1ra-1197/2016 — Art. 264 alin. 3 lit. b, CP

Prin sentința Judecătoriei Criuleni din 17 noiembrie 2015, Bodrug Ivan a fost condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal la 5 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani. Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare i-a fost suspendată condiționat, pe un termen de probă de 5 ani. De la inculpat s-a încasat în beneficiul lui Cebotari Andrei, prejudiciul material de 51.674 lei, cel moral de 3000 lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 2500 lei. În rest acțiunea civilă a fost respinsă. De la inculpat s-a încasat în beneficiul lui Cebotari Nina, prejudiciul material de 1231 lei, cel moral de 10.000 lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 2500 lei. În rest acțiunea civilă a fost respinsă. 1

Instanța de fond a constatat, că la 22 septembrie 2013, orele 14.45, inculpatul Bodrug Ivan, conducând automobilul Vaz – 21099, număr de înmatriculare C OS 732, deplasându-se pe traseul Chișinău – Dubăsari, în direcția mun. Chișinău, în apropierea satelor Hrușova și Zăicana a efectuat virarea la stânga, ieșind pe banda opusă a carosabilului fără a ceda trecerea automobilului Opel Corsa număr de înmatriculare CR AT 886, condus de Cebotari A., pe partea dreaptă a carosabilului, din sens opus, adică din partea mun. Chișinău, prin ce a încălcat prevederile art. 40.1 al Regulamentului Circulației Rutiere, potrivit căruia „înaintea virării la stânga sau întoarcerii, conducătorul de vehicul trebuie: a) să se apropie din timp de axa drumului, în cazul circulației dublu sens, sau de marginea stângă a carosabilului cu circulația în sens unic; b) să cedeze trecerea vehiculelor care vin din sens opus și urmează să se deplaseze înainte sau la dreapta, precum și pietonilor”, în rezultatul căruia a tamponat acest mijloc de transport. Ca urmare a acestei încălcări, conducătorului automobilului cu numărul de înmatriculare CR AT 886, Cebotari A., i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de edem, echimoză a genunchiului stâng, care se califică ca vătămări corporale neînsemnate, iar pasagerilor din același autoturism, Cebotari N. i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de fractura maleolei laterale a gambei drepte, fractura coastei 7 pe stânga, care duc la dereglarea sănătății de lungă durată și se califică ca vătămări corporale medii, lui Boșcănean D. i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de plagă a gleznei drepte, care duc la dereglarea sănătății de scurtă durată și se califică ca vătămări corporale ușoare. Pasagerilor din automobilul cu numărul de înmatriculare C OS 732, Foiu E., i- au fost pricinuite leziuni corporale sub formă de fractura coastelor 4, 5 pe stânga, traumă acută cranio – cerebrală, comoție cerebrală, fractura deschisă a osului radial și capului osului ulnar pe stânga, plăgi pe antebrațul drept, gamba stânga, care duc la dereglarea sănătății de lungă durată și se califică ca vătămări corporale medii, Foiu V. i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de traumă cranio – cerebrală deschisă, echimoză pe pleoapa dreaptă, hemoragii în țesuturile moi pericraniene, fractura oaselor bolții și bazei craniului, hemoragii subarahnoidiene, sânge în ventriculele cerebrale, contuzie cu delacerare cerebrală, contuzie cerebeloasă, hemoragii secundare în trunchiul cerebral, excoriație pe mâna dreaptă, echimoză pe umărul stâng și fractura oaselor bazinului, care au provocat decesul acesteia. Instanța a reținut că inculpatul nu a recunoscut vina și a declarat, că împreună cu mireasa lui, Foiu V., cu bunica acesteia, Foiu E. și cu părinții lui, Bodrug N. și Bodrug N., au urcat în automobilul Vaz-2109 și s-au pornit din s. Zăicana, r-nul Criuleni spre s. Boșcana, r-nul Criuleni. La volanul automobilului era el, pe bancheta pasagerului din față ședea Foiu V., pe bancheta din spate din