1ra-1197/2016 — art. 264 alin. 3 lit. b, CP

1ra-1197/2016 — art. 264 alin. 3 lit. b, CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1197/2016

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

06 iulie 2016 mun. Chișinău

Colegul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursului ordinar, declarat de avocatul Dragoș Bogatu, împotriva

sentinței Judecătoriei Criuleni din 17 noiembrie 2015 și deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 01 martie 2016, în privința inculpatului

Bodrug Ivan Nicolai, născut la

29 noiembrie 1988, originar și locuitor al s. Zăicana, r-nul

Criuleni, cetățean al R. Moldova, fără antecedente penale.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 25.06.2014 – 17.11.2015,

instanța de apel: 07.12.2015 – 01.03.2016,

instanța de recurs: 16.05.2016 – 06.07.2016.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal,

C O N S T A T Ă :

fost condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal la 5 ani închisoare, cu

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani.

Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare i-a fost

suspendată condiționat, pe un termen de probă de 5 ani.

De la inculpat s-a încasat în beneficiul lui Cebotari Andrei, prejudiciul material

de 51.674 lei, cel moral de 3000 lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de

2500 lei. În rest acțiunea civilă a fost respinsă.

De la inculpat s-a încasat în beneficiul lui Cebotari Nina, prejudiciul material

de 1231 lei, cel moral de 10.000 lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de

2500 lei. În rest acțiunea civilă a fost respinsă.

1

inculpatul Bodrug Ivan, conducând automobilul Vaz – 21099, număr de

înmatriculare C OS 732, deplasându-se pe traseul Chișinău – Dubăsari, în direcția

mun. Chișinău, în apropierea satelor Hrușova și Zăicana a efectuat virarea la stânga,

ieșind pe banda opusă a carosabilului fără a ceda trecerea automobilului Opel Corsa

număr de înmatriculare CR AT 886, condus de Cebotari A., pe partea dreaptă a

carosabilului, din sens opus, adică din partea mun. Chișinău, prin ce a încălcat

prevederile art. 40.1 al Regulamentului Circulației Rutiere, potrivit căruia „înaintea

virării la stânga sau întoarcerii, conducătorul de vehicul trebuie: a) să se apropie din

timp de axa drumului, în cazul circulației dublu sens, sau de marginea stângă a

carosabilului cu circulația în sens unic; b) să cedeze trecerea vehiculelor care vin din

sens opus și urmează să se deplaseze înainte sau la dreapta, precum și pietonilor”, în

rezultatul căruia a tamponat acest mijloc de transport.

Ca urmare a acestei încălcări, conducătorului automobilului cu numărul de

înmatriculare CR AT 886, Cebotari A., i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă

de edem, echimoză a genunchiului stâng, care se califică ca vătămări corporale

neînsemnate, iar pasagerilor din același autoturism, Cebotari N. i-au fost cauzate

leziuni corporale sub formă de fractura maleolei laterale a gambei drepte, fractura

coastei 7 pe stânga, care duc la dereglarea sănătății de lungă durată și se califică ca

vătămări corporale medii, lui Boșcănean D. i-au fost cauzate leziuni corporale sub

formă de plagă a gleznei drepte, care duc la dereglarea sănătății de scurtă durată și se

califică ca vătămări corporale ușoare.

Pasagerilor din automobilul cu numărul de înmatriculare C OS 732, Foiu E., i-

au fost pricinuite leziuni corporale sub formă de fractura coastelor 4, 5 pe stânga,

traumă acută cranio – cerebrală, comoție cerebrală, fractura deschisă a osului radial și

capului osului ulnar pe stânga, plăgi pe antebrațul drept, gamba stânga, care duc la

dereglarea sănătății de lungă durată și se califică ca vătămări corporale medii, Foiu

V. i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de traumă cranio – cerebrală

deschisă, echimoză pe pleoapa dreaptă, hemoragii în țesuturile moi pericraniene,

fractura oaselor bolții și bazei craniului, hemoragii subarahnoidiene, sânge în

ventriculele cerebrale, contuzie cu delacerare cerebrală, contuzie cerebeloasă,

hemoragii secundare în trunchiul cerebral, excoriație pe mâna dreaptă, echimoză pe

umărul stâng și fractura oaselor bazinului, care au provocat decesul acesteia.

