1ra-1390/2016 — art. 309-1 al. 3 lit. c CP

1ra-1390/2016 — art. 309-1 al. 3 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1390/2016

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

27 iulie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, declarate de către

avocatul Felișcan Victor în numele inculpatului Ionița Andrei, inculpatul Ionița Andrei

și inculpatul Boldescu Serghei, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 30 martie 2016, în cauza penală privindu-i pe

Ionița Andrei Profir, născut la 22 octombrie 1985,

originar și domiciliat în r-nul Soroca, sat. Rublenița,

Boldescu Serghei Mihail, născut la 22 octombrie 1986,

originar și domiciliat în r-nul Soroca, sat. Parcani.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 19.01.2012 - 03.06.2013;

instanța de apel: 16.07.2013 - 30.03.2016;

instanța de recurs: 16.06.2016 - 27.07.2016.

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a fost

legal executată.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursurilor ordinare în cauză

în baza actelor din dosar,

C O N S T A T Ă :

achitat de săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. 328 alin. (l) și art. 309/1 alin. (3) lit.

c) Cod penal, pe motiv că faptele nu au fost săvîrșite de inculpat.

Boldescu Serghei a fost achitat în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 309/1

alin. (3) lit. c) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvîrșită de inculpat.

Acțiunea civilă înaintată de Druța Lilian cu privire la compensarea prejudiciului

material și moral a fost admisă în principiu, lăsînd ca asupra cuantumului despăgubirilor

cuvenite să se pronunțe instanța civilă.

1.1. Prin aceiași sentință a mai fost condamnat Vizitiu Ruslan Gheorghe în

privința căruia hotărîrile nu se contestă.

urmărire penală, lui Ionița Andrei i-au fost incriminate infracțiunile prevăzute de art.

328 alin. (1) și art. 309/1 alin. (3) lit. c) Cod penal și lui Boldescu Serghei - infracțiunea

prevăzută de art. 309/1 alin. (3) lit. c) Cod penal.

Infracțiunile incriminate lui Ionița A. și Boldescu S. se exprimă prin faptul, că

Ionița A. deținînd funcția de polițist al serviciului poliției judecătorești al CPR Soroca,

la 08.01.2010, în jurul orelor 04.00, fiind de serviciu în grupa operativă a CPR Soroca,

aflîndu-se la paza sediului împreună cu ofițerul operativ de sector Vizitiu R., care a

primit spre examinare raportul polițistului serviciului patrulă și santinelă a pazei de stat

referitor la pretinsele acțiuni ilegale ale lui Druța Lilian, fără a întocmi procese-verbale

de audiere a victimei contravenției și martorilor, stabilind unilateral că persoana adusă

la comisariat este contravenient, cu folosirea situației de serviciu, neverificînd

1

circumstanțele cauzei, l-au privat ilegal de libertate pe Druța L. fără a întocmi proces-

verbal de reținere, amenințîndu-l cu răfuiala, l-au încuiat în camera de deținere

preventivă a CPR Soroca unde l-au ținut de la orele 04.10 pînă la 06.50 data de

08.01.2010, timp în care în scop de a-l pedepsi pentru presupusa faptă comisă, împreună

cu ofițerul operativ de sector Vizitiu R. și ofițerul operativ superior de sector Boldescu

Serghei, cu intenție unică i-au aplicat multiple lovituri cu mîinile și picioarele peste

diferite părți ale corpului cet. Druța L., provocîndu-i dureri, suferințe fizice și psihice

puternice, acțiuni care l-au determinat pe numit să declare că a comis contravenția

incriminată, fapt ce nu corespunde relității.

În cadrul judecării cauzei Druța Lilian a înaintat acțiune civilă cu privire la

compensarea prejudiciului material în sumă de 19 388 lei și prejudiciului moral în sumă

de 50 000 lei.

Soroca, Cebotari Vitalii și Corețchii Alexandr, care au solicitat casarea acesteia cu

pronunțarea unei noi hotărîri prin care:

- Ionița Andrei să fie declarat culpabil de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de

art. 166/1 alin. (4) lit. c), e) Cod penal (art. 309/1 alin. (3) lit. c) Cod penal redacția

veche), cu aplicarea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani 6 luni

închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în organele MAI pe un

termen de 5 ani, să fie declarat culpabil Ionița Andrei de săvîrșirea infracțiunii prevăzute

de art. 328 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea pedepsei sub formă de închisoare pe un

termen de 2 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în organele MAI pe un

termen de 5 ani, în baza art. 84 Cod penal a-i stabili lui Ionița Andrei pentru concurs de

infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, pedeapsă definitivă sub formă de 7

ani închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis cu privarea de

dreptul de a ocupa anumite funcții în organele MAI pe un termen de 5 ani;

- să fie declarat culpabil cet. Boldescu Serghei de săvîrșirea infracțiunii

prevăzute de art.166/1 alin.(4) lit. c), e) Cod penal (art.309/1 alin.(3) lit. c) Cod penal

redacția veche), cu aplicarea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani și

6 luni cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în organele MAI pe un termen

de 5 ani.

În motivare invocă ilegalitatea sentinței din următoarele considerente:

- instanța de fond nu a stabilit just circumstanțele cauzei, neîntemeiat a

recalificat acțiunile lui Vizitiu Ruslan și ilegal l-a achitat pe Ionița Andrei și Boldescu

Serghei, totodată vădit ilegal a fost înlăturată pedeapsa complimentară obligatorie;

- consideră că în cadrul urmăririi penale și în instanța de judecată s-a stabilit cu

certitudine comiterea de către Ruslan Vizitiu și Ionița Andrei a infracțiunilor prevăzute

de art. 328 alin. (1) și art. 309/1 alin. (3) lit. c) Cod penal, precum și comiterea de către

Boldescu Serghei a infracțiunii prevăzute de art. 309/ 1 alin. (3) lit. c) Cod penal;

- instanța de fond nu a apreciat critic declarațiile date de inculpați, necătînd la

faptul că ultimii conform art. 103 Cod de procedură penală nu pot fi trași la răspundere

penală pentru darea de depoziții false, aceasta fiind o modalitate de a se eschiva de la

răspundere penală, totodată nu a coroborat declarațiile inculpaților cu declarațiile

depuse sub jurămînt a părții vătămate și a martorilor audiați în cadrul cercetării

judecătorești, argumentînd sentința numai în baza faptelor expuse de inculpați;

- instanța de fond nu a dat o justă apreciere declarațiilor depuse de persoana

care nemijlocit a fost maltratată și anume partea vătămată Druța Lilian, din care reiese

că Vizitiu Ruslan împreună cu Boldescu Serghei și Ionița Andrei l-au maltratat pe Druța

2

Lilian cu scopul ca acesta să semneze explicația scrisă și să recunoască vina în

comiterea contravenției incriminate;

- prin tortură se înțelege provocarea, în mod intenționat, a unei dureri sau

suferințe puternice, fizice ori psihice unei persoane, în special cu scopul de a obține de

la această persoană sau de la o persoană terță informații sau mărturisiri, de a o pedepsi

pentru un act pe care aceasta sau o terță persoană l-a comis ori este bănuită că l-a comis,

de a intimida sau de a face presiune asupra ei sau asupra unei terțe persoane, sau pentru

orice alt motiv bazat pe o formă de discriminare, oricare ar fi ea, dacă o asemenea

durere sau suferință este provocată de o persoană cu funcție de răspundere sau de

oricare altă persoană care acționează cu titlu oficial, ori la instigarea sau cu

consimțămîntul expres sau tacit al unor asemenea persoane, cu excepția durerii sau a

suferinței ce rezultă exclusiv din sancțiuni legale, inerente acestor sancțiuni sau

ocazionate de ele;

- potrivit jurisprudenței Curții Europene Pentru Drepturile Omului, în privința

unei persoane private de libertate, orice recurgere la forță care nu este făcută strict

necesară, de către comportamentul acesteia aduce atingere demnității umane, și ca

urmare trebuie să fie considerată o încălcare a dreptului garantat de art. 3 al Convenției,

cazuri: ’’Iurcu contra Moldovei, Tarabuca contra Moldovei, Pascari Contra Moldovei;