urma șoferului ședea Bodrug N., în mijloc Bodrug N. și alături Foiu E. Deplasându-se pe traseul Chișinău - Dubăsari, în direcția mun. Chișinău, în apropierea de intersecția dintre s. Hrușova și s. Zăicana, s-a asigurat că nu este pe banda opusă nici un mijloc de transport și a virat la stânga spre s. Hrușova. La un moment, a apărut în fața automobilului un bărbat în etate, la care a frânat, neavând viteză mare așa cum se afla în intersecție. Depășind traseul ce duce spre mun. Chișinău, a stopat automobilul pe drumul adiacent ce duce spre s. Hrușova. Intenționa să deschidă ușa pentru a coborî și în acel moment a auzit sunetul frânării unui mijloc de transport și tot atunci s-a produs tamponarea. Până la impact nu a văzut automobilul care a frânat. Cu schița accidentului rutier și procesul 2 – verbal de cercetare la fața locului a făcut cunoștință la finele anchetei, însă nu este de acord cu ele și le-a contestat. Deși inculpatul nu-și recunoaște vina, fiind poziția lui de apărare, aceasta este dovedită integral prin probele administrate. Astfel, partea vătămată Cebotari A. a declarat, că împreună cu Cebotari N. și Boșcanean D., se deplasa la volanul automobilului Opel Corsa, număr de înmatriculare CR AT 886, din direcția mun. Chișinău spre or. Criuleni. Pe traseul Chișinău - Dubăsari, în apropierea s. Hrușova, la intersecția cu s. Zăicana, la o distanță de 50-60 m., a observat automobilul Vaz-2109, care se deplasa cu o viteză mică și semnaliza virarea spre s. Hrușova. Conducând automobilul cu viteza de 80 - 90 km/h și fiind sigur că șoferul automobilului Vaz-2109 va acționa conform regulamentului rutier, a continuat deplasarea. Văzând că automobilul Vaz-2109, continuă deplasarea ieșind pe banda lui, a frânat brusc, dar nu a reușit să stopeze automobilul definitiv, urmând impactul. Automobilul condus de el s-a lovit frontal în partea laterală dreapta din față a automobilului Vaz-2109, deoarece ultimul nu i-a cedat trecerea. Partea vătămată Foiu E. a relatat că se deplasa cu Bodrug N., Bodrug N. și nepoțica ei Foiu V., în automobilul condus de inculpat. În apropierea s. Hrușova, au fost tamponați de un automobil care venea din direcția mun. Chișinău. Consideră, că dacă acesta nu se deplasa cu viteză mare, nu era așa de puternică lovitură. Partea vătămată Cebotari N. a declarat, că cu Cebotari A. și Boșcanean D. se deplasau cu automobilul Opel Corsa din direcția mun. Chișinău spre or. Criuleni pe traseul Chișinău – Dubăsari. În timpul deplasării, din direcția or. Dubăsari, în preajma unei intersecții, în întâmpinare venea un automobil de culoare albă cu luminile aprinse, care a indicat virarea la stânga și a micșorat viteza. Dar ce a fost mai departe nu ține minte, deoarece și-a pierdut cunoștința. Martorul Bodrug N. a relatat, că se deplasa cu automobilul condus de inculpat pe traseul Chișinău – Dubăsari – Poltava. Pe bancheta din față, lângă șofer ședea mireasa inculpatului, Foiu V., iar pe bancheta din spate era el, Bodrug N. și Foiu E. Când au ajuns la traseul Poltava, inculpatul a traversat din direcția s. Zăicana spre s. Hrușova, a trecut drumul principal. În fața automobilului a apărut un bărbat care încurca la deplasare. Bodrug I. a fost nevoit să frâneze și în acel moment s-a produs impactul. Martorul Bodrug N. a declarat, că împreună cu soțul Bodrug N., inculpatul, Foiu V. și Foiu E., s-au pornit din s. Zăicana în s. Hrușova, r-nul Criuleni, la volan aflându-se inculpatul, pe bancheta din față lângă șofer s-a așezat Foiu V., pe bancheta din spate din urma acesteia s-a așezat bunica ei, Foiu E., în mijloc s-a așezat Bodrug N. și lângă el, în spatele șoferului s-a așezat ea. Când au virat spre s. Hrușova, iar în fața automobilului a apărut un bărbat în vârstă, inculpatul a stopat automobilul. Dar, când automobilul lor deja a trecut traseul spre s. Hrușova, s-a auzit un șuierat și o lovitură în partea dreaptă a