ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 17.05.2016

1ra-561/16 — art. 201/1 alin. 1 CP

HOTĂRÂRE
17.05.2016
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 201/1 alin. 1 CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
Citează această cauză
1ra-561/16 — art. 201/1 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-561/2016

Curtea Supremă de Justiție

17 mai 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

președinte – Petru Ursache,

judecătorii – Petru Moraru, Vladimir Timofti, Constantin Alerguș și Nadejda

Toma,

judecând, fără citarea părților, recursul ordinar, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 noiembrie 2015,

declarat de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Vasile

Bolduratu, în cauza penală în privința lui

Platonov Veaceslav Constantin, născut la

17 decembrie 1969, originar din s. Gîsca,

r-nul Căușeni, domiciliat str. Nicolae

Milescu-Spătarul 21/5, ap. 1, mun. Chișinău.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 20.02.2014 - 21.05.2015;

Instanța de apel: 08.06.2015 - 05.11.2015;

Instanța de recurs: 01.02.2016 - 17.05.2016.

fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2011 alin. (1) Cod penal, la 1 an

închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

Potrivit art. 84 alin. (4) Cod penal, la pedeapsa aplicată, i-a fost adăugată

pedeapsa stabilită prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

18 martie 2015 și prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită

pedeapsa definitivă 5 ani 6 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip

semiînchis.

Platonov la 08 decembrie 2013, aproximativ la ora 01:00, aflându-se la domiciliul

său situat în s. Boșcana, r-nul Criuleni, unde locuiește împreună cu familia, având

scopul de a-i cauza suferințe psihice soției sale Maria Platonov, intenționat i-a

aplicat o lovitură cu pumnul în față, a împins-o și ca rezultat aceasta a căzut jos,

după care a urcat peste ea și a continuat să-i aplice multiple lovituri cu pumnii peste

diferite părți ale corpului, cauzându-i suferințe fizice, soldate cu vătămarea ușoară a

integrității corporale, cu dereglarea sănătății de scurtă durată.

Tot el, la 15 martie 2014, aproximativ la ora 19.00, aflându-se la domiciliul

său situat în s. Boșcana, r-nul Criuleni, unde locuiește împreună cu familia,

manifestând un comportament violent față de fosta soție Maria Platonov și având

scopul de a-i cauza un prejudiciu material, a inițiat un conflict cu aceasta în cadrul

1

căruia a numit-o cu cuvinte ofensatoare, a amenințat-o cu aplicarea violenței și

intenționat a aplicat o lovitură cu piciorul în laptopul model ,,Packard Bell”, ce

aparținea fostei soții, care a căzut jos și s-a deteriorat, iar în rezultatul acestor

acțiuni i-a provocat părții vătămate un prejudiciu material în sumă de 2300 lei.

Platonov, au contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia cu pronunțarea

unei hotărâri de achitare din motiv că faptele nu au fost săvârșite de inculpat și

încetarea procesului în partea acuzării privind distrugerea laptopului.

În motivare au invocat că, sub aspect probator, prima instanță nu a

administrat nici o probă pertinentă și concludentă potrivit cerințelor art. art. 93, 95,

96 Cod de procedură penală, ce ar demonstra faptul că anume inculpatul Veaceslav

Platonov a maltratat-o pe Maria Platonov la domiciliul anterior, situat în s.

Boșcana, r-nul Criuleni, la 07 decembrie 2013, aproximativ la orele 00:30 - 05:00,

după cum afirmă partea vătămată.

Din probele acumulate se poate formula concluzia certă că, Maria Platonov a

fost maltratată (fie s-a automutilat) în alte circumstanțe de timp și în alt loc decât

cele declarate de ea în fața organului de urmărire penală și în instanța de judecată,

or, aceasta nu s-a aflat la domiciliu la 07 decembrie 2013, de la ora 00:30 până la

ora 05:00, fapt confirmat de martorii Constantin Platonov și Marcel Platonov.

Totodată, în cererea de apel s-a făcut trimitere la depozițiile contradictorii ale

martorului acuzării Mihail Stavila, care în cadrul urmăririi penale a relatat că,

inculpatul se afla în stare de ebrietate, iar în cadrul cercetării judecătorești, a

susținut că nu se afla în stare de ebrietate și ale părții vătămate Maria Platonov care

contrar probelor administrate a susținut în mod greșit că imediat după ce pretinde că

a fost bătută, în dimineața zilei de 07 decembrie 2013, a fost dusă de fratele său

Mihail Stavila la IMSP Spitalul raional Criuleni, unde a fost internată.

Cu toate acestea, potrivit fișei medicale nr. 7843 și a Registrului ținut de

IMSP Spitalul raional Criuleni, Maria Platonov a fost internată abia luni 08

decembrie 2013, ora 08:50.

Apelanții au indicat că, doar depozițiile părții vătămate Maria Platonov nu

pot fi puse la baza sentinței de condamnare, deoarece nu reprezintă o probă

concludentă în sensul art. art. 93, 95, 96 Cod de procedură penală, întrucât aceste

depoziții nu sunt confirmate și coroborate cu celelalte mijloace de probă

administrate în cadrul cercetării judecătorești.

