1ra-614/2016 — art. art. 152 alin. 1, 264/1 alin. 3 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. art. 152 alin. 1, 264/1 alin. 3 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 10 CPP
1ra-614/2016 — art. art. 152 alin. 1, 264/1 alin. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr. 1ra-614/2016
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
18 mai 2016 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte – Petru Ursache,
Judecătorii – Petru Moraru și Ghenadie Nicolaev,
examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, declarate de
inculpatul Cucoș Sergiu și de partea vătămată Murașov Alexandra, prin care se solicită
casarea sentinței Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 22 septembrie 2015 și deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 noiembrie 2015, în cauza penală în
privința lui
Cucoș Sergiu Constantin, născut la 25 august 1978,
originar s. Călmățui, r-nul Hîncești, domiciliat
mun. Chișinău, str. Costiujeni 3/3, ap. 210.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 02.12.2014 – 22.09.2015;
Instanța de apel: 16.10.2015 – 16.11.2015;
Instanța de recurs: 05.02.2016 – 18.05.2016.
A C O N S T A T A T:
Prin sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 22 septembrie 2015,
Cucoș Sergiu a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:
- art. 152 alin. (1) Cod penal, la 2 (doi) ani închisoare;
- art. 2641 alin. (3) Cod penal, la amendă în mărime de 600 (șase sute) unități
convenționale, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de
3 (trei) ani.
În temeiul art. 84 alin. (3) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, lui
Cucoș Sergiu i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 2 (doi) ani închisoare și amendă în
mărime de 600 (șase sute) unități convenționale, cu privarea de dreptul de a conduce
mijloace de transport pe un termen de 3 (trei) ani, urmând ca pedepsele să fie executate
de sine stătător.
Conform prevederilor art. 90 Cod penal, pedeapsa închisorii, a fost suspendată
condiționat pentru perioada probațiunii de 2 (doi) ani.
Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat în fapt, că la
01 octombrie 2014, aproximativ la ora 16:00, urmărind scopul vătămării intenționate a
integrității corporale și a sănătății persoanei, fiind în stare de ebrietate, aflându-se în
apartamentul nr. 11, amplasat pe adresa str. Costiujeni 3/15, mun. Chișinău, inculpatul
1
Cucoș Sergiu i-a aplicat lui Murașov Alexandra o lovitură cu pumnul în față, în rezultatul
căreia ultima a căzut la podea.
În continuarea acțiunilor sale intenționate, inculpatul Cucoș Sergiu, a lovit-o de
mai multe ori pe cet. Murașov Alexandra cu capul de podea, iar când ea a încercat să
fugă, acesta dorind să o oprească, a apucat-o cu forța de mâna stângă și a răsucit-o, în
rezultat cauzându-i părții vătămate, Murașov Alexandra, conform raportului de expertiză
medico-legală nr. 2639/D din 27 octombrie 2014, vătămare corporală medie.
Tot el, la 27 septembrie 2014, aproximativ la ora 16:00, conducând automobilul
model „Dacia Logan”, n/î K BG 247 și deplasându-se pe str. Calea Ieșilor, mun. Chișinău,
ajungând în perimetrului blocului locativ nr. 13 de pe strada indicată, Sergiu Cucoș a fost
stopat pentru verificarea actelor de către inspectorul de patrulare al Inspectoratului
Național de Patrulare al IGP mun. Chișinău, Leca Victor.
În procesul verificării actelor, inspectorul a observat, că inculpatul Sergiu Cucoș,
prezenta semne evidente că se afla în stare de ebrietate.
Pentru confirmarea și aprecierea gradului stării de ebrietate, precum și a naturii ei,
conducătorul auto, Sergiu Cucoș, a fost condus la medicul-narcolog din cadrul IMSP
Dispensarul Republican de Narcologie, amplasat pe adresa str. Petru Rareș 32,
mun. Chișinău, unde el categoric a refuzat de la examenul medical în vederea stabilirii
stării de ebrietate și a naturii ei, precum și de la recoltarea probelor biologice în cadrul
acestui examen medical, fapt confirmat prin conținutul procesului-verbal al examinării
medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii
ei nr. 781 din 27 septembrie 2014, prin ce a încălcat cerințele art. 11 lit. j) al
Regulamentului Circulației Rutiere.
