1ra-541/2016 — art. 287 al. 3; art. 152 al. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 287 al. 3; art. 152 al. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 al. 1 pct. 6, 8, 10 CPP
1ra-541/2016 — art. 287 al. 3; art. 152 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr. lra-541/2016
Curtea Supremă de Justiție
DECIZIE
20 aprilie 2016 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte – Gordilă Nicolae,
Judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,
examinînd admisibilitatea în principiu, a recursului ordinar declarat de către
avocatul Arabadji Mariana în numele inculpatului Stice Grigorii, prin care se solicită
casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2015, în
cauza penală privindu-l pe
Stice Grigorii Grigorii, născut la 09 mai 1982, originar și
domiciliat în r-ul Ialoveni, s. Horodca.
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
09.01.2014-25.06.2014 (prima instanță)
14.08.2015-17.11.2015 (instanța de apel)
01.02.2016- 20.04.2016 (instanța de recurs ordinar).
CONSTATĂ:
Prin sentința Judecătoriei Ialoveni din 25 iunie 2014, Stice Grigorii a fost
condamnat:
- în baza art. 287 alin. (3) Cod penal la 4 ani închisoare;
- în baza art. 152 alin. (1) Cod penal la 2 ani închisoare.
În temeiul art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al
pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 5 ani închisoare, cu
executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.
Începutul termenului ispășirii pedepsei lui Stice G. a fost calculat din ziua reținerii.
Acțiunea civilă a fost admisă, încasîndu-se de la Stice Grigorii în beneficiul părții
vătămate Budeanu Ion prejudiciul material în sumă de 8500 lei, prejudiciul moral –
10 000 lei și cheltuielile de judecată pentru asistență juridică în sumă de 1500 lei.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Stice Grigorii la 08
noiembrie 2013, aproximativ la ora 17.00, împreună cu două persoane nestabilite de
organul de urmărire penală, avînd scopul încălcării grosolane a ordinii publice și
manifestînd o vădită lipsă de respect față de societate, s-au apropiat de cet. Budeanu
Ion, care se afla la pescuit pe malul iazului situat în s Ulmu, r-ul Ialoveni și fără careva
motive, în prezența altor persoane, a început să-i aplice lovituri cu un capăt de lemn
care îl avea asupra sa, peste diferite părți ale corpului, cauzîndu-i astfel conform
raportului de expertiză medico-legală nr. 3123/D din 13 decembrie 2013, vătămări
corporale medii.
1
2.1. Tot el, Stice Grigorii la 08 noiembrie 2013, aproximativ la ora 15.00, avînd
scopul cauzării vătămării corporale medii a persoanei, aflîndu-se pe malul iazului situat
în s. Ulmu, r-ul Ialoveni a inițiat o ceartă cu cet. Budeanu Ion, care se afla la pescuit,
apropiindu-se de el a început să-i aplice lovituri cu un capăt de lemn care îl avea asupra
sa peste diferite părți ale corpului, cauzîndu-i astfel conform raportului de expertiză
medico-legală nr.3123/D din 13.12.2013, vătămări corporale medii.
Sentința a fost atacată cu apel de către inculpatul Stice Grigore, prin care a
solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărîri de achitare în privința lui
Stice Grigorii în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, iar în baza art. 152 alin. (1) Cod
penal, să-i fie aplicată o pedeapsă neprivativă de libertate.