- în cazul de față lui Druța Lilian i-au fost aplicate mai multe lovituri peste

craniu și trunchi, fapt stabilit prin raportul de expertiză medico-legală nr. 125 ”A” din

28 iulie 2010, conform cărui pe corpul lui Druța Lilian, au fost depistate șase echimoze

pe față, buza superioară, pe piept pe partea stîngă și dreapta;

- consideră eronată interpretarea instanței de fond a faptului că Druța Lilian

după ce a ieșit din comisariat s-a ales cu zgîrieturi pe față și se plîngea că a fost bătut, în

raportul de expertiză este specificat expres că leziunile sunt echimoze produse în urma

unor acțiuni cu corpuri dure contondente cu suprafața de impact limitată, prin mecanism

de lovire, posibil cu pumnii, astfel, instanța de fond nu a coroborat acest raport cu

declarațiile depuse sub jurămînt a părții vătămate Druța Lilian, dar a preferat să dea o

apreciere justă a declaraților date de inculpați, neluînd în considerare faptul că

declarațiile lor nu coincid, dar deopotrivă vin în contradicție una cu alta și anume

declarațiile date de Ionița Andrei, care a menționat că Druța Lilian cînd se afla în hol se

exprima cu cuvinte injurioase în adresa sa și a lui Vizitiu Ruslan, pe cînd ultimul a zis

că Druța Lilian nu era agresiv, dar numai după ce a fost adus în birou unde se aflau doar

ei în doi Druța Lilian se adresa cu cuvinte injurioase în adresa sa și a familiei Vizitiu,

totodată, fiind verificată informația din registru R2, la data de 07 spre 08 ianuarie 2010

nu a fost înregistrat pretinsul raport a lui Ionița Andrei referitor la aparenta ultragiere

din partea lui Druța Lilian;

- vina inculpaților este dovedită și prin declarațiile martorilor Burlacu

Veaceslav și Popovici Serghei, analizînd declarațiile martorului Burlacu V. și

coroborîndu-le cu cele a părții vătămate ajung la concluzia că Druța Lilian într-adevăr la

08 ianuarie 2010, fără scurtă, telefon și acte a fost adus la comisariat, unde a fost închis

într-o celulă, ținut și bătut de trei colaboratori de poliție, faptul că martorii V. Burlacu și

Popovici S. în dimineața de 08 ianuarie 2010 nu au observat inculpații în hol indică

direct asupra faptului că anume ei la acel moment se aflau în camera de arestare

provizorie unde aplicau forță fizică față de Druța L. pentru ca ultimul să semneze

explicații și să recunoască comiterea huliganismului în clubul de noapte;

- instanța de judecată nu a dat o justă apreciere explicației scrise de Druța

Lilian, în care invocă faptul că a fost reținut din motiv că a stricat vitrina din discoclubul

3

„Scvajina”, în noaptea de 08 ianuarie 2010, fapt pe care ultimul îl neagă ca l-ar fi făcut,

fiind ulterior bătut, batjocorit și amenințat cu condamnare și răsplată;

- această probă de către instanța de fond a fost doar enumerată în sentința

contestată alături de alte probe anexate la dosar, fără însă o studiere profundă a celor

petrecute, instanța de fond a preferat declarațiile inculpaților, eludînd astfel acțiunile de

tortură din partea lor, calificînd maltratarea cet.Druța Lilian ca o simplă întîmplare din

viață, ce nu a avut caracter deosebit de grav și crud, nu a fost luat în considerație nici

faptul că în urma acțiunilor infracționale, comise sub custodia statului, cet. Druța Lilian

a avut nevoie de îngrijire medicală confirmată prin deschiderea certificatului de

concediu medical, care a fost anexat la materialele dosarului;

- în instanța de judecată au fost prezentate suficiente probe pentru

recunoașterea inculpaților Ionița Andrei și Boldescu Serghei culpabili de comiterea

infracțiunilor incriminate, printre care declarațiile martorilor și probele acumulate legal

în cadrul urmării penale, examinate în ședința de judecată, printre care declarațiile

martorilor Zubati Andrei, Andriuca Dumitru, Arapan Nicolae, Grabovscaia Tatiana,

Voicu Andrei, Spinei Iurie, Bugai Alexandru, Vitali Martin, Lupu Anatolii, Bugai

Ruslan, Ghilețchi Sergiu, precum și probele scrise, acumulate legal de organul de

urmărire penală, corpurile delicte;

- consideră că acțiunile făptuitorilor urmează a fi calificate ca tortură, dar nu ca

exces de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu;

- totodată, instanța de fond vădit ilegal nu a aplicat și a înlăturat pedeapsa

complementară obligatorie - privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a

exercita o anumită activitate;

admis apelul declarat de procurorii Procuraturii raionului Soroca Cebotari Vitalii și

Corețchii Alexandr, cu casarea sentinței și pronunțarea unei hotărîri noi potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, după cum urmează:

Încetează procesul penal în privința lui Ionița Andrei Profir în baza art. 328 alin.

(1) Cod penal din motivul intervenirii termenului prescripției tragerii la răspundere

penală prevăzut de art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal.

- Ionița Andrei Profir se constată vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 309/1 alin. (3) lit. c) Cod penal, cu numirea pedepsei sub formă de închisoare pe

un termen de 5 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI pe un

termen de 5 ani.

În baza art. 90 Cod penal, se suspendă condiționat executarea pedepsei închisorii în

privința lui Ionița Andrei Profir cu stabilirea perioadei de probațiune pe un termen de 3

ani.

- Boldescu Serghei Mihail se constată vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 309/1 alin. (3) lit. c) Cod penal, cu numirea pedepsei sub formă de

închisoare pe un termen de 5 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele

MAI pe un termen de 5 ani.

În baza art. 90 Cod penal, se suspendă condiționat executarea pedepsei închisorii în

privința lui Boldescu Serghei Mihail cu stabilirea perioadei de probațiune pe un termen

de 3 ani.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, judecînd cauza penală

de învinuire a lui Ionița Andrei în baza art. 328 alin. (1) și art. 309/1 alin. (3) lit. c) Cod

penal, Boldescu Serghei în baza art. 309/1 alin. (3) lit. c) Cod penal, instanța de fond nu

a respectat normele procesuale, nu a verificat complet, sub toate aspectele și în mod

4

obiectiv circumstanțele cauzei și nu a dat probelor administrate o apreciere legală din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în

ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, ca rezultat fiind eronată concluzia

instanței privind achitarea inculpaților Ionița Andrei în baza art. 328 alin. (1) și art.

309/1 alin. (3) lit. c) Cod penal și Boldescu Serghei în baza art. 309/1 alin. (3) lit. c)

Cod penal, pe motiv că faptele nu au fost săvîrșite de inculpați.

Instanța de fond fără just temei a respins probele administrate de organul de

urmărire penală, prezentate de acuzare și examinate în ședința de judecată, fără a motiva

soluția adoptată pe caz.

În urma cercetării probelor, instanța de apel a conchis că, învinuirea adusă

inculpaților Ionița Andrei în baza art. 328 alin. (l) și art. 309/1 alin. (3) lit. c) Cod penal

și Boldescu Serghei în baza art. 309/1 alin. (3) lit. c) Cod penal, s-a confirmat în cadrul

cercetării judecătorești și vinovăția inculpaților se constată deplin din probele

administrate.

Instanța de apel a conchis că, concluziile instanței de fond privind achitarea

inculpaților Ionița Andrei de săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. 328 alin. (1) și

art.309/1 alin. (3) lit. c) Cod penal și Boldescu Serghei în baza art. 309/1 alin. (3) lit. c)

Cod penal, nu se racordă la probele administrate, totalitatea probelor cercetate de către

instanța de apel nicidecum nu confirmă temeinicia concluziilor instanței de fond privind

achitarea inculpaților Ionița Andrei și Boldescu Serghei, fiind prezente pe cauză

suficiente probe pertinente, concludente și utile, care urmează a fi puse la baza unei

sentințe de condamnare a inculpaților anume în faptele incriminate.