Inculpatul, a contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia în partea prin
care a fost privat de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 (trei)
ani, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru
prima instanță, prin care să fie anulată pedeapsa complementară privarea de dreptul de a
conduce mijloace de transport.
În argumentarea cerințelor sale, inculpatul a menționat, că examinarea cauzei în
prima instanță a avut loc într-o manieră superficială, fără a fi cercetate toate aspectele
importante pentru soluționarea cauzei.
La fel, inculpatul a invocat, că unica încălcare constatată de organul de urmărire
penală, este refuzul său de la recoltarea probelor de sânge în vederea stabilirii stării de
ebrietate, însă acest refuz a fost motivat prin faptul că la acel moment, el primea un
tratament specific bolii de care suferea și a fost preîntâmpinat de medici că folosirea
acestor medicamente lasă amprente neînsemnate în sânge.
În opinia inculpatului, aceste aspecte nu au fost luate în considerație la judecarea
cauzei, din care motiv a accentuat necesitatea reexaminării cauzei, or fiind privat de
dreptul de a conduce mijloace de transport el nu va putea presta munca la care este
angajat.
3.1. Partea vătămată Murașov Alexandra, a declarat apel împotriva sentinței,
solicitând casarea acesteia în partea stabilirii pedepsei în baza art. 152 alin. (1) Cod penal,
cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru
prima instanță, prin care inculpatului să-i fie aplicată pedeapsa maximă cu închisoarea
prevăzută de norma incriminată.
2
În motivarea apelului, partea vătămată a invocat, că prima instanță la stabilirea
pedepsei inculpatului în baza art. 152 alin. (1) Cod penal, nu a ținut cont de următoarele
circumstanțe, și anume Cucoș Sergiu a pătruns în locuința ei aplicând violența fizică,
încălcând grosolan ordinea publică, acțiuni care ar putea fi calificate și ca violare de
domiciliu, huliganism sau tentativă de viol, deoarece inculpatul striga că a venit să o
violeze. Despre intenția inculpatului de săvârșire a infracțiunii de viol, se relevă și din
declarațiile martorilor Belibov Silvia și Burțeva Maria.
Prin urmare, a specificat apelanta, că procurorul în condițiile art. 326 Cod penal,
urma să modifice acuzarea în sensul agravării, în ședința de judecată.
Totodată, cu referire la personalitatea inculpatului, partea vătămată a evidențiat, că
acesta anterior a săvârșit o infracțiune de huliganism pentru care a fost condamnat, ceea
ce constituie o circumstanță agravantă.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 noiembrie 2015,
apelurile au fost respinse ca nefondate și menținută sentința.
4.1. În argumentarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat, că prima
instanță corect a încadrat juridic faptele imputate inculpatului, iar în baza situației de fapt
stabilite, just a ajuns la concluzia vinovăției lui Cucoș Sergiu în săvârșirea infracțiunilor
prevăzute de art. art. 152 alin. (1), 2641 alin. (3) Cod penal.
Examinând probatoriul administrat la dosar prin prisma prevederilor art. 101 Cod
de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, veridicității și
coroborării, instanța de apel a conchis, că vinovăția inculpatului Cucoș Sergiu în
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal, se dovedește prin
următoarele probe: declarațiile inculpatului, ale părții vătămate Murașov Alexandra, a
martorilor Belibov Silvia, Zaharia Tinca, Burțeva Maria, precum și prin următoarele
probe materiale: procesul-verbal de sesizare despre săvârșirea sau pregătirea pentru
săvârșirea infracțiunii prin care Murașov Alexandra a solicitat tragerea la răspundere
penală conform legislației a lui Cucoș Sergiu pentru faptul că la 01 octombrie 2014,
aproximativ la ora 16:00, fără nici un motiv i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii în
regiunea capului și a feței, provocându-i astfel mai multe leziuni corporale și fractura de
radius pe stânga (f. d. 5, vol. II); procesul-verbal de cercetare la fața locului din
01 octombrie 2014 și planșa fotografică (f. d. 10-17, vol. II); raportul de constatare
medico-legală nr. 5050 din 02 octombrie 2014 (f. d. 27, vol. II); raportul de expertiză
medico-legală nr. 2639/D din 17 octombrie 2014 (f. d. 31, vol. II); caracteristica eliberată
de Inspectoratul de Poliție Centru prin care s-a stabilit că inculpatul, Cucoș Sergiu, la
locul de trai de către vecini este caracterizat ca o persoană ce consumă abuziv alcool.