Instanța a reținut că inculpatul nu a recunoscut vina și a declarat, că împreună

cu mireasa lui, Foiu V., cu bunica acesteia, Foiu E. și cu părinții lui, Bodrug N. și

Bodrug N., au urcat în automobilul Vaz-2109 și s-au pornit din s. Zăicana, r-nul

Criuleni spre s. Boșcana, r-nul Criuleni. La volanul automobilului era el, pe bancheta

pasagerului din față ședea Foiu V., pe bancheta din spate din urma șoferului ședea

Bodrug N., în mijloc Bodrug N. și alături Foiu E. Deplasându-se pe traseul Chișinău -

Dubăsari, în direcția mun. Chișinău, în apropierea de intersecția dintre s. Hrușova și

s. Zăicana, s-a asigurat că nu este pe banda opusă nici un mijloc de transport și a virat

la stânga spre s. Hrușova. La un moment, a apărut în fața automobilului un bărbat în

etate, la care a frânat, neavând viteză mare așa cum se afla în intersecție. Depășind

traseul ce duce spre mun. Chișinău, a stopat automobilul pe drumul adiacent ce duce

spre s. Hrușova. Intenționa să deschidă ușa pentru a coborî și în acel moment a auzit

sunetul frânării unui mijloc de transport și tot atunci s-a produs tamponarea. Până la

impact nu a văzut automobilul care a frânat. Cu schița accidentului rutier și procesul

2

– verbal de cercetare la fața locului a făcut cunoștință la finele anchetei, însă nu este

de acord cu ele și le-a contestat.

Deși inculpatul nu-și recunoaște vina, fiind poziția lui de apărare, aceasta este

dovedită integral prin probele administrate.

Astfel, partea vătămată Cebotari A. a declarat, că împreună cu Cebotari N. și

Boșcanean D., se deplasa la volanul automobilului Opel Corsa, număr de

înmatriculare CR AT 886, din direcția mun. Chișinău spre or. Criuleni. Pe traseul

Chișinău - Dubăsari, în apropierea s. Hrușova, la intersecția cu s. Zăicana, la o

distanță de 50-60 m., a observat automobilul Vaz-2109, care se deplasa cu o viteză

mică și semnaliza virarea spre s. Hrușova. Conducând automobilul cu viteza de 80 -

90 km/h și fiind sigur că șoferul automobilului Vaz-2109 va acționa conform

regulamentului rutier, a continuat deplasarea. Văzând că automobilul Vaz-2109,

continuă deplasarea ieșind pe banda lui, a frânat brusc, dar nu a reușit să stopeze

automobilul definitiv, urmând impactul. Automobilul condus de el s-a lovit frontal în

partea laterală dreapta din față a automobilului Vaz-2109, deoarece ultimul nu i-a

cedat trecerea.

Partea vătămată Foiu E. a relatat că se deplasa cu Bodrug N., Bodrug N. și

nepoțica ei Foiu V., în automobilul condus de inculpat. În apropierea s. Hrușova, au

fost tamponați de un automobil care venea din direcția mun. Chișinău. Consideră, că

dacă acesta nu se deplasa cu viteză mare, nu era așa de puternică lovitură.

Partea vătămată Cebotari N. a declarat, că cu Cebotari A. și Boșcanean D. se

deplasau cu automobilul Opel Corsa din direcția mun. Chișinău spre or. Criuleni pe

traseul Chișinău – Dubăsari. În timpul deplasării, din direcția or. Dubăsari, în

preajma unei intersecții, în întâmpinare venea un automobil de culoare albă cu

luminile aprinse, care a indicat virarea la stânga și a micșorat viteza. Dar ce a fost

mai departe nu ține minte, deoarece și-a pierdut cunoștința.

Martorul Bodrug N. a relatat, că se deplasa cu automobilul condus de inculpat

pe traseul Chișinău – Dubăsari – Poltava. Pe bancheta din față, lângă șofer ședea

mireasa inculpatului, Foiu V., iar pe bancheta din spate era el, Bodrug N. și Foiu E.

Când au ajuns la traseul Poltava, inculpatul a traversat din direcția s. Zăicana spre s.

Hrușova, a trecut drumul principal. În fața automobilului a apărut un bărbat care

încurca la deplasare. Bodrug I. a fost nevoit să frâneze și în acel moment s-a produs

impactul.