Instanța de fond în cadrul judecării cauzei penale nu a verificat multilateral și

obiectiv toate împrejurările de fapt și de drept a cauzei în raport cu probele anexate la

dosar, iar concluziile instanței contravin cumulului de probe administrat, fiind

nemotivate, ca urmare nefiind rezolvat fondul cauzei.

Instanța de apel, în urma evaluării integrale a probelor prezentate a ajuns la

concluzia că nu există dubii rezonabile în ceia ce privește vinovăția lui Ionița Andrei în

baza art. 328 alin. (l) și art. 309/ 1 alin. (3) lit. c) Cod penal și Boldescu Serghei în baza

art. 309/1 alin. (3) lit. c) Cod penal, conform acuzării și atît în cadrul urmăririi penale,

cît și în cadrul ședinței de judecată au fost acumulate probe veridice suficiente care

demonstrează comiterea infracțiunilor incriminate inculpaților.

Astfel, fiind audiat, în vederea respectării prevederilor legale ce reglementează

judecata în prima instanță inculpatul Ionița Andrei, nu a recunoscut învinuirea, și a

declarat că, în seara de 07-08 ianuarie 2010 se afla în componența grupei operative, în

jurul orei 04.00 a auzit gălăgie pe hol, ieșind a văzut cum o persoană necunoscută

manifesta un comportament agresiv și îl numea pe Vizitiu R. cu cuvinte murdare, a

rămas la paza holului, iar Vizitiu R. împreună cu persoana menționată s-au deplasat la

biroul de serviciu, personal pe Druța L. nu l-a lovit și nu a văzut cineva să-l fi lovit,

procedura de recunoaștere a avut loc în sediul Procuraturii, la efectuarea recunoașterii

era îmbrăcat în haine civile, mai erau și persoane cu 5-6 ani mai tineri ca el, studenți de

la colegiu.

Fiind audiat în vederea respectării prevederilor legale ce reglementează judecata în

prima instanță în ședința instanței de apel, inculpatul Boldescu Serghei a declarat că nu

recunoaște învinuirea, susține sentința instantei de fond, la data de 07-08 ianuarie 2010

se afla în componența grupei operative ca ofițer operativ de sector, a ieșit la chemările

parvenite din sate, peste cîteva zile a fost chemat la Procuratură, unde i s-a făcut

cunoștință că este plîngere pe faptul că a fost bătută o persoană, fiind indicat să dea

5

declarații asupra lui Vizitiu R. precum că l-a bătut pe Druța L., la ce a răspuns că nu

poate da astfel de declarații, deoarece nu a văzut așa ceva. Personal pe Druța L. nu l-a

bătut, la efectuarea recunoașterii au participat persoane de vîrstă mai mică decît el cu 5-

6 ani, în seara respectivă nu l-a văzut pe Druța L. în incinta comisariatului, a văzut

numai cum a dat declarații, crede că au fost alte motive că partea vătămată a arătat la el

ca la persoana care l-a agresat, pînă la caz pe Druța nu l-a cunoscut.

Deși inculpații Ionița Andrei și Boldescu Serghei nu au recunoscut vina, vinovăția

lor anume în faptele incriminate se demonstrează deplin prin elementele de fapt

dobîndite din probele cercetate, și anume declarațiile părții vătămate Druța Lilian, a

martorilor audiați, prin procesele-verbale de confruntare, de recunoaștere a persoanelor,

prin concluziile raportului de expertiză privind leziunile corporale depistate la victimă,

prin procesele-verbale a acțiunilor de urmărire penală, cercetate în ședința instanței de

apel și care se coroborează deplin, demonstrînd cu certitudine existența infracțiunilor și

constatarea vinovăției inculpaților.

Vina inculpaților se demonstrează și prin elementele de fapt dobîndite din probele

scrise, conținute în materialele cauzei penale, cercetate în ședința instanței de apel,

printre care:

- plîngerea depusă de Druța Lilian din 11.01.2010, adresată Procurorului interimar

al raionului Soroca (f.d.27-28 volumul 1);

- raportul de examinare medico-legală nr.09 din 18.01.2010 a cet.Druță Lilian

(f.d.32 volumul 1);

- procesul-verbal cu privire la contravenție din 12.01.2010 întocmit în privința lui

Druța Lilian Constantin (f.d.46);

- raport din 04.05.2010 adresat procurorului raionului Soroca S.Cebotari întocmit

de locotenentul de poliție Ghilețchi Sergiu (f.d.71);

- procesul-verbal de examinare a obiectului din 22.12.2010 si tabel fotografic

(f.d.83- 85);

- comunicările nr.8195 din 30.07.2010 și nr. 13220 din 29.12.2010 prin care CP

Soroca aduce la cunoștința lista colaboratorilor CPR Soroca implicați în grupa operativă

la data de 07.01.2010 și că grupa operativă a CPR Soroca la 07.08.2010 a ieșit la

comunicările telefonice indicate (f.d.88, 90);

- copiile documentelor cu privire la angajarea inculpaților și anume: extras din

ordin nr.77 EF din 04.07.2008 de numire a lui Ionița Andrei Profir în funcție de polițist

al serviciului poliției judecătorești al CPR Soroca, extras din ordin nr.550 EF din

28.11.2008 în privința lui Boldescu Serghei Mihail; graficul grupei operative, fișa

postului-tip a șef de post, ofițer superior operativ de sector, fișa postului-tip a

polițistului al serviciului poliției judecătorești;

- extras din ordin nr. 152 EF din 27.03.2009;

- raportul de expertiză medico-legală nr. 125”A” din 28.07.2010, din care rezultă

concluziile:

Numitul Druța Lilian prezintă șase echimoze pe față, buza superioară, pe piept pe

stînga și dreapta.

Vătămările se datoresc acțiunilor repetate cu obiecte dure contodente, cu suprafața

de impact limitată, prin mecanism de lovire, posibil în circumstanțele indicate (cu

pumnii) și se califică drept leziuni corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății.

Ele pot data din 08.01.2010.

6

- caracterul, dispunerea (bipolară) și numărul leziunilor corporale, permit

excluderea formărilor lor în cadrul unei căderi pe plan dur de la propria înălțime

(f.d. 122);

- procesele-verbale de recunoaștere a persoanei din 30.11.2010 și tabelul fotografic

(f.d. 180-183, 184-191);

- procesele-verbale de confruntare dintre L.Druța și R.Vizitiu, A.Ionița, S.Boldescu

(f.d.192-194, 229-230, 231-232);

În urma analizei probelor, instanța de apel a considerat că, declarațiile date de

partea vătămată Druța Lilian, din care rezultă că a fost lovit de polițiștii Ionița Andrei și

Boldescu Serghei pentru ca să recunoască huliganismul comis în discobar urmează a fi

luate în considerație ca probe ce dovedesc existența infracțiunilor incriminate

inculpaților și care constată vina inculpaților, prin conținutul lor aceste declarații sunt

clare și nu sunt contradictorii, fiind confirmate prin restul probelor scrise cercetate și

demonstrează vina inculpaților deplin în faptele incriminate.

Instanța de apel a considerat că, instanța de fond eronat nu a ținut cont de aceste

declarații și nu le-a apreciat în cumul cu probele scrise pe caz, mai ales că potrivit

concluziilor raportului de expertiză medico-legală nr. 125”A” din 28.07.2010, rezultă că

la Druța Lilian s-au depistat șase echimoze pe față, buza superioară, pe piept pe stînga și

dreapta, vătămările se datoresc acțiunilor repetate cu obiecte dure contodente, cu

suprafața de impact limitată, prin mecanism de lovire, posibil în circumstanțele indicate

(cu pumnii) și se califică drept leziuni corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății.

Instanța de apel a ținut să menționeze și faptul că, Druța Lilian a recunoscut pe

Ionița Andrei și Boldescu Serghei ca persoane care l-au lovit la comisariatul de poliție

Soroca, în cadrul confruntărilor a susținut că a fost maltratat de către Ionița Andrei și

Boldescu Serghei, declarații susținute clar și ferm și în instanța de fond și de apel.

