa fel, acțiunile inculpaților corect au fost apreciate, respectîndu-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. În acest context, Colegiul conchide că nu există temei legal pentru admiterea recursurilor ordinare și, potrivit legii, se impune respingerea recursurilor ca inadmisibile, cu menținerea hotărîrii atacate.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de către avocatul Felișcan Victor în numele inculpatului Ionița Andrei, inculpatul Ioniță Andrei și inculpatul Boldescu Serghei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 martie 2016, în cauza penală în privința lui Ionița Andrei Profir, Boldescu Serghei Mihail, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Publicat integral la 24 august 2016. Președinte: Nicolae Gordilă Judecători: Ion Guzun Liliana Catan 18