Apelanții au menționat că, concluzia organului de urmărire penală și a primei

instanțe cu privire la săvârșirea de către inculpatul Veaceslav Platonov a actelor de

violență în familie sunt absolut nefondate, fiind întemeiate exclusiv pe

presupunerile organului de urmărire penală și a instanței de judecată, iar învinuirea

formulată de procurori, cât și sentința de condamnare este una abuzivă și ilegală,

fiind în contradicție cu prevederile art. 8 Cod de procedură penală, art. 21 din

Constituția Republicii Moldova și art. 6 din CțEDO.

S-a accentuat că, prima instanță nu avea nici un temei legal să aprecieze critic

depozițiile martorilor Marcel Platonov și Constantin Platonov, singurii martori care

s-au aflat la pretinsul loc al săvârșirii infracțiunii la 07 decembrie 2013.

05 noiembrie 2015, a fost admis apelul, casată sentința și pronunțată o nouă

2

hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Veaceslav

Platonov a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 2011 alin. (1) Cod penal, pe ambele episoade (08 decembrie 2013 și 15 martie

2014), din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

La adoptarea soluției date, instanța de apel verificând probele prezentate de

către acuzatorul de stat, audiind suplimentar inculpatul Veaceslav Platonov și

partea vătămată Maria Platonov, a conchis că învinuirea incriminată inculpatului în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1) Cod penal, nu și-a găsit

confirmare.

Instanța de apel a considerat neîntemeiată și neprobată învinuirea adusă

inculpatului în săvârșirea infracțiunii de violență în familie, deoarece ansamblul

probelor existente la materialele dosarului demonstrează nevinovăția acestuia, or,

declarațiile inculpatului Veaceslav Platonov sunt confirmate prin declarațiile fiilor

Constantin Platonov și Marcel Platonov.

Instanța de apel a reținut că, atât inculpatul cât și martorii, Constantin

Platonov și Marcel Platonov, au afirmat că în acea noapte mama lor, Maria

Platonov, nu s-a aflat acasă, nu au văzut ca tatăl să fi avut careva conflict cu mama

lor, nu au văzut să o fi lovit, astfel inculpatul nici de cum nu putea să-i cauzeze

leziuni corporale părții vătămate, iar pentru a pune la îndoială veridicitatea

declarațiilor acestor martori, nu sunt temeiuri, deoarece ei au fost acasă în acea zi

împreună cu tatăl lor, totodată sunt în legătură de filiație atât cu inculpatul, cât și cu

partea vătămată, astfel încât depozițiile lor nu pot fi părtinitoare în cadrul

procesului penal.

Totodată, instanța de apel a apreciat ca părtinitoare declarațiile martorului

Mihail Stavila care este fratele părții vătămate și care nu a fost martor ocular,

menționând că mărturiile lui nu pot fi puse la baza sentinței de condamnare fără a

fi confirmate și coroborate cu alte probe și nici nu pot combate declarațiile copiilor

care au fost împreună cu tatăl lor în acea zi în care se presupune să ar fi fost

săvârșită infracțiunea de către inculpat.

La fel, instanța de apel a reținut că, organul de urmărire penală a intentat

procesul penal precum că fapta ar fi avut loc la 07 decembrie 2013, ce rezultă și

din plângerea și declarațiile părții vătămate, însă în ordonanța de punere sub

învinuire și în rechizitoriu a indicat precum că fapta ar fi fost săvârșită la 08

decembrie 2013, fapt ce pune la îndoială învinuirea înaintată inculpatului.

Procurorul și partea vătămată nu au prezentat nici o probă care ar demonstra

cu certitudine că inculpatul a săvârșit fapta incriminată și nici o probă care ar

infirma afirmațiile inculpatului și a martorilor Constantin Platonov și Marcel

Platonov, că în acea noapte partea vătămată nu era acasă și că nu a fost lovită de

inculpat.

Totodată, instanța de apel a conchis că, vinovăția inculpatului Veaceslav

Platonov în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1) Cod penal,

episodul din 15 martie 2014, nu a fost demonstrată.

Astfel, instanța de apel a constatat că, nevinovăția inculpatului pe acest

episod este confirmată și coroborată cu declarațiile martorului Marcel Platonov, pe

care instanța le-a considerat veridice menționând că, nu pot fi puse la îndoială și

demonstrează nevinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii incriminate,

3

deoarece fiul acestuia, Marcel Platonov a afirmat cu certitudine că laptopul a fost

deteriorat de către el și sora Alexandra, în vârstă de 4 ani cu o zi înainte, în timp ce

se jucau a fost lovit cu o jucărie, și văzând că l-au stricat l-au ascuns ca să nu-l

vadă mama, nu i-au spus mamei deoarece aveau frică de ea, iar la momentul când a

văzut că mama a chemat poliția și îl învinuiesc pe tatăl lor precum că a deteriorat

laptopul el a recunoscut că el cu sora l-au distrus.