automobilului. Martorul Panteleeva T. a declarat, că se deplasa pe traseul Chișinău - Criuleni spre mun. Chișinău, conducând automobilul său. A văzut cum automobilul Vaz de culoare albă, ajungând în apropierea intersecției s. Hrușova, a semnalizat la stânga. În timpul acestei manevre, încă nu trecuse deplin pe drumul secundar, din direcția mun. Chișinău se deplasa un automobil de culoare albastră, care s-a tamponat în automobilul de culoare albă. Tamponarea a avut loc pe carosabil. Când automobilul 3 alb a început virarea, automobilul albastru se vedea că vine. Prin dreapta automobilului alb făcea manevra de depășire și trecuse aproximativ 10 metri când a auzit tamponarea. În procesul – verbal de cercetare la fața locului din 22.09.2013, este descris locul infracțiunii comise. Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 331D din 24.10.2013, pe corpul lui Cebotari A. au fost depistate vătămări neînsemnate. Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 335D din 25.10.2013, la Nina Cebotari au fost depistate vătămări medii. Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 350D din 05.11.2013, pe corpul Danielei Boșcanean au fost depistate vătămări ușoare. Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 405D din 06.12.2013, la Eugenia Foiu au fost depistate vătămări corporale medii. Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 143/1752 D din 29.01.2014, pe corpul Verei Foiu au fost depistate leziuni corporale sub formă de traumă cranio - cerebrală deschisă, echimoză pe pleoapa dreaptă, hemoragii în țesuturile moi pericraniene, fractura oaselor bolții și bazei craniului, hemoragii subarahnoidiene, sânge în ventriculele cerebrale, contuzie cu delacerare cerebrală, contuzie cerebeloasă, hemoragii secundare în trunchiul cerebral, excoriație pe mâna dreaptă, echimoză pe umărul stâng și fractura oaselor bazinului, care au fost produse prin acțiunea traumatică cu un obiect contondent, sau la lovirea de acesta, posibil în timpul și circumstanțele indicate și au provocat decesul acesteia. Potrivit procesului - verbal de examinare a obiectului din 25.11.2013, automobilul Opel Corsa, număr de înmatriculare CR AT 886, are deteriorată bara de protecție din față, aripile din față, capota și portbagajul din față, sistema de frânare este în stare de funcțiune. Conform procesului – verbal de examinare a obiectului din 25.11.2013, la automobilul Vaz-2109, număr de înmatriculare C OS 732, partea din față este deteriorată și anume: bara de protecție, aripile, capota, lipsesc parbrizele din față și din dreapta din față. Potrivit raportului de expertiză nr. 1672 din 01.04.2013, urmele de frânare cu lungimea de 30 m., cu deraparea la 4, 4 m., lăsate de roțile automobilului Opel Corsa pe partea carosabilă a drumului corespund vitezei de 80 km/oră. Conform raportului de expertiză nr. 4120 din 21.05.2014, în momentul tamponării, axele longitudinale ale automobilelor Vaz 2109 și Opel Corsa se aflau sub unghi de 45 - 50 grade, unul față de altul. În baza probelor administrate, evaluate din punct de vedere al pertinenței, concludenței și utilității lor, iar în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor, instanța a conchis că vinovăția inculpatului este dovedită integral și a încadrat acțiunile lui în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, ca încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare care din imprudență a cauzat decesul unei persoane. La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 7, 72, 75-77 Cod penal, că inculpatul a săvârșit pentru prima dată o infracțiune din imprudență, că circumstanțe agravante nu s-au stabilit, că inculpatul se caracterizează satisfăcător, anterior nu a fost judecat, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, nu 4 prezintă pericol social, concluzionând că corectarea și reeducarea lui va fi posibilă și fără izolare de societate.