Martorul Bodrug N. a declarat, că împreună cu soțul Bodrug N., inculpatul,

Foiu V. și Foiu E., s-au pornit din s. Zăicana în s. Hrușova, r-nul Criuleni, la volan

aflându-se inculpatul, pe bancheta din față lângă șofer s-a așezat Foiu V., pe bancheta

din spate din urma acesteia s-a așezat bunica ei, Foiu E., în mijloc s-a așezat Bodrug

N. și lângă el, în spatele șoferului s-a așezat ea. Când au virat spre s. Hrușova, iar în

fața automobilului a apărut un bărbat în vârstă, inculpatul a stopat automobilul. Dar,

când automobilul lor deja a trecut traseul spre s. Hrușova, s-a auzit un șuierat și o

lovitură în partea dreaptă a automobilului.

Martorul Panteleeva T. a declarat, că se deplasa pe traseul Chișinău - Criuleni

spre mun. Chișinău, conducând automobilul său. A văzut cum automobilul Vaz de

culoare albă, ajungând în apropierea intersecției s. Hrușova, a semnalizat la stânga. În

timpul acestei manevre, încă nu trecuse deplin pe drumul secundar, din direcția mun.

Chișinău se deplasa un automobil de culoare albastră, care s-a tamponat în

automobilul de culoare albă. Tamponarea a avut loc pe carosabil. Când automobilul

3

alb a început virarea, automobilul albastru se vedea că vine. Prin dreapta

automobilului alb făcea manevra de depășire și trecuse aproximativ 10 metri când a

auzit tamponarea.

În procesul – verbal de cercetare la fața locului din 22.09.2013, este descris

locul infracțiunii comise.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 331D din 24.10.2013, pe

corpul lui Cebotari A. au fost depistate vătămări neînsemnate.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 335D din 25.10.2013, la Nina

Cebotari au fost depistate vătămări medii.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 350D din 05.11.2013, pe

corpul Danielei Boșcanean au fost depistate vătămări ușoare.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 405D din 06.12.2013, la

Eugenia Foiu au fost depistate vătămări corporale medii.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 143/1752 D din 29.01.2014,

pe corpul Verei Foiu au fost depistate leziuni corporale sub formă de traumă cranio -

cerebrală deschisă, echimoză pe pleoapa dreaptă, hemoragii în țesuturile moi

pericraniene, fractura oaselor bolții și bazei craniului, hemoragii subarahnoidiene,

sânge în ventriculele cerebrale, contuzie cu delacerare cerebrală, contuzie

cerebeloasă, hemoragii secundare în trunchiul cerebral, excoriație pe mâna dreaptă,

echimoză pe umărul stâng și fractura oaselor bazinului, care au fost produse prin

acțiunea traumatică cu un obiect contondent, sau la lovirea de acesta, posibil în

timpul și circumstanțele indicate și au provocat decesul acesteia.

Potrivit procesului - verbal de examinare a obiectului din 25.11.2013,

automobilul Opel Corsa, număr de înmatriculare CR AT 886, are deteriorată bara de

protecție din față, aripile din față, capota și portbagajul din față, sistema de frânare

este în stare de funcțiune.

Conform procesului – verbal de examinare a obiectului din 25.11.2013, la

automobilul Vaz-2109, număr de înmatriculare C OS 732, partea din față este

deteriorată și anume: bara de protecție, aripile, capota, lipsesc parbrizele din față și

din dreapta din față.

Potrivit raportului de expertiză nr. 1672 din 01.04.2013, urmele de frânare cu

lungimea de 30 m., cu deraparea la 4, 4 m., lăsate de roțile automobilului Opel Corsa

pe partea carosabilă a drumului corespund vitezei de 80 km/oră.

Conform raportului de expertiză nr. 4120 din 21.05.2014, în momentul

tamponării, axele longitudinale ale automobilelor Vaz 2109 și Opel Corsa se aflau

sub unghi de 45 - 50 grade, unul față de altul.

În baza probelor administrate, evaluate din punct de vedere al pertinenței,

concludenței și utilității lor, iar în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor,

instanța a conchis că vinovăția inculpatului este dovedită integral și a încadrat

acțiunile lui în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, ca încălcarea regulilor de

securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana

care conduce mijlocul de transport, încălcare care din imprudență a cauzat decesul

unei persoane.

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 7, 72, 75-77 Cod

penal, că inculpatul a săvârșit pentru prima dată o infracțiune din imprudență, că

circumstanțe agravante nu s-au stabilit, că inculpatul se caracterizează satisfăcător,

anterior nu a fost judecat, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, nu

4

prezintă pericol social, concluzionând că corectarea și reeducarea lui va fi posibilă și

fără izolare de societate.

solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie

condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal la 5 ani închisoare, cu executare

în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport

pe un termen de 4 ani, fiind admise integral acțiunile civile înaintate.