Instanța de apel a apreciat drept părtinitoare și declarațiile martorului Mihail

Stavila, care este fratele părții vătămate și care nu a fost martor ocular, iar toate

cele declarate le-a comunicat din spusele părții vătămate, care este în relații ostile

cu inculpatul, fiind la acel moment în relații de divorț și locuiau separat, iar

mărturiile indirect nu pot fi puse la baza sentinței de condamnare fără a fi

confirmate și coroborate cu alte probe și nici nu pot combate declarațiile copiilor

care au afirmat că ei au stricat laptopul și nu tatăl lor, alte probe în demonstrarea

vinovăției nu au fost prezentate.

De asemenea, instanța de apel a apreciat critic și declarațiile părții vătămate

care sunt diferite pe tot parcursul procesului penal, la urmărirea penală a declarat

că „fostul soț a venit acasă, a început să o numească cu cuvinte ofensatoare, să o

amenințe cu răfuiala fizică și că în timpul cerții a lovit cu piciorul în laptop pe care

l-a deteriorat”, iar în ședința de judecată a primei instanțe a relatat „că la 14 martie

2014 se afla acasă cu fiica și se juca într-un joc la laptop. În acel moment în casă a

intrat Veaceslav Platonov, care era în stare de ebrietate și o învinuia că vorbește cu

prietenii pe rețelele de socializare, a încercat să-i explice, dar Veaceslav Platonov

s-a enervat și a aplicat o lovitură cu piciorul în laptop, care a căzut jos, dar ea a

fugit în coridor. Veaceslav Platonov a mers la bucătărie în direcția setului de cuțite

și striga că o taie”, astfel afirmațiile părții vătămate au fost infirmate de către

martorul Marcel Platonov, care a afirmat cu certitudine că laptopul a fost deteriorat

de către el și sora Alexandra.

Cu trimitere la prevederile art. 8 Cod penal, art. art. 93, 99, 101, 390 Cod de

procedură penală, instanța de apel a ajuns la concluzia că, prima instanță a dat o

apreciere necorespunzătoare probelor, nu le-a apreciat corect prin prisma art. 101

Cod de procedură penală și a constatat eronat vinovăția lui Veaceslav Platonov în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1) Cod penal.

Analizând circumstanțele cauzei, instanța de apel a constatat că, nu a fost

probat faptul că Veaceslav Platonov la 08 decembrie 2013 a săvârșit fapta

prevăzută de art. 2011 alin. (1) Cod penal - „violența în familie, adică acțiunea sau

inacțiunea intenționată, manifestată fizic, comisă de un membru al familiei asupra

altui membru al familiei, care a provocat suferință fizică, soldată cu vătămarea

ușoară a integrității corporale” și nici la 15 martie 2013 fapta prevăzută de

art. 2011 alin. (1) Cod penal - „violența în familie, adică acțiunea sau inacțiunea

intenționată, manifestată fizic, comisă de un membru al familiei asupră altui

membru al familiei, care a provocat prejudiciu material”.

Totodată, instanța de apel a menționat că prima instanță, contrar normelor

legale, a încadrat într-o singură faptă două infracțiuni distincte, or, învinuirea a fost

înaintată lui Veaceslav Platonov în temeiul a două infracțiuni, în baza presupusei

fapte săvârșite la 08 decembrie 2013 și a faptei săvârșite la 15 martie 2014.

Instanța de apel a menționat că, dacă din probele administrate în cauză nu

4

rezultă cu certitudine că inculpatul a săvârșit fapta pentru care a fost dedus

judecății, în favoarea acestuia operează principiul de drept „in dubio pro reo” care

se regăsește în art. 6 § 2 din CțEDO și reflectă prezumția de nevinovăție, care în

general, este un drept protejat de CțEDO și de Constituția Republicii Moldova, iar

în particular constituie și o regulă a probatoriului prin postulatul menționat.

contestat cu recurs decizia, solicitând casarea acesteia cu menținerea sentinței.

În motivarea cerințelor sale, recurentul a invocat că, vinovăția inculpatului

Veaceslav Platonov se confirmă prin declarațiile părții vătămate Maria Platonov și

ale martorului Mihail Stavila, care nu este o persoană interesată în cauză,

declarațiile cărora coroborează cu alte probe materiale examinate în cadrul primei

instanțe și care au fost verificate în instanța de apel:

- procesul-verbal de ridicare din 22 mai 2014, prin care a fost ridicat

laptopul model „Packard Bell”, care a fost procurat de Maria Platonov (f.d.33,

vol.II);

- procesul-verbal de examinare a obiectului din 22 mai 2014, prin care s-a

examinat laptopul model „Packard Bell” de culoare neagră, unde în partea dreaptă

de jos a monitorului s-a depistat o deteriorare (f.d.38, vol.I);

- raportul de expertiză medico-legală nr. 4 D din 13 ianuarie 2014, conform

căruia Mariei Platonov i-au fost cauzate leziuni sub formă de traumă

cranio-cerebrală, comoție cerebrală, echimoze, hematoame pe față, cap, ambele

brațe, torace, care au fost produse cu un corp contondent, care duc la dereglarea

sănătății de scurtă durată și se califică ca vătămări ușoare, fiind exclusă

posibilitatea formării acestor leziuni în rezultatul căderii libere a persoanei (f.d.27,

vol.I).