În sensul dat, la părerea instanței de apel, declarațiile părții vătămate corespund

adevărului și pot fi puse la baza sentinței de condamnare a inculpaților, aceste declarații

în cumul se coroborează deplin cu declarațiile martorilor Burlacu Veaceslav, Popovici

Serghei, Ghilețchi Sergiu, careva contraziceri în declarații nu au fost constatate și temei

de a pune la îndoială aceste declarații nu sunt.

Aceste declarații sunt cu valoare probantă și de aceia servesc la constatarea vinei

inculpaților, declarațiile fiind întărite și prin probele cercetate, printre care declarațiile

martorilor audiați, concluziile expertului privind prezența la partea vătămată a leziunilor

corporale neînsemnate și procesele-verbale ale acțiunilor procesuale petrecute pe caz, la

cercetarea probelor inculpații Ionița Andrei și Boldescu Serghei au avut acces deplin,

nefiind îngrădiți în careva mod drepturile sale.

Deși inculpatul Ionița Andrei a declarat că a auzit cum Druța Lilian cînd a fost

adus la comisariat înjura în adresa lui Vizitiu Ruslan, careva înscrisuri în sensul dat nu

au fost prezentate, referitor la pretinsa înjurare din partea lui Druța L. nefiind întocmit

proces-verbal.

În circumstanțele stabilite este cert că Druța Lilian a fost adus în incinta CP Soroca

și s-a aflat sub controlul poliției, fapt confirmat prin probele cercetate. Victima indică

direct asupra colaboratorilor de poliție care l-au maltratat, iar declarațiile lui sunt

confirmate prin concluziile expertului expuse în raportul de expertiză medico-legale că

într-adevăr pe corpul victimei s-au depistat vătămări corporale. Mai mult ca atît,

martorii Burlacu Veaceslav, Popovici Serghei confirmă că au văzut aceste vătămări în

momentul cînd partea vătămată a ieșit din incinta comisariatului de poliție Soroca și

Druța Lilian le-a spus că a fost bătut de colaboratorii de poliție, totodată fiind făcute

7

fotografii ale victimei nemijlocit după ieșirea din comisariat, în atare circumstanțe

declarațiile victimei prezintă o situație clară și fără de dubii a celor comise de inculpați.

Instanța de apel a constatat că probele administrate pe cauză cercetate în ședința

instanței de apel corespund cerințelor stipulate de art. 101 Cod de procedură penală,

adică sînt pertinente, concludente, utile pentru a putea fi puse la baza unei sentințe de

condamnare, ele fiind în coroborare între ele și demonstrînd deplin vinovăția

inculpaților.

În legătură cu cele stabilite instanța de apel a considerat că instanța de fond eronat

a ajuns la concluzia privind achitarea lui Ionița Andrei în baza art.309/1 alin. (3) lit. c),

328 alin. (1) Cod penal și a lui Boldescu Serghei în baza art. 309/1 alin. (3) lit. a Cod

penal.

În opinia instanței de apel, probele nominalizate și examinate în ansamblu prezintă

o situație clară și fără de dubii a circumstanțelor de fapt și consideră că reieșind din

probele date rezultă că Ionița Andrei a comis crimele incriminate în baza art. 309/1 alin.

(3) lit. c), 328 alin. (l) Cod penal, Boldescu Serghei a comis crima incriminată în baza

art. 309/1 alin. (3) lit. c) Cod penal.

Nerecunoașterea vinovăției de către inculpați în săvîrșirea infracțiunilor

incriminate nu echivalează cu achitarea inculpaților, în cazul lui Boldescu Serghei și

Ionița Andrei, mai ales că probele prezentate în sprijinul învinuirii dovedesc

incontestabil vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor incriminate.

La adoptarea soluției instanța de apel s-a condus de explicațiile oferite de

Comentariul la Codul penal la art. 328 Cod penal, potrivit căruia se explică, că latura

obiectivă a infracțiunii respective se realizează prin acțiuni care depășesc vădit limitele

drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dacă acestea au cauzat daune în proporții

considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite prin lege ale

persoanelor fizice sau juridice.

La fel, se explică că o condiție obligatorie de răspundere penală pentru excesul de

putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu constă în faptul că trebuie să existe legătura

directă între acțiunile făptuitorului, ca persoană cu funcții de răspundere, competențele

ei, date prin lege sau printr-un act subordonat legii, și urmările survenite.

Potrivit aceluiași Comentariu la art.328 Cod penal, raportat și la art. 327 Cod

penal, se explică că drept daune demnității și sănătății persoanei sau legate de încălcarea

drepturilor constituționale se consideră acțiunile ce depășesc vădit limitele drepturilor și

atribuțiilor acordate prin lege.

Instanța de apel a ținut să facă referire și la comentariul adus referitor la faptul că

interesele generale ale societății, încălcarea drepturilor constituționale ale cetățenilor

este considerată obiectiv asupra cărora se orientează acțiunile de cauzare de daune în

proporții considerabile intereselor publice.

Instanța de apel a optat și cu explicațiile aduse, că sfera destul de largă a intereselor

care poate exprima activitatea persoanei în concordanță cu interesele generale ale

societății, pe care legea le recunoaște și le garantează (dreptul la proprietate, dreptul la

viață, dreptul la apărare, dreptul la siguranța personală, dreptul la libera asociere, dreptul

la ocrotirea sănătății, dreptul la învățătură, libera concurență, libertatea conștiinței etc.),

se consideră daune în proporții considerabile cauzate drepturilor și intereselor ocrotite

de lege ale persoanelor fizice sau juridice.

Faptul neîntocmirii proceselor-verbale de audiere, fără verificarea circumstanțelor

pe cazul concret, prin reținerea ilegală a lui Druța Lilian și neîntocmirea procesului-

verbal de reținere a persoanei de către ofițerul operativ de sector Ionița Andrei, care la

8

momentul comiterii infracțiunilor incriminate era persoană cu funcție de răspundere,

constituie depășire în mod vădit a limitelor atribuțiilor de serviciu acordate prin lege,

deoarece a încălcat drepturile părții vătămate, precum și au prejudiciat imaginea

organului de drept în societate, fiind demonstrate daunele aduse prin infracțiune.

Instanța de apel a conchis la fel că în cazul invocat calificativul tortura săvîrșită de

către două persoane caracteristică pentru componența infracțiunii prevăzute de art.

309/1 alin.(3) lit. c) Cod penal (redacția Legii din 30.06.2005), constă în acțiunile

concludente ale făptuitorilor Andrei Ionița și Boldescu Serghei, care au participat

nemijlocit la realizarea actului de tortură, realizînd în fapt latura obiectivă a infracțiunii

prin acțiuni comune și coordonate între ei, acțiunile respective fiind comise pentru

obținerea unor declarații de recunoaștere a vinei.

În aspectul dat, astfel de acțiuni pot fi calificate doar sub aspectul torturii în sensul

art. 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

După cum a susținut Curtea Europeană a Drepturilor Omului cu mai multe ocazii,

art. 3 din Convenție consacră una dintre cele mai fundamentale valori ale societății

democratice. Convenția interzice categoric tortura, tratamente ori pedepse inumane sau

degradante. Spre deosebire de cea mai mare parte a clauzelor fundamentale ale

Convenției și a Protocoalelor nr. 1 și 4, art. 3 din Convenție nu conține nici o prevedere

cu privire la excepții și nici o derogare de la acesta normă nu este permisă în

conformitate cu art. 15 § 2, chiar și în cazul unei urgențe de interes public sub existența

unui pericol pentru viața națiunii (vezi Selmouni v. Franța [GC], nr.25803/94, §95,

ECHR 1999-V, și Assenov and others v. Bulgaria, 28 octombrie 1998, §93 Culegere de

Hotărîri și Decizii 1998-VIII).

Avînd în vedere natura tratamentelor aplicate față de Druța Lilian, care a declarat

că a fost supus loviturilor de către toți trei inculpați, pentru a recunoaște faptele pretinse

ca comise, nivelul de suferințe la care a fost expusă victima, instanța de apel a

considerat că acțiunile inculpaților față de Druța Lilian pot fi calificate drept acte de

tortură în sensul art. 3 din Convenție.