Apelantul a invocat, că instanța de fond a încălcat criteriile generale de

individualizare a pedepsei, prevăzute la art. 75 Cod penal.

Suspendarea executării pedepsei aplicate inculpatului este neargumentată.

Instanța de judecată nu a ținut cont de faptul că infracțiunea comisă este una

gravă, pentru care legislația prevede exclusiv pedeapsa închisorii, în rezultat fiind

cauzat din imprudență decesul unei persoane, alte două persoane fiind traumate, că

inculpatul nu a restituit prejudiciul cauzat.

Astfel, instanța a aplicat inculpatului o pedeapsă prea blândă, nefiind realizate

scopurile legii penale, și anume corectarea inculpatului.

3.1. A declarat apel și avocatul Dragoș Bogatu, solicitând casarea sentinței și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat, deoarece fapta lui nu

întrunește elementele infracțiunii, cât și declararea nulității procesului – verbal de

cercetare la fața locului din 22.09.2013.

Apelantul a indicat că sentința este neîntemeiată și nemotivată.

Martorii și părțile vătămate Foiu E., Foiu M., Bodrug N. și Bodrug N., au

declarat că inculpatul nu este vinovat, că în momentul tamponării, mașina la volanul

căreia se afla inculpatul se afla în afara șoselei, pe drumul secundar, traversând deja

partea carosabilă a traseului Chișinău – Dubăsari, și aflându-se pe drumul spre

Hrușova. Înainte de virarea la stânga, din întâmpinare careva mijloace de transport nu

veneau.

Aceste declarații ale martorilor oculari combat versiunea acuzării precum că

tamponarea ar fi avut loc pe carosabil, adică pe traseul principal.

Accidentul produs, a avut loc din motivul încrederii exagerate în sine a părții

vătămate Cebotari, care a ignorat prevederile art. 45 din Regulamentul circulației

rutiere.

Mai mult, potrivit raportului de expertiză nr. 1672 din 01.04.2014, viteza

automobilului „Opel Corsa”, înaintea impactului, depășea viteza de 80 km/h.

Procesul – verbal de cercetare la fața locului din 22.09.2013, a fost întocmit cu

încălcarea flagrantă a prevederilor legale. Astfel, în schema accidentului rutier, anexă

a procesului – verbal, nu este indicată distanța între locul tamponării și acostament,

or, opiniile despre locul tamponării sunt diferite, iar majoritatea martorilor și părților

vătămate menționează că acest loc este în afara arterei Chișinău – Dubăsari. Partea

vătămată Cebotari, nu a semnat fiecare filă a procesului – verbal și schița

accidentului rutier, așa cum o cere norma legală. La fel, nici inspectorul nu a semnat

filele procesului – verbal. În procesul – verbal nu sunt indicate datele despre aparatul

foto utilizat, iar expertul care era obligat de a participa și a face poze nu se afla la fața

locului.

În aceste condiții, se impune necesară anularea procesului – verbal respectiv.

Totodată, nici expertizele auto – tehnice nr. 1672 din 01.04.2014 și nr. 4120

din 21.05.2014, nu pot fi puse la baza sentinței, or, în ambele, experții Timuș și

5

Lungul, indică distanța dintre locul tamponării mașinilor și acostament, cu toate că

această distanță nu a fost indicată în schița accidentului, devenind astfel misterios de

unde experții puteau stabili această distanță.

În acțiunile inculpatului nu se conțin elementele și semnele componenței

infracțiunii imputate, el urmând a fi achitat.

3.2. Avocatul Vasile Tripac, la fel a declarat apel, în numele părților vătămate

și civile Cebotari A. și Cebotari N., solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei

noi hotărâri, prin care inculpatului să-i fie stabilită pedeapsa fără aplicarea art. 90

Cod penal, fiind admise integral acțiunile civile înaintate de părțile vătămate și

anume: încasarea în beneficiul lui Cebotari A. a prejudiciului material de 51.674 lei,

moral de 25.000 lei și cheltuielile de judecată în sumă de 2500 lei, și în contul lui

Cebotari N. prejudiciul material de 1500 lei, venitul ratat de 15.000 lei pentru

incapacitatea de muncă pe o perioadă de 3 luni, prejudiciul moral de 30.000 lei și

cheltuielile de judecată în sumă de 2500 lei.