Menționează recurentul că, instanța de apel nu s-a expus asupra raportului de

expertiză medico-legală nr. 4 D din 13 ianuarie 2014, cum și unde au fost cauzate

leziunile corporale; nu a combătut versiunea organului de urmărire penală că

anume inculpatul Veaceslav Platonov le-a aplicat părții vătămate (fapt stabilit și de

către prima instanță), mai mult, nu a dat o apreciere cuvenită conform art. 101 Cod

de procedură penală.

Totodată, prima instanța corect a apreciat critic declarațiile martorului

Marcel Platonov, deoarece ultimul a declarat, că se află în relații nu prea bune cu

mama sa, partea vătămată Maria Platonov și declarațiile lui date în ședința de

judecată sunt combătute de declarațiile părții vătămate și martorului Mihail Stavila

și probele materiale examinate în ședința de judecată.

La fel, la examinarea cauzei în ordine de apel, consideră că au fost comise

erori procesuale, deoarece, la 02 iulie 2015 instanța a decis examinarea cauzei

penale în lipsa părții vătămate, s-au expus părțile asupra apelului, a fost audiat

inculpatul, cercetate probele, cuvântul la replici și cauza a fost amânată fără motiv,

or, conform art. 331 alin. (3) Cod de procedură penală, hotărârea instanței privind

amânarea ședinței se adoptă prin încheiere motivată, care se consemnează în

procesul-verbal al ședinței, fapt care lipsește la materialele cauzei penale, însă, în

procesul-verbal al ședinței de judecată în instanța de apel este menționat că se

anunță întrerupere până la 24 septembrie 2015, ora 11.00, cu citarea părții

vătămate.

5

Citarea părții vătămate nu a fost anunțată de către instanța de apel și o astfel

de soluție nu a fost pusă în discuție (fapt confirmat și prin înregistrările audio ale

ședinței de judecată).

La 29 octombrie 2015, la aducerea silită dispusă de către instanța de apel

(din oficiu) a fost audiată partea vătămată Maria Platonov, care a susținut

declarațiile date în cadrul urmăririi penale și cercetării judecătorești în prima

instanță, însă fără a oferi posibilitatea părții vătămate de a adresa întrebări

inculpatului și expunerea asupra apelului.

Veaceslav Platonov, care s-a expus pentru respingerea acestuia ca inadmisibil,

menționând că, temeiurile invocate de recurent nu se încadrează în cele prevăzute la

art. 427 Cod de procedură penală, recursul este vădit neîntemeiat și nu abordează

probleme de drept de importanță generală pentru jurisprudență.

Învinuirea formulată de procuror în rechizitoriu nu are legătură cu realitatea

obiectivă fiind bazată exclusiv pe presupunerile organului de urmărire penală, fiind

rezultatul unor interpretări greșite.

În recursul declarat de procuror nu se face distincție între elementele

cuprinse în latura obiectivă a infracțiunii și anume acțiunea social periculoasă (în

speță acțiunile de lovire sau alte violențe), urmarea imediată a infracțiunii

(gravitatea, localizarea și caracterul leziunilor corporale și a distrugerilor

laptopului) și legătura de cauzalitate între acțiunea social periculoasă și urmarea

imediată a infracțiunii.

Probele materiale la care se referă procurorul în cuprinsul cererii de recurs

nu dovedesc săvârșirea acțiunii social periculoase de către inculpatul Veaceslav

Platonov, dar numai urmarea imediată sau consecințele pretinsei infracțiuni, deci

autorul care a săvârșit acțiunile violente și a provocat leziunile corporale depistate

la partea vătămată Maria Platonov și deteriorările depistate pe ecranul laptopului

nu este inculpatul Veaceslav Platonov, dar o persoană care încă nu a fost

identificată de organul de urmărire penală.

În speță, acuzarea imputată inculpatului privind săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 2011 Cod penal, este absolut nefondată și neprobată, în sensul

art. art. 93, 95, 96 Cod de procedură penală, din simplul motiv că partea vătămată

Maria Platonov nu s-a aflat la domiciliu la 07 decembrie 2013 în perioada de timp

cuprinsă între ora 00:30 și până la 05:00.

Din probele acumulate se poate formula concluzia certă că Maria Platonov a

fost maltratată (fie s-a automutilat) în alte circumstanțe de timp și în alt loc decât

cele declarate de aceasta în fața organului de urmărire penală și în instanța de

judecată, or aceasta nu s-a aflat la domiciliu la 07 decembrie 2013, de la ora 00:30

până la ora 05:00, fapt confirmat de martorii Constantin Platonov și Marcel

Platonov.