Procurorul în Procuratura r-nului Criuleni, Adriana Țîcu, a declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal la 5 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani, fiind admise integral acțiunile civile înaintate. Apelantul a invocat, că instanța de fond a încălcat criteriile generale de individualizare a pedepsei, prevăzute la art. 75 Cod penal. Suspendarea executării pedepsei aplicate inculpatului este neargumentată. Instanța de judecată nu a ținut cont de faptul că infracțiunea comisă este una gravă, pentru care legislația prevede exclusiv pedeapsa închisorii, în rezultat fiind cauzat din imprudență decesul unei persoane, alte două persoane fiind traumate, că inculpatul nu a restituit prejudiciul cauzat. Astfel, instanța a aplicat inculpatului o pedeapsă prea blândă, nefiind realizate scopurile legii penale, și anume corectarea inculpatului. 3.1. A declarat apel și avocatul Dragoș Bogatu, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat, deoarece fapta lui nu întrunește elementele infracțiunii, cât și declararea nulității procesului – verbal de cercetare la fața locului din 22.09.2013. Apelantul a indicat că sentința este neîntemeiată și nemotivată. Martorii și părțile vătămate Foiu E., Foiu M., Bodrug N. și Bodrug N., au declarat că inculpatul nu este vinovat, că în momentul tamponării, mașina la volanul căreia se afla inculpatul se afla în afara șoselei, pe drumul secundar, traversând deja partea carosabilă a traseului Chișinău – Dubăsari, și aflându-se pe drumul spre Hrușova. Înainte de virarea la stânga, din întâmpinare careva mijloace de transport nu veneau. Aceste declarații ale martorilor oculari combat versiunea acuzării precum că tamponarea ar fi avut loc pe carosabil, adică pe traseul principal. Accidentul produs, a avut loc din motivul încrederii exagerate în sine a părții vătămate Cebotari, care a ignorat prevederile art. 45 din Regulamentul circulației rutiere. Mai mult, potrivit raportului de expertiză nr. 1672 din 01.04.2014, viteza automobilului „Opel Corsa”, înaintea impactului, depășea viteza de 80 km/h. Procesul – verbal de cercetare la fața locului din 22.09.2013, a fost întocmit cu încălcarea flagrantă a prevederilor legale. Astfel, în schema accidentului rutier, anexă a procesului – verbal, nu este indicată distanța între locul tamponării și acostament, or, opiniile despre locul tamponării sunt diferite, iar majoritatea martorilor și părților vătămate menționează că acest loc este în afara arterei Chișinău – Dubăsari. Partea vătămată Cebotari, nu a semnat fiecare filă a procesului – verbal și schița accidentului rutier, așa cum o cere norma legală. La fel, nici inspectorul nu a semnat filele procesului – verbal. În procesul – verbal nu sunt indicate datele despre aparatul foto utilizat, iar expertul care era obligat de a participa și a face poze nu se afla la fața locului. În aceste condiții, se impune necesară anularea procesului – verbal respectiv. Totodată, nici expertizele auto – tehnice nr. 1672 din 01.04.2014 și nr. 4120 din 21.05.2014, nu pot fi puse la baza sentinței, or, în ambele, experții Timuș și 5 Lungul, indică distanța dintre locul tamponării mașinilor și acostament, cu toate că această distanță nu a fost indicată în schița accidentului, devenind astfel misterios de unde experții puteau stabili această distanță. În acțiunile inculpatului nu se conțin elementele și semnele componenței infracțiunii imputate, el urmând a fi achitat. 