Apelantul a invocat că comportamentul inculpatului la faza de urmărire penală

și în cadrul judecării cauzei denotă faptul, că ultimul nu a conștientizat și nu regretă

fapta comisă, ci din potrivă are o poziție de a acuza o altă persoană de comiterea

accidentului rutier.

2016, apelul avocatului D. Bogatu a fost respins ca nefondat, apelurile procurorului și

avocatului V. Tripac au fost admise, casată sentința în latura pedepsei și pronunțată o

nouă hotărâre.

Bodrug Ivan a fost condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal la 3

ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip deschis, de la reținere, cu privarea

de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani.

În rest, sentința a fost menținută.

Instanța de apel, a statuat că vinovăția inculpatului este dovedită prin probe

pertinente, concludente și utile care coroborează între ele, și anume: declarațiile

părților vătămate Cebotari A., Boșcanean D., Foiu E., Cebotari N., succesorului părții

vătămate Foiu M., martorilor Bodrug N., Bodrug N., Panteleeva T. și Chisarevschi I.,

ultimul declarând că a întocmit procesul verbal de cercetare la fața locului și schița

accidentului rutier în prezența martorului Cebotari I, șoferului Cebotari A. și

inspectorului poliției rutiere Iacub S. Potrivit schiței, locul tamponării este marcat

prin cruciuliță încercuită, apreciat după scurgerile de ulei și cioburi, distanța dintre

acostament și locul accidentului nu este indicată, deoarece nu a făcut legătură cu

acostamentul din direcția s. Hrușova, ci cu linia de intersecție, a fost făcut și tabelul

fotografic și pe una din fotografii se văd urmele de frânare ale automobilului de

model Opel Corsa, ce venea din direcția mun. Chișinău, fotografiile au fost efectuate

cu aparatul foto de model Panasonic,care ulterior a fost predat altui ofițer, care a și

extras din acesta fotografiile, după tabelul fotografic și schița accidentului rutier se

vede că tamponarea a avut loc în apropierea acostamentului, locul tamponării indicat

în schița accidentului rutier se apreciază după urmele de frânare ale automobilului,

care corespund lățimii mijlocului de transport implicat în tamponare, după lățimea

drumului, urmele de frânare și lățimea mijlocului de transport se poate constata locul

tamponării, nu a fost măsurată distanța de vizibilitate din intersecția în direcția mun.

Chișinău, procesul – verbal de cercetare la fața locului a fost semnat de el și de

martorul asistent; procesul – verbal de cercetare la fața locului din 22.09.2013, în

6

care se descrie locul infracțiunii comise; raportul de expertiză medico-legală nr.

331D din 24.10.2013, că pe corpul lui Cebotari A. au fost depistate leziuni corporale

sub formă de edem, echimoză a genunchiului stâng, care au fost produse în timpul și

circumstanțele indicate, cu un corp contondent și se califică ca vătămări neînsemnate;

raportul de expertiză medico-legală nr. 335D din 25.10.2013, că pe corpul lui

Cebotari N. au fost depistate leziuni corporale sub formă de fractura maleolei laterale

a gambei drepte, fractura coastei 7 pe stânga, care au fost produse cu un corp

contondent, posibil în timpul și circumstanțele indicate, care duc la dereglarea

sănătății de lungă durată și se califică ca vătămări medii; raportul de expertiză

medico-legală nr. 350D din 05.11.2013, că pe corpul Boșcanean D. au fost depistate

leziuni corporale sub formă de plagă a gleznei drepte, care au fost produse cu un corp

contondent sau la lovirea de acest corp, posibil în timpul și circumstanțele indicate,

care duc la dereglarea sănătății de scurtă durată și se califică ca vătămări ușoare;

raportul de expertiză medico-legală nr. 405D din 06.12.2013, că pe corpul lui Foiu E.

au fost depistate leziuni corporale sub formă de fractura coastelor 4, 5 pe stânga,

trauma acută cranio - cerebrală, comoție cerebrală, fractura deschisă a osului radial și

capului osului ulnar pe stânga, plăgi pe antebrațul drept, gamba stângă, care au fost

produse cu un corp contondent, posibil în timpul și circumstanțele indicate, care duc

la dereglarea sănătății de lungă durată și se califică ca vătămări corporale medii;

raportul de expertiză medico-legală nr. 143/1752 D din 29.01.2014, că pe corpul lui