Totodată, în cererea de apel s-a făcut trimitere la depozițiile contradictorii ale

martorului acuzării Mihail Stavila, care în cadrul urmăririi penale a relatat că

inculpatul se afla în stare de ebrietate, iar în cadrul cercetării judecătorești, a

susținut că nu se afla în stare de ebrietate și ale părții vătămate Maria Platonov care

contrar probelor administrate a susținut în mod greșit că imediat după ce pretinde că

a fost bătută, în dimineața zilei de 07 decembrie 2013, a fost dusă de fratele său

6

Mihail Stavila la IMSP Spitalul raional Criuleni, unde a fost internată.

Cu toate acestea, potrivit fișei medicale nr. 7843 și a Registrului ținut de

IMSP Spitalul raional Criuleni, Maria Platonov a fost internată abia luni

08 decembrie 2013, ora 08:50.

Doar depozițiile părții vătămate Maria Platonov, nu pot fi puse la baza

sentinței de condamnare, deoarece nu reprezintă o probă concludentă în sensul

art. art. 93, 95, 96 Cod de procedură penală, întrucât aceste depoziții nu sunt

confirmate și coroborate cu celelalte mijloace de probă administrate în cadrul

cercetării judecătorești.

Deci, concluzia organului de urmărire penală și a primei instanțe cu privire la

săvârșirea de către inculpatul Veaceslav Platonov a actelor de violență în familie

sunt absolut nefondate, fiind întemeiate exclusiv pe presupunerile organului de

urmărire penală și a instanței de judecată, iar învinuirea formulată de procurori, cât

și sentința de condamnare este una abuzivă și ilegală, fiind în contradicție cu

prevederile art. 8 Cod de procedură penală, art. 21 din Constituția Republicii

Moldova și art. 6 din CțEDO.

S-a accentuat că, prima instanță nu avea nici un temei legal să aprecieze critic

depozițiile martorilor Marcel Platonov și Constantin Platonov, singurii martori care

s-au aflat la pretinsul loc al săvârșirii infracțiunii la 07 decembrie 2013.

Prima instanță nu avea dreptul să dea o judecată părtinitoare depozițiilor

părții vătămate Maria Platonov și a fratelui acesteia Mihail Stavila pe de o parte și

să ignore în totalitate depozițiile martorilor Constantin Platonov și Marcel Platonov

coroborate cu declarațiile inculpatului pe de altă parte, or, instanța nu poate să dea

apreciere preferențială probelor părții acuzării în raport cu probele părții apărării,

sau să dea o apreciere preferențială a unor probe în raport cu alte probe (de aceeași

valoare) fără a motiva corespunzător această apreciere preferențială.

Subsidiar a menționat că, eventuala lipsă a încheierii de amânare a ședinței

la care se referă acuzatorul de stat în cererea de recurs, poate fi calificată drept o

simplă omisiune care poate fi înlăturată în cel mai scurt timp de către instanță și

nicidecum un temei de casare a deciziei instanței de apel, iar în ceea ce privește

lipsa părții vătămate la unele ședințe judiciare, inculpatul a specificat că depozițiile

părții vătămate reprezintă proba părții acuzării, astfel încât, procurorul este direct

interesat și responsabil de asigurarea prezenței părții vătămate la ședințele judiciare

și de respectarea drepturilor sale procesuale.

Mai mult, prezența părții vătămate la toate ședințele de judecată nu este

obligatorie potrivit art. 323 din Cod de procedură penală, astfel încât, rămâne la

latitudinea și diligența părții vătămate să se prezinte sau să nu se prezinte la toate

ședințele de judecată în instanța de apel.

motivele invocate, ținând cont și de motivele invocate în referință, Colegiul penal

lărgit consideră că acesta urmează a fi admis, din următoarele considerente.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, judecând

recursul, instanța de recurs, admite recursul, casează total, hotărârea atacată, cu

menținerea hotărârii primei instanțe, când apelul a fost greșit admis.

Conform art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

7

de fond și de apel în temeiurile prevăzute de prezentul articol.

Recurentul invocă ca temei de casare a deciziei instanței de apel art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârea instanței de apel

poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel în cazul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

statuează că temeiul invocat și-a găsit confirmarea în cauza dată, reținând în acest

context următoarele.

În sensul cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt

asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin

apel, se transmit instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai

imputată a fost săvârșită ori nu; dacă fapta a fost săvârșită de inculpat și, dacă da,

în ce împrejurări a fost comisă; în ce constă participația, contribuția materială a

fiecărui participant; dacă există circumstanțe atenuante și agravante; dacă probele

corect au fost apreciate; dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță

prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod

de procedură penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel,

acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii; dacă infracțiunea a fost

corect calificată; dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele

de drept procesual, penal, administrativ ori civil au fost corect aplicate.

Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței

de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției.

Colegiul penal lărgit constată, că apelul declarat de avocatul Ruslan Cimpoi

în numele inculpatului și inculpatul Veaceslav Platonov, a fost greșit admis și

instanța de apel neîntemeiat a dispus achitarea lui Veaceslav Platonov de sub

învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1) Cod penal, pe

ambele episoade (08 decembrie 2013 și 15 martie 2014), din motiv că fapta nu a

fost săvârșită de inculpat.

Ajungând la soluția respectivă Colegiul penal lărgit expune următoarele.