Art. 309/1 Cod penal prin legea Nr.252 din 08.11.2012, în vigoare la 21.12.2012 a

fost abrogate, prin aceeași lege a fost introdus articolul nou 166/1 Cod penal - tortura,

tratamentul inuman și degradant, însă sancțiunile lui sunt mai dure, iar legea nouă nu are

efect retroactiv și urmează de aplicat legea favorabilă, care acționa în timpul comiterii

infracțiunii.

Probele cercetate permit instanței de apel la fel să rețină în sarcina lui Ionița Andrei

faptul că acesta, deținînd în baza ordinului MAI nr.77 EF. din 04.06.2008, funcția de

polițist al serviciului poliției judecătorești al CPR Soroca, avînd gradul special de

sergent major de poliție, fiind în virtutea prevederilor art. 123 din Codul penal, persoană

cu funcție de răspundere, contrar art.3 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale adoptată la Roma a 04.11.1950, la care

Republica Moldova a aderat la 12.09.1997, alin.(2) art.24 din Constituția Republicii

Moldova, art.art. 12-15 din Legea Republicii Moldova nr.416- XII din 18.12.1990 „cu

privire la poliție”, art.(2), alin.(2) și (3) art.5 alin.(3), (4) și (5) art.433 Cod

contravențional, lit.a)-b) pct.16 din Codul de etică și deontologie al polițistului aprobat

prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.481 din 10.05.2006 și atribuțiilor

funcționale stipulate în fișa postului a funcției deținute, care îl obligau să nu supună pe

nimeni la torturi, să nu aplice forța fizică, decît pentru curmarea infracțiunilor, pentru

înfrîngerea rezistenței opuse cerințelor legale, dacă metodele nonviolente nu asigură

îndeplinirea obligațiilor ce le revin, să respecte Constituția și legile Republicii Moldova,

9

să nu aplice acte de tortură, tratamente sau pedepse inumane sau degradante, în orice

circumstanță s-ar afla, să nu recurgă la forță cu excepția cazurilor de necesitate absolută

și numai în măsura necesară atingerii unui obiectiv legitim, a comis un act de tortură în

privința cet. Druța Lilian în următoarele circumstanțe.

Ionița Andrei, la 08 ianuarie 2010, în jurul orelor 04.00 fiind de serviciu în grupa

operativă a comisariatului de poliție al raionului Soroca, aflîndu-se la paza sediului

împreună cu ofițer operativ de sector al secției de poliție a or. Soroca Vizitiu Ruslan

care a primit spre examinare, raportul polițistului serviciului patrulă și santinelă a pazei

de stat Soroca Zubatîi Andrei, referitor la pretinsele acțiuni ilegale comise de Druța

Lilian, în disco clubul din or.Soroca ”Scvajina”, fără a întocmi procese verbale de

audiere a victimei contravenției și procese verbale de audiere a martorilor Morari

Svetlana, Carp Nadejda și Baiandina Tatiana referitor la circumstanțele contravenției,

stabilind unilateral că persoana adusă la comisariat este contravenient, cu folosirea

situației de serviciu, neverificînd circumstanțele cauzei, l-au privat ilegal de liberate pe

cet.Druța Lilian și fără a întocmi proces verbal de reținere amenințîndu-1 cu răfuială, l-

au încuiat în camera de deținere preventivă a CPR Soroca unde l-au ținut de la ora 04.10

pînă la ora 06.50, data de 08.01.2010.

Acțiunile ilegale ale lui Ionița Andrei au cauzat daune în proporții considerabile

drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale cet. Druță Lilian, precum și intereselor

publice, exprimate prin prejudicierea imaginii în societate a organului de drept pe care îl

reprezintă.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Ionița Andrei, fiind persoană cu funcție de

răspundere, și-a depășit în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin

lege, acțiuni care au cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice precum

și drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, adică a comis

infracțiunea prevăzută de alin. (l) art. 328 din Codul penal.

Tot Ionița Andrei, la 08 ianuarie 2010, în jurul orelor 04.00 fiind de serviciu în

grupa operativă a comisariatului de poliție al r-lui Soroca, aflîndu-se la paza sediului

împreună cu ofițer operativ de sector al secției de poliție a or. Soroca, Vizitiu Ruslan

care a primit spre examinare, raportul polițistului serviciului patrulă și santinelă a pazei

de stat Soroca Zubatîi Andrei, referitor la pretinsele acțiuni ilegale comise de Druța

Lilian, în disco clubul din or. Soroca ’’Scvajina” ilegal l-au ținut pe numit în cameră de

deținere preventivă a CPR Soroca de la ora 04.010 pînă la 06.50, data de 08.01.2010

timp în care în scop de al pedepsi pentru presupusa faptă comisă, împreună cu ofițer

operativ de sector al secției de poliție a or. Soroca, Vizitiu Ruslan și șeful de post, ofițer

operativ superior de sector al postului de poliție Redi Cereșnovăț al CPR Soroca

Boldescu Serghei cu intenție unică, i-au aplicat multiple lovituri cu mîinile și picioarele

peste diferite părți ale corpului cet. Druța Lilian, provocîndu-i astfel dureri, suferințe

fizice și psihice puternice, acțiuni care l-au determinat pe numit să declare precum că a

comis contravenția incriminată, fapt ce nu corespunde realității.

Conform raportului de expertiză nr.125 ”A” din 28 iulie 2010 pe corpul lui Druța

Lilian au fost depistate șase echimoze pe față, buza superioară, pe piept pe partea stîngă

și dreapta.

Astfel, Ionița Andrei, fiind persoană cu funcții de răspundere și acționînd cu titlu

oficial, prin acțiunile sale intenționate, i-a provocat cet. Druța Lilian dureri, suferințe

puternice fizice și psihice, cu scopul de a obține de la acesta informații și mărturisiri,

precum și de a-1 pedepsi pentru un act presupus a fi comis de către ultimul, de mai

10

multe persoane, adică a comis infracțiunea prevăzută de art.309/1 alin.(3) lit. c) din Cod

penal.

Cele stabilite în baza probelor cercetate, au permis instanței de apel la fel să rețină

în sarcina lui Boldescu Serghei faptul că acesta, deținînd în baza ordinului MAI nr.550

EF. din 28.11.2008, funcția de șef de post, ofițer operativ superior de sector al postului

de poliție Redi Cereșnovăț al CPR Soroca, avînd gradul special sublocotenent de poliție,

fiind în virtutea prevederilor art. 123 din Codul penal, persoană cu funcție de

răspundere, contrar art. 3 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului

și Libertăților Fundamentale adoptată la Roma la 04.11.1950 la care Republica Moldova

a aderat la 12.09.1997, alin.(2) art.24 din Constituția Republicii Moldova, art. 12-15 din

Legea Republicii Moldova nr.416- XII din 18.12.1990 „cu privire la poliție”, art.(2),

alin.(2) și (3) art.5 alin. (3), (4) și (5) art.433 Cod contravențional, lit. a) -b) pct. 16 din

Codul de etică și deontologie al polițistului aprobat prin Hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova nr.481 din 10.05.2006 și atribuțiilor funcționale stipulate în fișa

postului a funcției deținute, care îl obligau să nu supună pe nimeni la torturi, să nu

aplice forța fizică, decît pentru curmarea infracțiunilor, pentru înfrîngerea rezistenței

opuse cerințelor legale, dacă metodele nonviolente nu asigură îndeplinirea obligațiilor

ce le revin, să respecte Constituția și legile Republicii Moldova, să nu aplice acte de

tortură, tratamente sau pedepse inumane sau degradante, în orice circumstanță s-ar afla,

să nu recurgă la forță cu excepția cazurilor de necesitate absolută și numai în măsura

necesară atingerii unui obiectiv legitim, a comis un act de tortură în privința cet. Druța

Lilian în următoarele circumstanțe.