Foiu V. au fost depistate leziuni corporale sub formă de traumă cranio - cerebrală

deschisă, echimoză pe pleoapa dreaptă, hemoragii în țesuturile moi pericraniene,

fractura oaselor bolții și bazei craniului, hemoragii subarahnoidiene, sânge în

ventriculele cerebrale, contuzie cu delacerare cerebrală, contuzie cerebeloasă,

hemoragii secundare în trunchiul cerebral, excoriație pe mâna dreaptă, echimoză pe

umărul stâng și fractura oaselor bazinului, care au fost produse prin acțiunea

traumatică cu un obiect contondent, sau la lovirea de acesta, posibil în timpul și

circumstanțele indicate și au provocat decesul acesteia; procesul verbal din

25.11.2013, cu participarea lui Cebotari A., de examinare a automobilului „Opel

Corsa”, care are deteriorată bara de protecție din față, aripile din față, capota și

portbagajul din față; raportul de expertiză nr. 4120 din 21.05.2014, că în momentul

tamponării axele longitudinale ale automobilelor”Vaz-2109” și „Opel Corsa” se aflau

sub unghi de 45-50 grade, unul față de altul.

Instanța de fond corect a reținut circumstanțele de fapt și just a încadrat

infracțiunile comise de către inculpat conform art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, ca

încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de

transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat

din imprudență o vătămare medie a integrității corporale sau a sănătății, cu decesul

unei persoane.

Totodată, instanța de fond nu a ținut cont de criteriile generale de

individualizare a pedepsei, deoarece a stabilit inculpatului o pedeapsă inechitabilă,

ineficientă, disproporțională și vădit prea blândă, care nu va duce la corectarea lui, la

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, și nu va restabili echitatea socială.

Astfel, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, urmează de ținut cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, care se atribuie la categoria celor grave, de persoana

celui vinovat, de consecințele produse, inclusiv decesul unei persoane, că inculpatul

7

se căiește și a recuperat prejudiciul cauzat familiei Foiu, este supus pentru prima dată

răspunderi penale, pentru infracțiune gravă, comisă din imprudență.

Prin urmare, corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă prin aplicarea

unei pedepse mai aspre, deoarece infracțiunea incriminată lui constituie o categorie

de infracțiuni comiterea cărora în ultimul timp a atins un nivel înalt, unul din motive

fiind și blândețea pedepselor aplicate, care de fapt nu sânt percepute real de către

condamnați și nu influențează efectiv la prevenirea acestor categorii de infracțiuni.

Nu pot fi reținute argumentele de nevinovăție a inculpatului, or, vinovăția lui

în comiterea infracțiunii incriminate este dovedită, indubitabil, prin probele

administrate.

Nu este întemeiat nici argumentul avocatului privind constatarea nulității unor

probe și acțiuni procedurale, or, faptul că apărătorul și inculpatul nu au contestat

legalitatea actelor procedurale în modul și termenul stabilit de lege, la finisarea

urmăririi penale, prezumă că ei au acceptat situația dată.

Instanța de fond just a admis parțial acțiunea civilă înaintată de părțile

vătămate Cebotari A. și Cebotari N., corect apreciind situația de fapt și de drept în

latura civilă, iar concluzia și soluția pronunțată în această parte este una echitabilă,

întemeiată și legală.

hotărârilor adoptate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

inculpatul să fie achitat, deoarece fapta lui nu întrunește elementele infracțiunii, cât și

declararea nulității procesului – verbal de cercetare la fața locului din 22.09.2013.

Recurentul a indicat, că instanța de fond nu și-a întemeiat nici într-un fel

hotărârea sa.

Prin nemotivarea sentinței a fost prejudiciat și principiul contradictorialității în

procesul penal, sau instanța nu a luat în seamă poziția apărării, nemaivorbind de

combaterea ei.

Martorii pretinși a fi ai acuzării, l-au îndreptățit pe inculpat, însă instanța de

apel nu s-a expus asupra acestor motive, consemnate în apelul declarat.

Instanța de apel nu a luat în calcul poziția apărării referitor la nulitatea unor

acțiuni procedurale și probe, respectiv imposibilitatea plasării lor la baza deciziei.

Procesul – verbal de cercetare la fața locului din 22.09.2013 a fost întocmit de

inspectorul Chisarevici I., cu încălcarea flagrantă a prevederilor legale.