Prima instanță a verificat sub toate aspectele, complet și obiectiv probele

administrate în cauza penală, prin analiza profundă a acestora și coroborarea lor cu

alte probe, apreciindu-le în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității

fiecărei probe în parte și just a ajuns la concluzia de vinovăție a lui Veaceslav

Platonov în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1) Cod penal,

violența în familie, după indicii calificativi: acțiunea intenționată, manifestată fizic

și verbal, comisă de un membru al familiei asupra altui membru al familiei, care a

provocat suferință fizică, soldată cu vătămarea ușoară a integrității corporale,

suferință psihică și prejudiciu material.

În opinia Colegiului penal lărgit, întemeiat și argumentat au fost puse la baza

sentinței pronunțate de prima instanță următoarele probe:

- declarațiile părții vătămate Maria Platonov, care a relatat că, la 07

decembrie 2013, aproximat la ora 17.00, acasă a venit soțul Veaceslav Platonov,

8

care era în stare de ebrietate. Veaceslav Platonov o învinuia că ea nu execută

obligațiile de soție și o numea cu cuvinte urâte.

În același timp aplicându-i o lovitură în partea dreaptă a capului cu palma

mâinii stângi din care motiv și-a zgâriat degetul în cercelul ei. Degetul sângera.

Ulterior Veaceslav Platonov a ieșit din gospodărie, spunând că se duce să

mai servească alcool.

Veaceslav Platonov a revenit acasă aproximativ la ora 01:00, ușa casei era

încuiată, iar Veaceslav Platonov a bătut la ușă.

În momentul când partea vătămată a deschis ușa, Platonov Veaceslav i-a

aplicat o lovitură cu pumnul în față cerându-i socoteală de ce a încuiat ușa, după

care numind-o cu cuvinte injurioase i-a aplicat lovituri peste față, cap, spate și

abdomen. Loviturile le aplica cu pumnul și cu genunchiul.

Apoi a îmbrâncit-o spre pat, ea a căzut pe spate pe pat după ce Veaceslav

Platonov s-a urcat deasupra acesteia și continua să o numească cu cuvinte urâte și

să o lovească cu pumnul în partea dreaptă a capului, Veaceslav Platonov o învinuia

în infidelitate și îi dădea întrebarea, după ce ea răspundea el o lovea.

Cearta a durat aproximativ două ore.

După aceasta Veaceslav Platonov a adormit, dar ea și-a luat hainele și a mers

la fratele său, Mihail Stavila, care locuiește în vecinătate și i-a povestit despre cele

întâmplate. Ea cu Mihail Stavila s-au dus la sora ei Valentina Gaidău în

s. Mardareuca, r-nul Criuleni, apoi împreună au mers la spitalul din or. Criuleni,

unde la ora 08.00 ea a fost internată.

La 14 martie 2014, se afla acasă cu fiica și se juca într-un joc la laptop.

În acel timp în casă a intrat Veaceslav Platonov, care era în stare de ebrietate

și o învinuia că vorbește cu prietenii pe rețelele de socializare.

Ea a încercat să-i explice, dar Veaceslav Platonov s-a enervat și a aplicat o

lovitură cu piciorul în laptop care a căzut jos, dar ea a fugit în coridorul casei.

Veaceslav Platonov a mers la bucătărie în direcția setului de cuțite și striga,

că o taie. Ea s-a speriat și a fugit la fratele ei Mihail Stavila, care locuiește în

vecinătate, de unde a telefonat la poliție, apoi cu colaboratorul de poliție au mers la

domiciliu, unde a fost cercetat calculatorul și deteriorările.

Laptopul a fost reparat la ÎI „Țurcan Sergiu” din or. Criuleni.

Prejudiciul cauzat constituind 2300 lei;

- declarațiile martorului Mihail Stavila, care a explicat că, într-o seară în

luna decembrie 2013, aproximativ la orele 21.00-22.00 se afla acasă când la el a

venit Veaceslav Platonov cu o sticlă de vodcă și cu un harbuz murat.

Veaceslav Platonov era murdar de sânge la o mână, explicând că s-a certat

cu Maria Platonov și s-a rănit cu un cercel de-al ei. Dânșii au stat la masă și au băut

vodcă, după care, Veaceslav Platonov a început să se plângă că s-a certat cu soția

sa Maria Platonov. El l-a rugat pe Veaceslav Platonov să plece și acesta a plecat.

Dimineața, aproximativ la ora 06.30 la el a venit Maria Platonov, sora lui,

care avea urme de lovituri pe față, la un ochi avea sânge. Maria i-a comunicat că ea

a fost bătută de soțul ei Veaceslav Platonov. Ei au mers la sora lor Valentina

Gaidău și împreună cu ea s-au deplasat cu automobilul lui la spitalul din

or. Criuleni. La spital ei au fost la ora 08.30.