Boldescu Serghei, la 08 ianuarie 2010, în jurul orelor 04.00 fiind de serviciu în

grupa operativă a comisariatului de poliție al raionului Soroca, împreună cu ofițerul

operativ de sector al secției de poliție a or. Soroca Vizitiu Ruslan care a primit spre

examinare raportul polițistului serviciului patrulă și santinelă a pazei de stat Soroca

Zubatîi Andrei, referitor la pretinsele acțiuni ilegale comise de Druța Lilian, în disco-

clubul din or.Soroca „Scvajina”, fără a întocmi procese verbale de audiere a victimei

contravenției și procese verbale de audiere a martorilor Morari Svetlana, Carp Nadejda

și Baiandina Tatiana referitor la circumstanțele contravenției, stabilind unilateral că

persoana adusă la comisariat este contravenient, cu folosirea situației de serviciu,

neverificînd circumstanțele cauzei, l-a privat ilegal de libertate pe cet.Druța Lilian și

fără a întocmi proces verbal de reținere amenințîndu-l cu răfuială, împreună cu polițistul

al serviciului poliției judecătorești al CPR Soroca Ionița Andrei l-au încuiat în camera

de deținere preventivă de la ora 04.10 pînă la ora 06.50, unde Boldescu Serghei

împreună cu Vizitiu Ruslan și Ionița Andrei urmărind scopul pedepsirii cet.Druța Lilian

pentru fapta comisă, cu intenție unică, i-au aplicat multiple lovituri cu mîinile și

picioarele peste diferite părți ale corpului cet. Druța Lilian, provocîndu-i astfel dureri,

suferințe fizice și psihice puternice, acțiuni care l-au determinat pe numit să declare

precum că a comis contravenția incriminată, fapt ce nu corespunde realității.

Conform raportului de expertiză nr. 125 „A” din 28 iulie 2010 pe corpul lui Druța

Lilian au fost depistate șase echimoze pe față, buza superioară, pe piept pe partea stîngă

și dreapta.

Astfel Boldescu Serghei, fiind persoană cu funcții de răspundere și acționînd cu

titlu oficial, prin acțiunile sale intenționate, i-a provocat cet. Druța Lilian dureri,

suferințe puternice fizice și psihice, cu scopul de a obține de la acesta informații și

mărturisiri, precum și de a-l pedepsi pentru un act presupus a fi comis de către ultimul,

11

de mai multe persoane, adică a comis infracțiunea prevăzută de art.309/1 alin.(3) lit.c)

din Codul penal.

Instanța de apel a apreciat ca un mod de apărare a inculpaților Ionița Andrei și

Boldescu Serghei declarațiile că nu au lovit partea vătămată, care nu poate fi îngrădit.

Totodată, poziția inculpaților că Ionița și Boldescu nu au lovit pe partea vătămată

se combate prin declarațiile părții vătămate date în cadrul confruntării și în cadrul

judecării cauzei, sprijinite prin concluziile rapoartelor de expertiză, care indică la

leziunile corporale depistate la victimă, prin declarațiile martorilor, prin probele scrise

cercetate, care nu sunt lovite de nulitate și prezintă o situație clară a celor întîmplate și

stabilite de instanța de apel, astfel declarațiile inculpaților contravin cu circumstanțele

stabilite ale cauzei.

Mai mult, la terminarea urmăririi penale și prezentarea materialelor pe cauza

penală învinuiții și avocații lor nu au avut obiecții și nu au invocat nulitatea a careva

acțiuni de urmărire penală, astfel se prezumă că au fost de acord cu materialele

conținute.

Din aceste considerente instanța de apel a conchis că, concluzia instanței de fond

privind întocmirea proceselor verbale de recunoaștere a persoanei cu încălcări și privind

inadmisibilitatea lor sunt fără temei legal, nefiind contestate acțiunile respective de către

învinuiți în ordinea prevăzută de lege, fiind solicitată de învinuiți doar încetarea

procesului penal, demersuri care prin ordonanța procurorului Cebotari V. din

25.11.2011 au fost respinse.

Prin urmare, dat fiind că nu a fost ridicată în termenul prevăzut de lege nulitatea

actelor procedurale, presupuse a fi viciate juridic, adică la terminarea urmăririi penale,

se consideră pierdut dreptul de contestare a acestor acte ulterior.

La fel, instanța de apel stabilit că, din moment ce atît inculpații, cît și avocatul lor,

considerîndu- se afectați într-un drept prevăzut de lege, nu au contestat legalitatea a

careva acțiuni procesuale în modul și termenul stabilit de lege, la finisarea urmăririi

penale și luarea de cunoștință cu materialele cauzei la fel nu au avut nici o obiecție

asupra actelor procesuale, prezumîndu-se că au acceptat situația dată, această chestiune

nici nu poate fi ridicată și instanța de fond în latura respectivă greșit a declarat probele

ca inadmisibile.

Instanța de apel a ținut să motiveze și faptul, că subiectul special al infracțiunilor

prevăzute atît de art. 328 alin. (1) Cod penal incriminat lui Ionița Andrei, cît și de art.

309/1 alin. (3) lit. c) Cod penal, incriminat lui Ionița Andrei, Boldescu Serghei, pînă la

modificările în vigoare din 03.02.2012, îl constituia persoana cu funcție de răspundere,

în aspectul respectiv fiind adusă învinuirea inculpaților, ca comiterea infracțiunii ca

persoane cu funcție de răspundere, fapt ce corespunde situației la momentul comiterii

faptelor.

Potrivit prevederilor art. 123 alin. (2) Cod penal, persoana publică reprezintă:

funcționarul public, inclusiv funcționarul public cu statut special (colaboratorul

serviciului diplomatic, al serviciului vamal, al organelor apărării, securității naționale și

ordinii publice, altă persoană care deține grade speciale sau militare); angajatul

autorităților publice autonome sau de reglementare, al întreprinderilor de stat sau

municipale, al altor persoane juridice de drept public; angajatul din cabinetul

persoanelor cu funcții de demnitate publică; persoana autorizată sau învestită de stat să

presteze în numele acestuia servicii publice sau să îndeplinească activități de interes

public.

12

În speța nominalizată, inculpații se identifică la categoria colaboratorului apărării,

securității naționale și ordinii publice, prin urmare, exercitarea atribuțiilor lui Ionița

Andrei în calitate de polițist al serviciului poliției judecătorești al CPR Soroca, a lui

Boldescu Serghei în calitate de șef de post, ofițer operativ de sector al postului de poliție

Redi- Cereșnovăț al CPR Soroca, nu influențează calitatea specială de persoană publică

pentru care legiuitorul ulterior comiterii faptelor a prevăzut tragerea la răspundere

penală a persoanelor publice.

Instanța de apel în cadrul judecării apelurilor declarate la fel a constatat temeiul

prevăzut de art. 275 pct. 4 Cod de procedură penală, art. 332 alin. (l ) Cod penal de

încetare a procesului penal în privința lui Ionița Andrei în baza art. 328 alin. (l) Cod

penal, din motivul intervenirii termenului de prescripție tragerii la răspundere penală în

temeiul art. 60 alin. (l) lit. b) Cod penal, termen care a expirat la 08.01.2015.

Soluția instanței de apel rezultă din următoarele.

Instanța de apel a menționat prevederile art. 53 lit. g) Cod penal, potrivit căreia

persoana care a săvîrșit o faptă ce conține semnele componenței de infracțiune poate fi

liberată de răspundere penală de către procuror în cadrul urmăriri penale și de către

instanța de judecată la judecarea cauzei în cazurile: g) prescripției de tragere la

răspundere penală.

Conform art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal persoana se liberează de răspundere

penală dacă din ziua săvîrșirii infracțiunii au expirat următoarele termene: b) 5 ani de la

săvîrșirea unei infracțiuni mai puțin grave.

Instanța de apel a menționat și prevederile art. 60 alin. (2) Cod penal, potrivit

căruia prescripția curge din ziua săvîrșirii infracțiunii și pînă la data rămînerii definitive

a hotărîrii instanței de judecată.

Art. 16 alin. (3) Cod penal, stabilește că infracțiuni mai puțin grave se consideră

faptele pentru care legea penală prevede pedeapsa maximă cu închisoare pe un termen

de pînă la 5 ani inclusiv.

Comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (l) Cod penal, în redacția legii de

pînă la 25.02.2014, stabilită în acțiunile lui Ionița Andrei ca comisă la 08.01.2010,

prevedea pedeapsa sub formă de amendă în mărime de la 150 la 400 unități

convenționale sau cu închisoare de pînă la 3 ani, în ambele cazuri cu /sau fără/ privarea

de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen

de pînă la 5 ani.

Instanța de apel a operat în sensul dat și cu prevederile art. 275 alin. (1) pct.4 Cod

de procedură penală, potrivit căruia se indică, că urmărirea penală nu poate fi pornită,

iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată, și va fi încetată în cazurile în care: 4) a

intervenit termenul de prescripție sau amnistia.

Potrivit art. 332 alin. (1) Cod de procedură penală, în cazul în care, pe parcursul

judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute în art. 275 pct. 5)-9), 285

alin. (1) pct. 1), 2), 4), 5), precum și în cazurile prevăzute în art. 53-60 din Codul penal,

instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă.

Instanța de apel operează și cu prevederile art. 21.1 al Hotărîrii Plenului CSJ a RM

din 12.12.2005, nr.22 «Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de

apel», potrivit căreia se explică, că dacă la examinarea apelului se va stabili existența

unuia din cazurile prevăzute de art. 391 Cod de procedură penală (a intervenit decesul

inculpatului, persoana nu a atins vîrsta pentru tragere la răspundere penală ș.a.), instanța

de apel, rejudecînd cauza, va casa sentința, dispunînd încetarea procesului penal(cu

excepția cazurilor de reabilitare).

13

Instanța de apel a constatat că, potrivit art. 16 alin. (3) Cod penal, infracțiunile

prevăzute de art. 328 alin. (l) Cod penal, incriminate lui Ionița Andrei, constatate în

acțiunile inculpaților, sunt clasificate ca mai puțin grave.

Ținînd cont de cele expuse mai sus, instanța de apel a considerat necesară

constatarea vinovăției lui Ionița Andrei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328

alin. (l) Cod penal, totodată cu încetarea procesului penal în privința inculpatului în

legătură cu intervenirea termenului de prescripție prevăzut de art.60 Cod penal.

Instanța de apel la stabilirea pedepsei inculpaților a ținut cont de principiile

generale de aplicare a pedepsei consfințite în art.61 alin. (2) Cod penal, precum și de

criteriile generale de individualizare a pedepsei potrivit prevederilor art.75 Cod penal,

de scopul pedepsei penale de corectare și reeducare a inculpaților, precum și de

circumstanțele reale și personale în privința inculpaților, de influența pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării inculpaților.

Instanța de apel la numirea pedepsei inculpaților a ținut cont de gravitatea

infracțiunii săvîrșite, care este calificată ca infracțiune gravă, de persoanele vinovate,

care se caracterizează pozitiv, nu se află la evidență la medicul psihiatru și medicul

narcolog, inculpatul Boldescu Serghei are copii minori la întreținere, ține cont de

circumstanțele cauzei stabilite, de lipsa pretențiilor părții vătămate la momentul dat.

Circumstanțe agravante și atenuante pe caz nu s-au stabilit.

Instanța de apel s-a condus de prevederile art.75 alin. (l) Cod penal, potrivit căruia

se indică, că persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o

pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a prezentului cod și în strictă

conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și

termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de

motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

În baza celor relatate mai sus instanța de apel consideră necesar a stabili în privința

inculpaților pedeapsa sub formă de închisoare în limitele sancțiunii incriminate, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI pe un termen de 5/cinci/ ani.

Legea penală nu urmărește scopul de a cauza suferințe fizice sau de a leza

demnitatea omului - acesta este unul din principiile aplicării Codului penal.

Închisoarea este una dintre cele mai grave pedepse și se aplică doar în cazurile cînd

corectarea și reeducarea condamnatului nu este posibilă fără izolarea lui de societate.

Instanța de apel a menționat în sensul respectiv prevederile art. 90 alin. (l) Cod

penal, potrivit căruia, dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult

5 ani pentru infracțiunile săvîrșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile

săvîrșite din imprudență, instanța de judecată, ținînd cont de circumstanțele cauzei și de

persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute

pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei

aplicate vinovatului, indicînd numaidecît în hotărîre motivele condamnării cu

suspendare condiționată a executării pedepsei și perioada de probațiune sau, după caz,

termenul de probă. În acest caz, instanța de judecată dispune neexecutarea pedepsei

aplicate dacă, în perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă pe care l-a

fixat, condamnatul nu va săvîrși o nouă infracțiune și, prin comportare exemplară și

muncă cinstită, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.

În cazul dat, pe linia de argumente expuse, ținînd cont de persoana inculpaților

Ionița Andrei și Boldescu Serghei, care are un copil minor, de faptul că inculpații nu au

14

antecedente penale, se caracterizează pozitiv, instanța de apel a ajuns la concluzia că în

circumstanțele stabilite a cauzei penale în cazul dat există circumstanțe importante care

permit condamnarea inculpaților Ionița Andrei și Boldescu Serghei cu suspendarea

pedepsei prevăzută de art. 90 Cod penal, că scopul corectării și reeducării inculpaților se

va atinge și fără izolarea lor de societate, fiind posibil de a dispune suspendarea

condiționată a executării pedepsei conform art. 90 Cod penal, pe o perioadă de

probațiune, dînd posibilitate reală inculpaților să dovedească corectarea prin

comportament exemplar și muncă cinstită, nesăvîrșind o nouă infracțiune.

Careva interdicții de aplicare a prevederilor art. 90 Cod penal, nu s-au constatat.

În viziunea instanței de apel, pedeapsa stabilită anume cu aplicarea art. 90 Cod

penal inculpaților Ionița Andrei și Boldescu Serghei, este echitabilă faptelor infractorice

comise, corespunde normelor legale și va atinge scopul de corectare și reeducare a

inculpatului, de prevenire a săvîrșirii de noi infracțiuni, precum și pentru restabilirea

echității sociale.

Cît privește acțiunea civilă înaintată pe caz de partea vătămată Druța Lilian privind

încasarea prejudiciului material în sumă de 19 388 lei și a prejudiciului moral în sumă

de 50 000 lei, în sumă totală de 69 388 lei, ținînd cont de faptul că partea vătămată

Druța Lilian și-a retras apelul declarat și a declarat că nu are pretenții față de inculpați și

instanța de apel în latura dată a încetat procedura de apel, astfel în latura acțiunii civile

se încetează procesul cu privire la acțiunea civilă.

2016, inculpatul Boldescu Serghei, fără a invoca vreun temei din prevederile art. 427

Cod de procedură penală, declară recursuri ordinare, prin care solicită casarea acesteia

cu rejudecarea cauzei și dispunerea unei hotărîri de achitare în privința sa. Recurentul

invocă dezacordul cu aprecierea probelor. Totodată menționează că, învinuirea a fost

bazată pe presupuneri; instanța greșit a stabilit vinovăția inculpaților ca dovedită

bazîndu-se pe declarațiile martorilor Zubatii A., Arapan N., Grabovscaia T., Voicu A.,

Spinei I., Bugai A., Ghelețchii S., deoarece martorii indică încălcările comise de partea

vătămată; instanța a menționat ca probă leziunea corporală în regiunea capului, care nu

a fost indicată în raportul medico-legal.

5.1. La fel, nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocatul Felișcan Victor

în numele inculpatului Ionița Andrei și ultimul, făcînd trimitere la prevederile art. 427

alin. (1) pct. 6), 8), 9) Cod de procedură penală, declară recursuri ordinare, prin care

solicită casarea acesteia cu menținerea sentinței primei instanțe. Recurenții invocă

dezacordul cu aprecierea probelor, recalificarea acțiunilor eronate; instanța a trecut cu

vederea încălcările procedurale la faza urmăririi penale; declarațiile părții vătămare sunt

contradictorii; procesele-verbale de recunoaștere a persoanei nu au fost semnate de

procuror, fiind lovite de nulitate; din declarațiile martorilor și inculpatului Vizitiu R. nu

se dovedește vinovăția lui Ioniță A..