3.2. Avocatul Vasile Tripac, la fel a declarat apel, în numele părților vătămate și civile Cebotari A. și Cebotari N., solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului să-i fie stabilită pedeapsa fără aplicarea art. 90 Cod penal, fiind admise integral acțiunile civile înaintate de părțile vătămate și anume: încasarea în beneficiul lui Cebotari A. a prejudiciului material de 51.674 lei, moral de 25.000 lei și cheltuielile de judecată în sumă de 2500 lei, și în contul lui Cebotari N. prejudiciul material de 1500 lei, venitul ratat de 15.000 lei pentru incapacitatea de muncă pe o perioadă de 3 luni, prejudiciul moral de 30.000 lei și cheltuielile de judecată în sumă de 2500 lei. Apelantul a invocat că comportamentul inculpatului la faza de urmărire penală și în cadrul judecării cauzei denotă faptul, că ultimul nu a conștientizat și nu regretă fapta comisă, ci din potrivă are o poziție de a acuza o altă persoană de comiterea accidentului rutier.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 martie 2016, apelul avocatului D. Bogatu a fost respins ca nefondat, apelurile procurorului și avocatului V. Tripac au fost admise, casată sentința în latura pedepsei și pronunțată o nouă hotărâre. Bodrug Ivan a fost condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal la 3 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip deschis, de la reținere, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani. În rest, sentința a fost menținută. Instanța de apel, a statuat că vinovăția inculpatului este dovedită prin probe pertinente, concludente și utile care coroborează între ele, și anume: declarațiile părților vătămate Cebotari A., Boșcanean D., Foiu E., Cebotari N., succesorului părții vătămate Foiu M., martorilor Bodrug N., Bodrug N., Panteleeva T. și Chisarevschi I., ultimul declarând că a întocmit procesul verbal de cercetare la fața locului și schița accidentului rutier în prezența martorului Cebotari I, șoferului Cebotari A. și inspectorului poliției rutiere Iacub S. Potrivit schiței, locul tamponării este marcat prin cruciuliță încercuită, apreciat după scurgerile de ulei și cioburi, distanța dintre acostament și locul accidentului nu este indicată, deoarece nu a făcut legătură cu acostamentul din direcția s. Hrușova, ci cu linia de intersecție, a fost făcut și tabelul fotografic și pe una din fotografii se văd urmele de frânare ale automobilului de model Opel Corsa, ce venea din direcția mun. Chișinău, fotografiile au fost efectuate cu aparatul foto de model Panasonic,care ulterior a fost predat altui ofițer, care a și extras din acesta fotografiile, după tabelul fotografic și schița accidentului rutier se vede că tamponarea a avut loc în apropierea acostamentului, locul tamponării indicat în schița accidentului rutier se apreciază după urmele de frânare ale automobilului, care corespund lățimii mijlocului de transport implicat în tamponare, după lățimea drumului, urmele de frânare și lățimea mijlocului de transport se poate constata locul tamponării, nu a fost măsurată distanța de vizibilitate din intersecția în direcția mun. Chișinău, procesul – verbal de cercetare la fața locului a fost semnat de el și de martorul asistent; procesul – verbal de cercetare la fața locului din 22.09.2013, în 6 care se descrie locul infracțiunii comise; raportul de expertiză medico-legală nr. 331D din 24.10.2013, că pe corpul lui Cebotari A. au fost depistate leziuni corporale sub formă de edem, echimoză a genunchiului stâng, care au fost produse în timpul și circumstanțele indicate, cu un corp contondent și se califică ca vătămări neînsemnate; raportul de expertiză medico-legală nr. 335D din 25.10.2013, că pe corpul lui Cebotari N. au fost depistate leziuni corporale sub formă de fractura maleolei laterale a gambei drepte, fractura coastei 7 pe stânga, care au fost produse cu un corp contondent, posibil în timpul și circumstanțele indicate, care duc la dereglarea sănătății de lungă durată și se califică ca vătămări medii; raportul de expertiză medico-legală nr. 350D din 05.11.2013, că pe corpul Boșcanean D. au fost depistate leziuni corporale sub formă de plagă a gleznei drepte, care au fost produse cu un corp contondent sau la lovirea de acest corp, posibil în timpul și circumstanțele indicate, care duc la dereglarea sănătății de scurtă durată și se califică ca vătămări