În schema accidentului rutier nu este indicată distanța între locul tamponării și

acostament, iar părerile despre locul tamponării sunt diferite. Majoritatea martorilor

și părților vătămate au menționat, că acest loc este în afara arterei Chișinău –

Dubăsari, la aceste obiecții instanța de apel expunându-se succint, fără a da o

apreciere motivelor expuse.

Nici expertizele auto – tehnice nr. 1672 din 01.04.2014 și nr. 4120 din

21.05.2014, nu pot fi puse la baza unei hotărâri judiciare legale. În ambele cazuri

experții Timuș și Lungul indică distanța dintre locul tamponării și acostament, însă

luând în considerație că această distanță nu a fost indicată în schița accidentului

rutier, este incert cum experții au putut stabili distanța respectivă.

Stabilirea pedepsei sub formă de închisoare nu a fost motivată în niciun fel,

instanța afirmând că inculpatul a reparat prejudiciul cauzat familiei Foiu în urma

decesului fiicei, că este supus pentru prima dată răspunderii penale, fiind condamnat

8

pentru săvârșirea unei infracțiuni din imprudență, dar a condamnat inculpatul la 3 ani

închisoare, ceea ce este paradoxal.

Instanța de apel, nu a motivat pedeapsa aplicată inculpatului, ba chiar se

contrazice, cele invocate de instanța de apel, fiind circumstanțe atenuante, care ar

trebui să ducă la stabilirea unei pedepse mai blânde și nu invers.

Potrivit materialelor dosarului, inculpatul se caracterizează exemplar, locuiește

cu familia, are loc permanent de lucru și își întreține buneii. În ziua producerii

accidentului, împreună cu familia și viitoarea logodnică, plecau la părinții ultimei

pentru a o cere de nevastă.

La moment, cu familia victimei se află în relații similar celor familiare și a

contribuit activ la funeraliile fetei, concomitent din partea rudelor ultimei neexistând

pretenții.

Argumentele expuse supra au menirea să elucideze doar legalitatea,

temeinicia și motivarea stabilirii pedepsei cu închisoare, dar nu și vinovăția

inculpatului.

Lipsesc probele pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată și

concluziile încadrării juridice ale acțiunilor inculpatului.

În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de

procedură penală – instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor indicate

în apel, hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, dispozitivul

este expusă neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția, nu

sunt întrunite elementele infracțiunii.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează

că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se

pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod

de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin.

(5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea

temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest

sens. Potrivit art. 6 pct. 11/1) Cod de procedură penală, eroare gravă de fapt

constituie stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea

în considerare a probelor care le confirmau sau prin denaturarea conținutului

acestora. Eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor.

Sub acest aspect se reține, că recursul ordinar este fondat în drept și pe

temeiurile prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, că instanța

de apel nu s-ar fi pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, că dispozitivul

hotărârii expus neclar, că instanța ar fi admis o eroare gravă de fapt, care ar fi afectat

soluția instanței.

Însă, în recursul respectiv, în pofida prevederilor enunțate, nu este specificat, în

raport cu relevanțele conținute în partea descriptivă a hotărârii contestate, asupra

căror motive concrete invocate în apel nu s-ar fi pronunțat instanța de apel și care ar

fi esența circumstanțelor că dispozitivul hotărârii este expus neclar, că instanța ar fi

9

admis o eroare gravă de fapt, raportată la exigențele art. 6 pct. 11/1) Cod de

procedură penală, care ar fi afectat soluția instanței, fiind omisă în totalitate și

argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens (pct. 5. din decizie).

Circumstanțele enunțate denotă că recursul declarat nu întrunește condițiile de

conținut în partea vizată, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din

oficiu recursul ordinar al avocatului cu circumstanțe în fapt și în drept, care le-ar

justifica.