La sectorul de poliție nu a fost supus aducerii forțate și la moment nu este la
evidență ca persoană ce duce un mod de viață antisocial, nu consumă substanțe narcotice
(f. d. 42, vol. II); revendicarea, din care rezultă că inculpatul Cucoș Sergiu, anterior a fost
condamnat prin sentința Judecătoriei Hîncești din 29 octombrie 2014, în baza art. 287
alin. (1) Cod penal (f. d. 43, vol. II); certificatul nr. 1857 din 20 octombrie 2014 a
Spitalului Clinic de Psihiatrie conform căruia, inculpatul Cucoș Sergiu, nu se află sub
supravegherea medicului psihiatru (f. d. 44, vol. II); certificatul nr. 5986 din
14 noiembrie 2014 a IMSP Dispensarul Republican de Narcologie conform căreia,
Cucoș Sergiu este consumator de substanțe toxice (f. d. 45, vol. II); procesul-verbal de
confruntare din 13 noiembrie 2014, între partea vătămată, Murașov Alexandra și
inculpatul Cucoș Sergiu (f. d. 46-47, vol. II).
3
Cu referire la vinovăția inculpatului de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2641
alin. (3) Cod penal, instanța de apel a reținut următoarele probe: declarațiile martorilor
Timotin Radu, Leca Victor, raportul agentului constatator cu privire la înregistrarea și
evidența sesizărilor și altor informații despre infracțiuni din 27 septembrie 2014, conform
căruia Cucoș Sergiu conducea mijlocul de transport model „Dacia Logan”, n/î K BG 247,
fiind suspectat în consum de droguri (f. d. 4, vol. I); procesul-verbal de înlăturare de la
conducerea vehiculului din 27 septembrie 2014, prin care s-a înlăturat de la conducerea
vehiculului model „Dacia Logan”, n/î K BG 247, inculpatul Cucoș Sergiu (f. d. 5, vol. I);
ordonanța de ridicare din 27 septembrie 2014 și procesul-verbal de ridicare a obiectelor
și documentelor, conform cărora de la inculpatul Cucoș Sergiu, a fost ridicat permisul de
conducere nr. 046700413 (f. d. 6-7, vol. I); procesul-verbal nr. 781 din
27 septembrie 2014, al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a
alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei, prin care s-a constatat că inculpatul,
Cucoș Sergiu, a refuzat examinarea medicală în vederea stabilirii stării de ebrietate și
prelevarea probelor biologice (f. d. 9, vol. I); copiile permisului de conducere
nr. 046700413 și a permisului de conducere provizoriu nr. 013427 din
27 septembrie 2014 eliberat pe numele lui Cucoș Sergiu (f. d. 14-15, vol. I); cazierul
contravențional pe numele inculpatului Cucoș Sergiu, conform căruia anterior, acesta a
fost tras de mai multe ori la răspundere contravențională (f. d. 16, vol. I); scrisoarea
nr. 526 din 15 octombrie 2014 a IMSP Spitalul raional Hîncești și certificatul nr. 471 din
10 octombrie 2014 a IMSP Spitalul raional Hîncești, prin care informează că inculpatul,
Cucoș Sergiu, la evidența medicului psihiatru nu se află, însă se află la evidența medicului
narcolog cu diagnosticul: alcoolism cronic gr. II mixt continuu. Polinarcomanie
(marihuana) (f. d. 17-18, vol. I); revendicarea pe numele lui Cucoș Sergiu și sentința
Judecătoriei Hîncești din 29 octombrie 2014, prin care Cucoș Sergiu a fost condamnat în
baza art. 287 alin. (1) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa sub formă de amendă în
mărime de 300 (trei sute) unități convenționale (f. d. 19-21, vol. I); procesul-verbal de
audiere a bănuitului din 12 noiembrie 2014, prin care Cucoș Sergiu și-a recunoscut
integral vina (f. d. 26, vol. I).
4.2. Cu referire la argumentele inculpatului invocate în apel, precum că examinarea
cauzei în prima instanță a avut loc în mod superficial, instanța de apel a constatat că
acestea sunt neîntemeiate, iar soluția primei instanțe este argumentată.