La fel, într-o zi de primăvară a anului 2014, la el acasă a venit Maria

9

Platonov care i-a spus că se teme să se ducă acasă și că va aștepta pe colaboratorul

de poliție. Când a venit colaboratorul de poliție, împreună cu acesta și Maria

Platonov au mers la ea acasă, unde au văzut un laptop, care avea o deteriorare pe

ecran;

- procesul-verbal de ridicare din 22 mai 2014 (f.d.33, vol.II), prin care de la

Sergiu Țurcan a fost ridicat laptopul model „Packard Bell” LP 173 Wdl, care a fost

procurat de Maria Platonov;

- procesul-verbal de examinare a obiectului din 22 mai 2014 (f.d.38, vol.II),

prin care s-a examinat laptopul model „Packard Bell” LP 173 Wdl de culoare

neagră, unde în partea de jos din dreapta a monitorului s-a depistat o deteriorare;

- raportul de expertiză medico-legală nr. 4 D din 13 ianuarie 2014 (f.d. 27,

vol.I), conform căruia Mariei Platonov i-au fost cauzate leziuni sub formă de

traumă cranio-cerebrală, comoție cerebrală, echimoze, hematoame pe față, cap,

ambele brațe, torace, care au fost produse cu un corp contondent și care duc la

dereglarea sănătății de scurtă durată, se califică ca vătămări ușoare, fiind exclusă

posibilitatea formării acestor leziuni în rezultatul căderii libere a persoanei.

Colegiul penal lărgit consideră că probele indicate sunt pertinente,

concludente și veridice, iar în ansamblu coroborează între ele și nu trezesc careva

dubii.

Astfel, ținând seama de cele menționate mai sus, Colegiul consideră greșită

concluzia instanței de apel, precum că nu s-a demonstrat vinovăția lui Veaceslav

Platonov, întrucât din cumulul de probe nominalizate supra, cert s-a stabilit că

Veaceaslav Platonov la 08 decembrie 2013, a aplicat Mariei Platonov lovituri cu

pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, în urma cărora i-a provocat

suferințe fizice, soldate cu vătămarea ușoară a integrității corporale, iar la 15 martie

2014, manifestând un comportament violent, a inițiat un conflict cu aceasta în

cadrul căruia intenționat a aplicat o lovitură cu piciorul în laptopul model ,,Packard

Bell”, ce aparținea Mariei Platonov, care a căzut jos și s-a deteriorat, iar în

rezultatul acestor acțiuni i-a provocat părții vătămate un prejudiciu material în sumă

de 2300 lei, fapt dedus din declarațiile părții vătămate și ale martorului Mihail

Stavila care coroborează cu probele materiale ale cauzei.

Concluzia instanței de apel, care la baza soluției de achitare a reținut

declarațiile inculpatului și ale martorilor Constantin Platonov și Marcel Platonov,

potrivit cărora în seara de 07 spre 08 decembrie 2013, Maria Platonov nu a dormit

acasă, iar Veaceslav Platonov a dormit acasă cu fiica sa, nu poate fi reținută,

deoarece prima instanță, verificând și cercetând probele administrate în cauză, just

a dat apreciere critică declarațiilor lui Marcel Platonov, deoarece ultimul a declarat,

că nu se află în relații bune cu mama sa.

Prima instanța corect a reținut ca probă declarațiile martorului Mihail Stavila,

care nu este persoană cointeresată în cauză, care infirmă declarațiile inculpatului și

coroborează cu declarațiile părții vătămate și probele materiale ale cauzei.

Ținând seama de cele menționate mai sus, Colegiul penal lărgit consideră

greșită concluzia instanței de apel, precum că sentința de condamnare a primei

instanțe, în privința lui Veaceslav Platonov este greșită, deoarece cumulul de probe

sus menționate, care au constituit obiectul cercetării judecătorești în prima instanță,

dovedesc incontestabil vina inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate și nu

10

contravin prevederilor art. art. 93, 94 Cod de procedură penală.

La fel, instanța de apel incorect a apreciat critic și declarațiile părții vătămate

menționând că acestea sunt diferite pe tot parcursul procesului penal, deoarece la

urmărirea penală a declarat că „fostul soț a venit acasă și a început să o numească

cu cuvinte ofensatoare, să o amenințe cu răfuiala fizică și că în timpul cerții a lovit

cu piciorul în laptop pe care l-a deteriorat”, iar în ședința de judecată a primei

instanțe a relatat „că la 14 martie 2014 se afla acasă cu fiica și se juca într-un joc la

laptop.

În acel moment în casă a intrat Veaceslav Platonov, care era în stare de

ebrietate și o învinuia că vorbește cu prietenii pe rețelele de socializare, a încercat

să-i explice, dar Veaceslav Platonov s-a enervat și a aplicat o lovitură cu piciorul în

laptop, care a căzut jos, dar ea a fugit în coridor. Veaceslav Platonov a mers la

bucătărie în direcția setului de cuțite și striga că o taie”, or, acestea nu sunt

contradictorii dar se completează, partea vătămată în cadrul instanței de judecată

depunând declarații mai detaliate a celor petrecute cu ea la 14 martie 2014.