5.2. Potrivit prevederilor art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală,

procurorul a prezentat referință privind opinia asupra recursurilor declarate de avocatul

Felișcan Victor în numele inculpatului Ionița Andrei, inculpatul Ionița Andrei și

inculpatul Boldescu Serghei, prin care menționează că, este pe poziția respingerii

acestor recursuri, deoarece recurenții invocă dezacordul cu modalitatea de apreciere a

probelor, or motivele de reapreciere a probelor nu se conțin în temeiurile prevăzute la

art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. Din textul deciziei rezultă că instanța de apel

a analizat obiectiv probele administrate și hotărîrea cuprinde motivele pe care se

15

întemeiază soluția și această hotărîre corespunde prevederilor art. 414, 417 Cod de

procedură penală.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acestea urmează a fi

declarate inadmisibile din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs decide asupra inadmisibilității recursului înaintat în cazul în care se constată că

recursul este vădit neîntemeiat.

Referitor la recursurile ordinare declarate de avocatul Felișcan Victor în numele

inculpatului Ionița Andrei și ultimul.

Drept temei pentru recursuri avocatul și inculpatul au invocat prevederile art. 427

alin. (1) pct. pct. 6), 8), 9) Cod de procedură penală – instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau

acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat

soluția instanței; nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o

hotărîre de condamnare pentru o altă faptă decît cea pentru care condamnatul a fost pus

sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi

mai blînde și inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea

penală.

Temeiurile date, însă, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursurilor

declarate.

Astfel, Colegiul penal atestă că instanța de apel pe deplin și justificat a răspuns la

toate argumentele invocate în apel, corect atribuindu-le o apreciere critică, iar conținutul

recursului s-a rezumat la expunerea dezacordului cu modalitatea de apreciere a probelor

și a concluziilor de vinovăție a inculpatului.

În acest sens, este de menționat că motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin

în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, astfel, criticile

formulate de recurent nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării hotărîrii

instanței de apel, ca fiind ilegală.

Reaprecierea probelor, în modul propus de către autorii recursurilor, nu se

încadrează în prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, iar o altă opinie

asupra probelor care au fost puse la baza, nu poate servi temei pentru reexaminarea

cauzei.

În afară de aceasta, la finisarea urmăririi penale, inculpatul n-a semnalizat despre

careva temeiuri legale privind nulitatea cărorva acte ori acțiuni penale la care insistă

recurentul. Dimpotrivă, el a acceptat toate actele și acțiunile de urmărire penală.

Astfel, inculpatul n-a folosit pîrghiile legal prevăzute în art. 313 Cod de procedură

penală, privind înlăturarea pretinselor încălcări de drepturi.

Potrivit prevederilor art. 251 alin. (4) Cod de procedură penală - încălcarea oricărei

alte prevederi legale decît cele prevăzute în alin.(2) atrage nulitatea actului dacă a fost

invocată în cursul efectuării acțiunii – cînd partea este prezentă, sau la terminarea

urmăririi penale – cînd partea ia cunoștință de materialele dosarului, sau în instanța de

judecată – cînd partea a fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum și în cazul

în care proba este prezentată nemijlocit în instanță.

Astfel, încălcarea prevederilor legale poate atrage nulitatea actelor numai în

condițiile legii și cu respectarea termenelor legali.

16

Mai indică recurenții că, instanța de apel incorect a calificat acțiunile inculpaților

conform art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, ori la momentul luării deciziei, prin Legea

nr. 252 din 08.11.2012, articolul dat a fost abrogat, fapt ce duce la încetarea procesului

penal.

Colegiul reiterează că, în acest sens, criticile aduse de recurent nu pot fi admise și

urmează a fi respinse din următoarele considerente.

La momentul comiterii infracțiunilor, acțiunile inculpaților au for calificate

conform prevederilor art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, ca tortura, adică provocarea în

mod intenționat a unei dureri puternice, fizice și psihice unei persoane, cu scopul de a

obține de la această persoană mărturisiri, durere provocată de o persoană cu funcție de

răspundere, cu calificativul de mai multe persoane.

Ulterior, prin Legea nr. 252 din 08.11.2012, în vigoare din 21.12.2012 a fost

abrogat art. 3091 Cod penal, fiind totodată modificate și completate un șir de acte

legislative, avînd ca scop intensificarea activității și ridicarea eficienței în combaterea

torturii, printre ele și Codul penal al Republicii Moldova.

Tot, prin această Lege a fost introdus art. 1661 Cod penal - Tortura, tratamentul

inuman sau degradant.

Prin urmare, tortura, precum este speța dată, după modificările operate în Codul

penal prin Legea nr. 252 nu a fost decriminalizată, în continuare fiind pasibile de

pedeapsă penală faptele prejudiciabile comise de către colaboratorii de poliție, în baza

art. 1661 Cod penal.

Avînd în vedere că sancțiunea art. 1661 alin. (4) lit. c), d) Cod penal, introdus prin

Legea sus menționată, prevede o pedeapsă mai aspră decît sancțiunea art. 3091 alin. (3)

lit. c) Cod penal, acțiunile inculpaților urmează a fi calificate conform Legii penale la

momentul săvîrșirii faptei, ori conform art. 10 alin. (2) Cod penal - legea penală care

înăsprește pedeapsa sau înrăutățește situația persoanei vinovate de săvîrșirea unei

infracțiuni nu are efect retroactive.

În așa fel, acțiunile inculpaților corect au fost apreciate, respectîndu-se prevederile

art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării lor.

La fel, criticile formulate au constituit obiect de discuție la judecarea cauzei în

instanța de apel și cărora aceasta le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și

expusă pe larg în pct. 4.1 al prezentei decizii, pe care instanța de recurs o consideră justă

și a cărei reluare nu o consideră necesară, avînd în vedere plenitudinea argumentelor

invocate.

În concluzia celor expuse, Colegiul penal constată că hotărîrile contestate nu sunt

afectate de erori de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. pct. 6), 8), 9) Cod de

procedură penală, fiind necesară dispunerea inadmisibilității recursurilor declarate, ca

fiind vădit neîntemeiate.

Referitor la recursurile ordinare declarate de inculpatul Boldescu Serghei.

Recurentul invocă că, instanța de apel incorect a apreciat probele prezentate de

apelant care infirmă vinovăția inculpaților în cele incriminate.

Motivele aduse de către autorul recursului, referitor la dezacordul cu aprecierea

probelor de către instanța de apel, ține de starea de fapt și nu sunt prevăzute ca temei

pentru recurs stipulate în art. 427 Cod de procedură penală. La etapa recursului

ordinar instanța de recurs nu efectuează un control asupra fondului cauzei, ci verifică

aplicarea corectă a normelor de drept material și de procedură față de faptele constatate

17

de instanța de fond ori, după caz, de instanța de apel. Această verificare se efectuează

numai în limita temeiurilor formulate în recurs.

Colegiul remarcă faptul că, în speță, conținutul probelor și valoarea lor probatorie

este detaliat analizată în textul deciziei instanței de apel.

Temei de a pune la îndoială veridicitatea probelor și concluziilor instanțelor nu s-

au stabilit.

Totodată, Colegiul penal menționează că, argumentele invocate în recursuri au

fost deja obiect de judecare în instanța de apel, iar aceasta respectînd prevederile art.

414, 417 Cod de procedură penală, s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel, iar careva noi argumente în recurs nu a indicat.

În așa fel, acțiunile inculpaților corect au fost apreciate, respectîndu-se prevederile

art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării lor.

În acest context, Colegiul conchide că nu există temei legal pentru admiterea

recursurilor ordinare și, potrivit legii, se impune respingerea recursurilor ca

inadmisibile, cu menținerea hotărîrii atacate.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de către avocatul Felișcan Victor

în numele inculpatului Ionița Andrei, inculpatul Ioniță Andrei și inculpatul Boldescu

Serghei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 martie 2016,

în cauza penală în privința lui Ionița Andrei Profir, Boldescu Serghei Mihail, ca fiind

vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Publicat integral la 24 august 2016.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

18