Versiunea invocată de inculpat cu privire la circumstanțele săvârșirii faptelor, a
fost combătută de instanța de apel prin concluziile formulate ca urmare a examinării
declarațiilor martorilor Belibov Silvia, Zaharia Tinca și Burțeva Maria.
În ceea ce privește componența de infracțiune prevăzută de art. 152 alin. (1) Cod
penal, instanța de apel a specificat, că infracțiunea respectivă este una materială, pentru
calificare fiind necesară săvârșirea faptei prejudiciabile, survenirea unor consecințe
prejudiciabile și existența legăturii cauzale dintre faptă și consecințe.
Astfel, obiectul juridic îl reprezintă relațiile sociale cu privire la sănătatea
persoanei, iar prin vătămare corporală se înțelege prejudiciul cauzat sănătății, prin
dereglarea integrității anatomice a organelor și țesuturilor sau a funcțiilor acestora,
provocată de acțiunea diferitor agenți externi mecanici, fizici, chimici, biologici, psihici.
În acest sens, argumentul inculpatului precum că de către prima instanță nu a fost
luat în considerație comportamentul neadecvat al părții vătămate, a fost respins de către
instanța de apel, în susținerea acestei poziții fiind reținut raportul de expertiză
4
medico-legală nr. 2639/D din 10 octombrie 2014, potrivit căruia, în urma analizei
documentelor medicale prezentate pe numele părții vătămate, Murașov Alexandra, s-a
constatat fractura radiusului stâng în loc tipic fără deplasare; echimoze la nivelul feței,
torace posterior, brațul stâng, la nivelul piciorului stâng, excoriații la nivelul feței și
cotului stâng, care au fost produse în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect
contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, care condiționează dereglarea
sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu s-au calificat ca vătămare medie, ceea
ce denotă faptul că concluziile date coroborează cu declarațiile părții vătămate care a
declarat că inculpatul, Cucoș Sergiu i-a aplicat multiple lovituri cu pumnii și piciorul în
regiunea toracelui și a feței, cu declarațiile martorilor Belibov Silvia, Zaharia Tinca și
Burțeva Maria, care au declarat că la 01 octombrie 2015, au auzit strigăte și plânsetul
părții vătămate și au văzut-o pe ultima plină de echimoze și sânge.
Mai mult, martorul Zaharia Tinca, a declarat că a auzit glasul inculpatului,
Cucoș Sergiu, în apartamentul nr. 11 amplasat pe adresa str. Costiujeni, 3/15,
mun. Chișinău, care aparține părții vătămate, Murașov Alexandra.
De altfel, instanța de apel a reținut că prima instanță corect a concluzionat și faptul,
că inculpatul a acționat cu intenție directă, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al
faptelor sale, prevăzând urmările acțiunilor sale, aceste circumstanțe fiind confirmate și
prin tabloul de la locul săvârșirii infracțiunii, fapt confirmat prin procesul-verbal de
cercetare la fața locului din 01 octombrie 2014, tabelul fotografic, precum și raportul de
constatare medico-legală nr. 5050 din 01 octombrie 2014 și raportul de expertiză
medico-legală nr. 2639/D din 10 octombrie 2014.
Argumentul apelantului, precum că mai multe vecine ar fi putut depune mărturie
cu privire la comportamentul agresiv al părții vătămate, însă acestea nu au fost audiate,
instanța de apel l-a respins ca declarativ, menționând, că la examinarea cauzei nu au fost
depistate careva încălcări de procedură la acumularea probelor, declarațiile inculpatului
fiind apreciate ca o metodă de apărare.
Cu referire la învinuirea adusă inculpatului în baza art. 2641 alin. (3) Cod penal,
instanța de apel a specificat, că argumentele inculpatului precum că declarațiile sale nu
au fost verificate, că prin privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport el a fost
lipsit de unica sursă de existență, nu pot fi reținute, deoarece au fost înaintate în scop de
apărare.
În ceea ce ține de argumentele părții vătămate Murașov Alexandra invocate în
cererea de apel cu privire la blândețea pedepsei aplicate inculpatului pentru săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a specificat, că
prima instanță la compartimentul individualizării pedepsei, a ținut cont de prevederile
art. art. 7, 61, 75-78, 90 Cod penal și corect a considerat întrunirea de către inculpatul
Cucoș Sergiu a condițiilor necesare pentru dispunerea suspendării executării pedepsei,
or, reeducarea acestuia poate fi posibilă și fără izolarea de societate.