Or, conform prevederilor art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării

sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

În al doilea rând, conform art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10) Cod de procedură

penală hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv și în temeiul când hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când nu au fost întrunite

elementele infracțiunii, când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor

legale.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar

declarat (pct. 5. din decizie), motivele fiind și contradictorii: „argumentele expuse au

menirea să elucideze doar legalitatea, temeinicia și motivarea stabilirii pedepsei cu

închisoare, dar nu și vinovăția inculpatului..., lipsesc probele pe care se întemeiază

concluziile instanței de judecată și concluziile încadrării juridice ale acțiunilor

inculpatului...”, se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a

hotărârilor contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2. și 4. din prezenta decizie,

relevă în mod concludent că instanțele de fond și de apel, legal și întemeiat au

constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată

inculpatului, și încadrarea juridică corectă a acțiunilor lui infracționale, în strictă

conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept

material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile

părților vătămate Cebotari A., Boșcanean D., Foiu E. și Cebotari N., succesorului

părții vătămate Foiu M., martorilor Bodrug N., Bodrug N., Panteleeva T. și

Chisarevschi I., procesul – verbal de cercetare la fața locului din 22.09.2013, raportul

de expertiză medico-legală nr. 331D din 24.10.2013, că pe corpul lui Cebotari A. au

fost depistate vătămări neînsemnate, raportul de expertiză medico-legală nr. 335D din

25.10.2013, că la Cebotari N. au fost depistate vătămări medii, raportul de expertiză

medico-legală nr. 350D din 05.11.2013, că la Boșcanean D. au fost depistate

vătămări ușoare, raportul de expertiză medico-legală nr. 405D din 06.12.2013 că la

Foiu E. au fost depistate vătămări corporale medii, raportul de expertiză medico-

legală nr. 143/1752 D din 29.01.2014 că pe corpul lui Foiu V. au fost depistate

vătămări grave care au provocat decesul ei, procesul verbal de examinare a

automobilelor implicate, din 25.11.2013, raportul de expertiză nr. 4120 din

21.05.2014, că, în momentul tamponării, axele longitudinale ale automobilelor ”Vaz-

2109” și „Opel Corsa” se aflau sub unghi de 45-50 grade unul față de altul, toate

probele fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității,

10

veridicității și coroborării lor, instanța de apel pronunțându-se argumentat asupra

tuturor motivelor invocate în apelul apărării și indicând motivele pentru care a

respins probele și versiunile apărării (pct. 3. și 4. din decizie).

Or, probele administrate, inclusiv cele nominalizate supra, dovedesc cu

concludență că inculpatul a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (3) lit. b)

Cod penal, prin necedarea trecerii, virând la stânga, vehiculului condus regulamentar

de partea vătămată Cebotari A., și care venea din sens opus, încălcare a art. 40.1 al

Regulamentului Circulației Rutiere, ce a cauzat din imprudență decesul unei

persoane.

În același timp, la stabilirea pedepsei inculpatului, instanța de apel just și

argumentat a ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, conform căror persoanei

recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă

în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii. Pedeapsa are drept scop

restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. La

stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile

de viață ale familiei acestuia.

Deci, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată

inculpatului de către instanța de apel în corespundere cu prevederile legale (pct. 4. din

decizie).

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință

soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat

decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o

acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs

eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele

jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei).

Pe lângă aceasta, recursul vizat este întemeiat doar pe critica modului în care

instanțele de fond și de apel au apreciat circumstanțele cauzei (pct. 5. din decizie).

Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de

procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa

convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel,

judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza

oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor

din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau

reaprecierea circumstanțelor cauzei și probelor în alt sens decât cel pe care îl propune

avocatul inculpatului, este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care

nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de

procedură penală, și invocarea doar acestei chestiuni în recursul ordinar este lipsită de

orice suport legal (pct. 5. din decizie).

Mai mult, motivele invocate în recursul de pe rol au constituit deja obiect de

examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în

acest sens (pct. 2 – 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor

11

cauzei care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței

CtEDO (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița versus Moldova), nu poate servi

temei pentru reexaminarea cauzei.

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent, că instanțele de fond și de

apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că

hotărârile contestate conțin motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că

instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, aplicând o

pedeapsă individualizată conform prevederilor legale, că în acțiunile inculpatului au

fost întrunite elementele infracțiunii imputate, că instanța de apel a aplicat

inculpatului pedepse individualizate conform prevederilor legale, și că recursul

ordinar este unul vădit neîntemeiat.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este

vădit neîntemeiat.

Prin urmare, odată ce recursul ordinar este vădit neîntemeiat, acesta urmează a

fi declarat inadmisibil.

procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de avocatul Dragoș Bogatu,

împotriva sentinței Judecătoriei Criuleni din 17 noiembrie 2015 și deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 01 martie 2016, în privința inculpatului Bodrug

Ivan Nicolai, pe motiv că este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 03 august 2016.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Iurie Diaconu

Elena Covalenco

12