ușoare; raportul de expertiză medico-legală nr. 405D din 06.12.2013, că pe corpul lui Foiu E. au fost depistate leziuni corporale sub formă de fractura coastelor 4, 5 pe stânga, trauma acută cranio - cerebrală, comoție cerebrală, fractura deschisă a osului radial și capului osului ulnar pe stânga, plăgi pe antebrațul drept, gamba stângă, care au fost produse cu un corp contondent, posibil în timpul și circumstanțele indicate, care duc la dereglarea sănătății de lungă durată și se califică ca vătămări corporale medii; raportul de expertiză medico-legală nr. 143/1752 D din 29.01.2014, că pe corpul lui Foiu V. au fost depistate leziuni corporale sub formă de traumă cranio - cerebrală deschisă, echimoză pe pleoapa dreaptă, hemoragii în țesuturile moi pericraniene, fractura oaselor bolții și bazei craniului, hemoragii subarahnoidiene, sânge în ventriculele cerebrale, contuzie cu delacerare cerebrală, contuzie cerebeloasă, hemoragii secundare în trunchiul cerebral, excoriație pe mâna dreaptă, echimoză pe umărul stâng și fractura oaselor bazinului, care au fost produse prin acțiunea traumatică cu un obiect contondent, sau la lovirea de acesta, posibil în timpul și circumstanțele indicate și au provocat decesul acesteia; procesul verbal din 25.11.2013, cu participarea lui Cebotari A., de examinare a automobilului „Opel Corsa”, care are deteriorată bara de protecție din față, aripile din față, capota și portbagajul din față; raportul de expertiză nr. 4120 din 21.05.2014, că în momentul tamponării axele longitudinale ale automobilelor”Vaz-2109” și „Opel Corsa” se aflau sub unghi de 45-50 grade, unul față de altul. Instanța de fond corect a reținut circumstanțele de fapt și just a încadrat infracțiunile comise de către inculpat conform art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, ca încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare medie a integrității corporale sau a sănătății, cu decesul unei persoane. Totodată, instanța de fond nu a ținut cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei, deoarece a stabilit inculpatului o pedeapsă inechitabilă, ineficientă, disproporțională și vădit prea blândă, care nu va duce la corectarea lui, la prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, și nu va restabili echitatea socială. Astfel, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, urmează de ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, care se atribuie la categoria celor grave, de persoana celui vinovat, de consecințele produse, inclusiv decesul unei persoane, că inculpatul 7 se căiește și a recuperat prejudiciul cauzat familiei Foiu, este supus pentru prima dată răspunderi penale, pentru infracțiune gravă, comisă din imprudență. Prin urmare, corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă prin aplicarea unei pedepse mai aspre, deoarece infracțiunea incriminată lui constituie o categorie de infracțiuni comiterea cărora în ultimul timp a atins un nivel înalt, unul din motive fiind și blândețea pedepselor aplicate, care de fapt nu sânt percepute real de către condamnați și nu influențează efectiv la prevenirea acestor categorii de infracțiuni. Nu pot fi reținute argumentele de nevinovăție a inculpatului, or, vinovăția lui în comiterea infracțiunii incriminate este dovedită, indubitabil, prin probele administrate. Nu este întemeiat nici argumentul avocatului privind constatarea nulității unor probe și acțiuni procedurale, or, faptul că apărătorul și inculpatul nu au contestat legalitatea actelor procedurale în modul și termenul stabilit de lege, la finisarea urmăririi penale, prezumă că ei au acceptat situația dată. Instanța de fond just a admis parțial acțiunea civilă înaintată de părțile vătămate Cebotari A. și Cebotari N., corect apreciind situația de fapt și de drept în latura civilă, iar concluzia și soluția pronunțată în această parte este una echitabilă, întemeiată și legală.