Inculpatul Cucoș Sergiu, fără a indica un temei concret pentru depunerea
recursului din cele prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a contestat
hotărârile judecătorești adoptate la caz, solicitând casarea acestora, rejudecarea cauzei și
pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să
fie anulată pedeapsa complementară privarea de dreptul de a conduce mijloace de
transport, pentru a avea posibilitatea să-și întrețină familia.
5
În motivarea recursului, cu referire la învinuirea în baza art. 2641 alin. (3) Cod
penal, inculpatul a indicat, că la momentul efectuării controlului de către organele de
poliție, el a declarat că urmează un tratament pentru afecțiunile sistemului nervos,
declarații care nu au fost luate în considerație nici de organul de urmărire penală și nici
de instanța de judecată, unica încălcare imputată fiind refuzul său de la recoltarea probelor
de sânge în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei.
Relevă, că la examenul medical au fost prelevate și alte probe biologice, în baza
căror se putea stabili faptul dacă el consumase băuturi alcoolice, însă rezultatele acestor
analize nu au fost reflectate în materialele cauzei.
Motivează, că refuzul său de recoltare a probelor de sânge se datorează faptului că
la acel moment urma un tratament specific, despre care medicii l-au preîntâmpinat că lasă
amprente neînsemnate în sânge.
Susține, că munca pe care o prestează este legată nemijlocit de conducerea
mijlocului de transport, iar prin pedeapsa aplicată a fost lipsit de unica sa sursă de
existență.
5.1. Partea vătămată, Murașov Alexandra, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod
de procedură penală, a contestat cu recurs ordinar hotărârile judecătorești adoptate la caz,
solicitând casarea acestora în partea stabilirii pedepsei inculpatului în baza art. 152
alin. (1) Cod penal, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima
instanță prin care inculpatului să-i fie aplicată pedeapsa maximă prevăzută de norma
incriminată, fără aplicarea art. 90 Cod penal.
În argumentarea cererii de recurs, partea vătămată a invocat dezacordul cu
hotărârile judecătorești adoptate la caz, menționând că pedeapsa aplicată este una prea
blândă.
Totodată, invocă recurentul, că instanța de apel concluzionând că pedeapsa
neprivativă de libertate este echitabilă faptelor săvârșite de Cucoș Sergiu, nu s-a expus
asupra tuturor motivelor invocate în cererea sa de apel.
Remarcă partea vătămată, că la individualizarea pedepsei, instanța de apel nu a
ținut cont de faptul, că Cucoș Sergiu a pătruns în locuința ei aplicând violența fizică,
încălcând grosolan ordinea publică, acțiuni care ar putea fi calificate și ca violare de
domiciliu, huliganism sau tentativă de viol, or, despre intenția inculpatului de săvârșire a
infracțiunii de viol, se relevă și din declarațiile martorilor Belibov Silvia și Burțeva Maria.
Consideră recurentul, că procurorul în condițiile art. 326 Cod de procedură penală,
urma să modifice acuzarea în sensul agravării învinuirii, în ședința de judecată.
Totodată, Murașova Alexandra invocă dezacordul cu modalitatea de apreciere a
probelor și constatarea de către instanțele de fond a circumstanțelor săvârșirii infracțiunii.
Cu referire la personalitatea inculpatului, partea vătămată a evidențiat, că acesta
anterior a săvârșit o infracțiune de huliganism pentru care a fost condamnat, ceea ce
constituie o circumstanță agravantă.
Procurorul, a depus referință pe marginea recursurilor declarate, menționând, că
recurenții nu au adus argumente concrete în raport cu temeiul de drept invocat, astfel
ambele recursuri fiind pasibile respingerii, deoarece instanțele de fond la stabilirea
pedepsei au argumentat suficient soluția adoptată, care corespunde prevederilor art. 75
Cod penal.
6
Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor declarate, în raport cu
materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acestea urmează a fi declarate
inadmisibile din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de
recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii
instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care
constată că este vădit neîntemeiat.
Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs
examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de
procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, or, art. 427
alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu
recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la
judecarea cauzei.