Astfel, în opinia Colegiului penal lărgit, prima instanță just a constatat

împrejurările cauzei care relevă concludent și cert că inculpatul Veaceslav Platonov

la 08 decembrie 2013, a aplicat Mariei Platonov lovituri cu pumnii și picioarele

peste diferite părți ale corpului, iar la 15 martie 2014 intenționat a aplicat o lovitură

cu piciorul în laptopul model ,,Packard Bell”, ce aparținea ultimei.

Prin urmare, instanța de recurs apreciază că starea de fapt și de drept stabilită

în sentință concordă cu circumstanțele constatate și probele administrate, iar

acțiunile inculpatului corect au fost încadrate în baza art. 2011 alin. (1) Cod penal.

Colegiul penal lărgit reține că, instanța de apel incorect a pus la dubii

învinuirea adusă inculpatului Veaceslav Platonov indicând în decizie că, organul de

urmărire penală a intentat procesul penal precum că fapta ar fi avut loc la 07

decembrie 2013, ce rezultă și din plângerea și declarațiile părții vătămate, însă în

ordonanța de punere sub învinuire și în rechizitoriu a indicat precum că fapta ar fi

fost săvârșită la 08 decembrie 2013, deoarece cauza penală a fost intentată în baza

declarațiilor părții vătămate, care a indicat că a fost supusă maltratării de către soțul

ei la 07 decembrie 2013, iar ulterior, organul de urmărire penală a înaintat

învinuirea lui Veaceslav Platonov, stabilind că fapta a fost săvârșită la 08

decembrie 2013.

Colegiul penal lărgit menționează că, prima instanță corect a dispus

condamnarea lui Veaceslav Platonov în baza art. 2011 alin. (1) Cod penal, ținând

cont de faptul că acțiunile acestuia constituie o infracțiune prelungită, iar la

stabilirea pedepsei a ținut cont de prevederile art. art. 61, 75 Cod penal, de criteriile

generale de individualizare a pedepsei, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de

persoana celui vinovat, de restabilirea echității sociale între fapta săvârșită și

consecințele survenite, precum și de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării acestuia, astfel că pedeapsa închisorii aplicată inculpatului, fiind una

echitabilă.

La fel, corect a fost reținut de către prima instanță că, inculpatul Veaceslav

Platonov a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din

07 octombrie 2014, casată prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 18 martie 2015, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care a fost recunoscut

11

vinovat în baza art. art. 287 alin. (2) lit. b), 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, fiindu-i

stabilită pedeapsa în baza art. 84 alin. (1) Cod penal, 5 ani 1 lună închisoare, cu

executarea în penitenciar de tip semiînchis.

Reținând cele invocate, Colegiul conchide că eroarea comisă de instanța de

apel urmează a fi corectată, având în vedere că apelul neîntemeiat a fost admis, prin

casarea deciziei instanței de apel cu menținerea sentinței primei instanțe în privința

lui Veaceslav Platonov.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

Se admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de nivelul

Curții de Apel Chișinău, Vasile Bolduratu, se casează total decizia Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 05 noiembrie 2015 cu menținerea sentinței

Judecătoriei Criuleni din 21 mai 2015, prin care Platonov Veaceslav Constantin a

fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2011 alin. (1) Cod penal, la

1 an închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

Potrivit art. 84 alin. (4) Cod penal, la pedeapsa aplicată, i-a fost adăugată

pedeapsa stabilită prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

18 martie 2015 și prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită

pedeapsa definitivă 5 ani 6 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip

semiînchis.

Termenul de executare a pedepsei pentru Platonov Veaceslav Constantin a

se calcula din momentul reținerii, cu deducerea din termenul pedepsei a duratei

aflării acestuia în stare de arest preventiv de la 20 mai 2015 până la 05 noiembrie

2015 inclusiv.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 17 iunie 2016.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Petru Moraru

Vladimir Timofti

Constantin Alerguș

Nadejda Toma

12

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2020-12-30
0,95
1ra-1584/2020 — art. 264-1 alin. 4 CP
Dosarul nr. 1ra-1584/2020 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 18 noiembrie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componenţa: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, examinând
CSJ 2016-11-10
0,95
1ra-1135/2016 — art. 151 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1135/2016 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 12 octombrie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte - Ursache Petru, Judecători - Timofti Vladimir, Tom
CSJ 2016-09-28
0,95
1ra-1311/2016 — art.art. 152, 2, b, 287 alin.2 lit.b CP
Dosarul nr. 1ra-1311/2016 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 28 septembrie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte: Petru Ursache, Judecători: Nadejda Toma şi Vladimir Timofti, examinând admisibilitatea
CSJ 2016-11-02
0,95
1ra-1346/2016 — art. 190 alin. 2 lit. c Cod penal
Dosarul nr. 1ra-1346/2016 C U R T E A S U P R E M Ă DE J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 02 noiembrie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: preşedinte - Petru Ursache, judecătorii - Constantin Alerguş, Vladimir Timofti, ex
CSJ 2017-03-02
0,95
1ra-190/2017 — art. 186 alin. 4 CP
Dosarul nr. 1ra-190/2017 CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ŢŢ II EE D E C I Z I E 31 ianuarie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: preşedinte – Petru Ursache judecători – Ghenadie Nico
Sursă