Avocatul Dragoș Bogatu a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea hotărârilor adoptate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat, deoarece fapta lui nu întrunește elementele infracțiunii, cât și declararea nulității procesului – verbal de cercetare la fața locului din 22.09.2013. Recurentul a indicat, că instanța de fond nu și-a întemeiat nici într-un fel hotărârea sa. Prin nemotivarea sentinței a fost prejudiciat și principiul contradictorialității în procesul penal, sau instanța nu a luat în seamă poziția apărării, nemaivorbind de combaterea ei. Martorii pretinși a fi ai acuzării, l-au îndreptățit pe inculpat, însă instanța de apel nu s-a expus asupra acestor motive, consemnate în apelul declarat. Instanța de apel nu a luat în calcul poziția apărării referitor la nulitatea unor acțiuni procedurale și probe, respectiv imposibilitatea plasării lor la baza deciziei. Procesul – verbal de cercetare la fața locului din 22.09.2013 a fost întocmit de inspectorul Chisarevici I., cu încălcarea flagrantă a prevederilor legale. În schema accidentului rutier nu este indicată distanța între locul tamponării și acostament, iar părerile despre locul tamponării sunt diferite. Majoritatea martorilor și părților vătămate au menționat, că acest loc este în afara arterei Chișinău – Dubăsari, la aceste obiecții instanța de apel expunându-se succint, fără a da o apreciere motivelor expuse. Nici expertizele auto – tehnice nr. 1672 din 01.04.2014 și nr. 4120 din 21.05.2014, nu pot fi puse la baza unei hotărâri judiciare legale. În ambele cazuri experții Timuș și Lungul indică distanța dintre locul tamponării și acostament, însă luând în considerație că această distanță nu a fost indicată în schița accidentului rutier, este incert cum experții au putut stabili distanța respectivă. Stabilirea pedepsei sub formă de închisoare nu a fost motivată în niciun fel, instanța afirmând că inculpatul a reparat prejudiciul cauzat familiei Foiu în urma decesului fiicei, că este supus pentru prima dată răspunderii penale, fiind condamnat 8 pentru săvârșirea unei infracțiuni din imprudență, dar a condamnat inculpatul la 3 ani închisoare, ceea ce este paradoxal. Instanța de apel, nu a motivat pedeapsa aplicată inculpatului, ba chiar se contrazice, cele invocate de instanța de apel, fiind circumstanțe atenuante, care ar trebui să ducă la stabilirea unei pedepse mai blânde și nu invers. Potrivit materialelor dosarului, inculpatul se caracterizează exemplar, locuiește cu familia, are loc permanent de lucru și își întreține buneii. În ziua producerii accidentului, împreună cu familia și viitoarea logodnică, plecau la părinții ultimei pentru a o cere de nevastă. La moment, cu familia victimei se află în relații similar celor familiare și a contribuit activ la funeraliile fetei, concomitent din partea rudelor ultimei neexistând pretenții. Argumentele expuse supra au menirea să elucideze doar legalitatea, temeinicia și motivarea stabilirii pedepsei cu închisoare, dar nu și vinovăția inculpatului. Lipsesc probele pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată și concluziile încadrării juridice ale acțiunilor inculpatului. În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală – instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor indicate în apel, hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, dispozitivul este expusă neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția, nu sunt întrunite elementele infracțiunii.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens. Potrivit art. 6 pct. 11/1) Cod de procedură penală, eroare gravă de fapt constituie stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a probelor care le confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora. Eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor. Sub acest aspect se reține, că recursul ordinar este fondat în drept și pe temeiurile prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, că instanța de apel nu s-ar fi pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, că dispozitivul hotărârii expus neclar, că instanța ar fi admis o eroare gravă de fapt, care ar fi afectat soluția instanței. Însă, în recursul respectiv, în pofida prevederilor enunțate, nu este specificat, în raport cu relevanțele conținute în partea descriptivă a hotărârii contestate, asupra căror motive concrete invocate în apel nu s-ar fi pronunțat instanța de apel și care ar fi esența circumstanțelor că dispozitivul hotărârii este expus neclar, că instanța ar fi 9 admis o eroare gravă de fapt, raportată la exigențele art. 6 pct. 11/1) Cod de procedură penală, care ar fi afectat soluția instanței, fiind omisă în totalitate și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens (pct. 5. din decizie). Circumstanțele enunțate denotă că recursul declarat nu întrunește condițiile de conținut în partea vizată, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al avocatului cu circumstanțe în fapt și în drept, care le-ar justifica. Or, conform prevederilor art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. În al doilea