Din conținutul recursurilor ordinare declarate, se atestă că atât inculpatul
Cucoș Sergiu, cât și partea vătămată, Murașov Alexandra, contestă decizia instanței de
apel sub aspectul pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care statuează că
hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise
de instanțele de fond și de apel, în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar
prevederilor legale.
Prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile)
stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea
fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte.
Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în practică
a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale, ținând cont de
caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de
circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei
aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale
familiei acestuia.
Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i se aplice
o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară
vinovată.
După cum se constată în speță, inculpatul Cucoș Sergiu a fost condamnat în baza
art. 152 alin. (1) Cod penal, la 2 (doi) ani închisoare, în baza art. 2641 alin. (3) Cod penal,
la amendă în mărime de 600 (șase sute) unități convenționale, cu privarea de dreptul de a
conduce mijloace de transport pe un termen de 3 (trei) ani, iar în temeiul art. 84 alin. (3)
Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin metoda cumulului total, lui Cucoș Sergiu
i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 2 (doi) ani închisoare și amendă în mărime de 600
(șase sute) unități convenționale, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de
transport pe un termen de 3 (trei) ani, urmând ca pedepsele să fie executate separat.
Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a
tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei
pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia a
fost condamnat inculpatul.
Doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de individualizare
a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având deplina libertate de
7
acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile
prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.
Conform prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de
constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, și respectiv
la rândul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului,
precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea ultimului, cât și a altor
persoane.
Totodată, conform prevederilor art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate
de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea
specială a Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia.
La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de
gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de
circumstanțele cauzei, care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei
aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale
familiei acestuia.
În acest context, Colegiul penal conchide, că instanța de apel la compartimentul
individualizării pedepselor aplicate, corect a reținut concluziile primei instanțe, care a
acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 61, 75 Cod penal, luând în considerație
faptul, că în privința inculpatului nu au fost stabilite circumstanțe atenuante și nici
circumstanțe agravante în sensul art. art. 76, 77 Cod penal; personalitatea inculpatului,
care a fost caracterizat ca o persoană care consumă abuziv alcool, însă nu se află la
evidență ca fiind o persoană care duce un mod de viață antisocial; anterior a fost tras la
răspundere penală și contravențională, însă nu are antecedente penale; a săvârșit
infracțiuni care fac parte din categoria infracțiunilor mai puțin grave, respectiv ținând
cont de principiile generale ale aplicării legii penale, precum și de explicațiile conținute
la pct. 3 al Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 8 din 11 noiembrie 2013 „Cu
privire la unele chestiuni ce vizează individualizarea pedepsei penale” corect a
concluzionat, că inculpatul Cucoș Sergiu întrunește condițiile necesare pentru dispunerea
suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii, în temeiul art. 90 Cod penal,
reeducarea acestuia fiind posibilă și fără lipsirea lui de libertate.
Prin urmare, instanța de recurs conchide, că pedeapsa respectivă a fost motivată,
individualizată și aplicată inculpatului în corespundere cu prevederile legale, motiv din
care nu pot fi admise argumentele părții vătămate Murașov Alexandra, cu privire la
stabilirea pedepsei maxime inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de
art. 152 alin. (1) Cod penal, dar nici argumentele inculpatului prin care se solicită
excluderea pedepsei complementare - privarea de dreptul de a conduce mijloace de
transport pe un termen de 3 (trei) ani, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de
art. 2641 alin. (3) Cod penal.
Or, în sensul art. 61 Cod penal, pedeapsa este echitabilă atunci când ea impune
infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor sale, proporționale cu gravitatea
infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a
drepturilor și intereselor victimei, statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune.
Mai mult, pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a contribui la
realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și
prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnat, precum și de alte
persoane.
8
Instanța de recurs conchide, că argumentele inculpatului cu referire la faptul, că
refuzul de la examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și de la recoltarea
probelor biologice se datorează acelui fapt, că la momentul efectuării controlului de către
organele de poliție, Cucoș Sergiu urma un tratament pentru afecțiunile sistemului nervos
și cunoștea că medicamentele lasă amprente neînsemnate în sânge, corect au fost
apreciate de instanța de apel ca fiind date în scop de apărare.
În ceea ce ține de mențiunea inculpatului, că totuși la momentul prezentării la
IMSP Dispensarul Republican de Narcologie, lui i-au fost prelevate careva probe
biologice, în rezultatul cărora putea fi constatată lipsa stării de ebrietate, dar despre care
în materialele cauzei nu sunt mențiuni, instanța de recurs subliniază, că potrivit
procesului-verbal de informare despre finisarea urmăririi penale și prezentare a
materialelor din 28 noiembrie 2014, inculpatul luând cunoștință cu materialele de
urmărire penală a menționat, că cereri și declarații nu sunt, fapt confirmat prin semnătură
(f. d. 40. vol. I).
Cu referire la argumentul părții vătămate, că instanțele judecătorești la
individualizarea pedepsei nu au ținut cont de faptul, că anterior inculpatul a săvârșit o
infracțiune de huliganism pentru care a fost condamnat, iar acest fapt constituie o
circumstanță agravantă, instanța de recurs menționează, că nu poate fi recunoscută drept
circumstanță agravantă săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost
condamnată pentru infracțiune similară sau pentru alte fapte care au relevanță pentru
cauză, dacă antecedentele penale au fost stinse, circumstanță prezentă în speța dată.
Potrivit prevederilor art. 111 alin. (1) lit. e) Cod penal, se consideră ca neavând
antecedente penale persoanele condamnate la o pedeapsă mai blândă decât închisoarea –
după executarea pedepsei.
Astfel, în sensul prevederilor enunțate, se subînțelege, că antecedentele penale în
cazul amenzii se sting odată cu achitarea integrală a sumei amenzii.
După cum rezultă din materialele cauzei, prin sentința Judecătoriei Hîncești din
29 octombrie 2014, Cucoș Sergiu a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287
alin. (1) Cod penal, la amendă în mărime de 300 (trei sute) unități convenționale,
respectiv pedeapsa este executată, iar antecedentele penale se consideră stinse.
Distinct de cele relatate, Colegiul penal evidențiază, că nici temeiul invocat de
partea vătămată Murașov Alexandra, sub aspectul pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de
procedură penală, care statuează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului
pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul în care
instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, nu pot
constitui temei de admitere a recursului, întrucât recurenta nu a specificat, asupra căror
motive invocate în cererea de apel, nu s-a pronunțat instanța.
Totodată, instanța de recurs relevă, că nici argumentele părții vătămate
Murașov Alexandra în sensul, că de fapt, inculpatul a avut intenția de săvârșire a unei
infracțiuni de viol și nu de vătămare corporală, iar procurorul în condițiile art. 326 Cod
de procedură penală, urma să modifice învinuirea în sensul agravării ei, nu pot fi reținute,
or, din conținutul normei de drept menționate se subînțelege, că procurorul care participă
la judecarea cauzei penale în primă instanță și în instanța de apel este în drept să modifice,
prin ordonanță, învinuirea adusă inculpatului în cadrul urmăririi penale în sensul agravării
ei dacă probele cercetate în ședința de judecată dovedesc incontestabil că inculpatul a
săvârșit o infracțiune mai gravă decât cea incriminată anterior, aducând la cunoștință
9
inculpatului, apărătorului lui și, după caz, reprezentantului legal al inculpatului noua
învinuire. În asemenea situație, instanța, la cererea inculpatului și a apărătorului lui,
acordă termen necesar pentru pregătirea apărării de noua învinuire, după ce judecarea
cauzei continuă. În instanța de apel, procurorul poate modifica acuzarea în sensul
agravării doar în cazul în care a declarat apel.
Față de circumstanțele enunțate, instanța de recurs concluzionează că nu există
temei legal pentru admiterea recursurilor ordinare declarate de inculpatul Cucoș Sergiu
și de partea vătămată Murașov Alexandra, iar potrivit legii se impune inadmisibilitatea
acestora, ca fiind vădit neîntemeiate.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul
penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de inculpatul Cucoș Sergiu și de
partea vătămată Murașov Alexandra, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău din 16 noiembrie 2015, în cauza penală în privința lui Cucoș Sergiu
Constantin, ca fiind vădit neîntemeiate.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 17 iunie 2016.
Președinte Petru Ursache
Judecătorii Petru Moraru
Ghenadie Nicolaev
10