rând, conform art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv și în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când nu au fost întrunite elementele infracțiunii, când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar declarat (pct. 5. din decizie), motivele fiind și contradictorii: „argumentele expuse au menirea să elucideze doar legalitatea, temeinicia și motivarea stabilirii pedepsei cu închisoare, dar nu și vinovăția inculpatului..., lipsesc probele pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată și concluziile încadrării juridice ale acțiunilor inculpatului...”, se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2. și 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanțele de fond și de apel, legal și întemeiat au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatului, și încadrarea juridică corectă a acțiunilor lui infracționale, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile părților vătămate Cebotari A., Boșcanean D., Foiu E. și Cebotari N., succesorului părții vătămate Foiu M., martorilor Bodrug N., Bodrug N., Panteleeva T. și Chisarevschi I., procesul – verbal de cercetare la fața locului din 22.09.2013, raportul de expertiză medico-legală nr. 331D din 24.10.2013, că pe corpul lui Cebotari A. au fost depistate vătămări neînsemnate, raportul de expertiză medico-legală nr. 335D din 25.10.2013, că la Cebotari N. au fost depistate vătămări medii, raportul de expertiză medico-legală nr. 350D din 05.11.2013, că la Boșcanean D. au fost depistate vătămări ușoare, raportul de expertiză medico-legală nr. 405D din 06.12.2013 că la Foiu E. au fost depistate vătămări corporale medii, raportul de expertiză medico- legală nr. 143/1752 D din 29.01.2014 că pe corpul lui Foiu V. au fost depistate vătămări grave care au provocat decesul ei, procesul verbal de examinare a automobilelor implicate, din 25.11.2013, raportul de expertiză nr. 4120 din 21.05.2014, că, în momentul tamponării, axele longitudinale ale automobilelor ”Vaz- 2109” și „Opel Corsa” se aflau sub unghi de 45-50 grade unul față de altul, toate probele fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, 10 veridicității și coroborării lor, instanța de apel pronunțându-se argumentat asupra tuturor motivelor invocate în apelul apărării și indicând motivele pentru care a respins probele și versiunile apărării (pct. 3. și 4. din decizie). Or, probele administrate, inclusiv cele nominalizate supra, dovedesc cu concludență că inculpatul a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, prin necedarea trecerii, virând la stânga, vehiculului condus regulamentar de partea vătămată Cebotari A., și care venea din sens opus, încălcare a art. 40.1 al Regulamentului Circulației Rutiere, ce a cauzat din imprudență decesul unei persoane. În același timp, la stabilirea pedepsei inculpatului, instanța de apel just și argumentat a ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, conform căror persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Deci, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată inculpatului de către instanța de apel în corespundere cu prevederile legale (pct. 4. din decizie). Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Pe lângă aceasta, recursul vizat este întemeiat doar pe critica modului în care instanțele de fond și de apel au apreciat circumstanțele cauzei (pct. 5. din decizie). Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei și probelor în alt sens decât cel pe care îl propune avocatul inculpatului, este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală, și invocarea doar acestei chestiuni în recursul ordinar este lipsită de orice suport legal (pct. 5. din decizie). Mai mult, motivele invocate în recursul de pe rol au constituit deja obiect de examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct. 2 – 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor 11 cauzei care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița versus Moldova), nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei. Împrejurările enunțate denotă în mod concludent, că instanțele de fond și de apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârile contestate conțin motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, aplicând o pedeapsă individualizată conform prevederilor legale, că în acțiunile inculpatului au fost întrunite elementele infracțiunii imputate, că instanța de apel a aplicat inculpatului pedepse individualizate conform prevederilor legale, și că recursul ordinar este unul vădit neîntemeiat. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. Prin urmare, odată ce recursul ordinar este vădit neîntemeiat, acesta urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de avocatul Dragoș Bogatu, împotriva sentinței Judecătoriei Criuleni din 17 noiembrie 2015 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 martie 2016, în privința inculpatului Bodrug Ivan Nicolai, pe motiv că este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 03 august 2016. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Iurie Diaconu Elena Covalenco 12