3.1. În argumentarea apelului declarat inculpatul Stice Gr. a invocat că:
- sentința contestată nu corespunde prevederilor art. 384 Cod de procedură penală,
fiind una neîntemeiată și pasibilă casării;
- instanța de judecată greșit a indicat că învinuirea imputată inculpatului Stice
Grigorii s-ar fi confirmat în ședința de judecată și că s-ar fi stabilit cu certitudine că
acesta a săvîrșit infracțiunea prevăzută de alin. (3) art. 287 Cod penal;
- nu a fost stabilită încălcarea grosolană a ordinii publice, deoarece încălcare
grosolană a ordinii publice ce exprimă o vădită lipsă de respect se consideră săvîrșirea
unor acțiuni intenționate ce atentează la regulile sociale și morale de conviețuire, care
sunt încălcate într-un mod grosolan și demonstrativ de către violatorul ordinii publice
prin necuviință, neobrăzare, comportare batjocoritoare cu cetățenii, prin înjosire a
onoarei și demnității persoanei, încălcare îndelungată și insistentă a ordinii publice,
zădărnicire a activităților de masă, suspendare temporară a activității normale a
întreprinderii, instituțiilor, organizațiilor, transportului obștesc, iar de acuzare nu au fost
prezentate probe în acest sens;
- pe parcursul cercetării judecătorești nu s-a constatat faptul că intenția
inculpatului Stice Grigorii a fost îndreptată spre săvîrșirea acțiunilor de huliganism, de
fapt acțiunile acestuia fiind îndreptate spre cauzarea leziunilor corporale părții
vătămate, cu care din declarațiile inculpatului ei deja erau în conflict, deoarece Budeanu
Ion l-a înjurat și împreună cu alte persoane au aruncat cu pietre în el. Declarațiile
inculpatului au fost în parte confirmate și de martorul Croitoru Gheorghe care fiind
audiat în instanța de judecată a declarat că partea vătămată a avut un conflict cu Stice
Grigorii și în urma acestui conflict Stice Grigore l-a lovit pe Budeanu Ion cu o bîtă în
cap;
- instanța de judecată de fapt se bazează doar pe declarațiile părții vătămate
Budeanu Ion;
- instanța de judecată nu a luat în considerație că pentru încadrarea acțiunilor unei
persoane, în cazul dat Stice Grigorii conform elementelor infracțiunii prevăzute la art.
287 Cod Penal, este necesară și exprimarea unei vădite lipse de respect față de societate,
ceia ce înseamnă acțiuni evidente ce ating interesele legitime ale unui grup ori chiar ale
unei persoane care se află la locul infracțiunii (proferarea de expresii indecente,
2
abordarea unei ținute lipsite de pudoare, efectuarea de gesturi obscene etc.) și în acest
sens de către acuzare nu a fost prezentate probe;
- instanța nu a apreciat probele în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de
procedură penală, din punct de vedere al pertinenței și concludenței, utilității și
veridicității și toate probele din punct de vedere al colaborării lor;
- la stabilirea pedepsei de 5 ani închisoare instanța de judecată s-a bazat mai mult
pe faptul că Stice Grigorii nu a fost prezent în ședința de judecată, neluînd în
considerație că intenția acestuia nu a fost de a se ascunde de la organul de urmărire
penală, ci de a se angaja la muncă, neluînd în considerație că acesta anterior nu a fost
condamnat, și-a recunoscut faptul cauzării leziunilor corporale.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2015
a fost respins ca inadmisibil apelul declarat, cu menținerea hotărîrii atacate.
4.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că prima instanță
corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, just a ajuns la concluzia că inculpatul
Stice Grigorii a săvîrșit infracțiunile imputate lui și a aplicat în privința acestuia o
pedeapsă echitabilă.
Vina inculpatului Stice Gr. în comiterea infracțiunii imputate a fost confirmată
prin următoarele probe care au fost cercetate suplimentar de către instanța de apel, și
anume:
- declarațiile inculpatului Stice Grigorii;
- declarațiile părții vătămate Budeanu Ion;
- declarațiile martorilor G. Budeanu și Gh. Croitoru;
- raportul de expertiză medico-legală nr. 3123/D din 12.11.2013.
Astfel, ținînd cont de materialele cauzei penale cercetate mai sus instanța de apel
a constatat cu certitudine vinovăția inculpatului Stice Grigorii în comiterea
infracțiunilor imputate, care au fost corect calificate și încadrate în baza art. 287 alin.
(3) și art. 152 alin. (1) Cod penal.
Instanța de apel a reținut că, prima instanță corect la stabilirea categoriei și
termenului pedepsei inculpatului Stice Grigorii, a ținut cont de gravitatea infracțiunilor
săvîrșite - că sunt grave, de persoana inculpatului care anterior a fost judecat,
antecedente penale stinse, neangajat în cîmpul muncii, la evidența medicului psiholog
și narcolog nu se află, se caracterizează negativ la locul de trai.
Deasemenea, instanța de apel a reținut că, just instanța de fond a stabilit că
corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă prin stabilirea unei pedepse cu
închisoarea în limita stabilită de sancțiunea art. 287 alin. (3) Cod Penal, sub formă de 4
ani închisoare, avînd în vedere că sancțiunea art. 287 alin. (3) Cod Penal, prevede
pedeapsa cu închisoare de la 3 pînă la 7 ani, și pe art. 152 alin. (1) Cod Penal, sub formă
de 2 ani închisoare, avînd în vedere că sancțiunea art. 152 alin. (1) Cod Penal, prevede
pedeapsa cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240 de ore sau cu
închisoare de pînă la 5 ani.
Totodată, în conformitate cu prevederile art. 84 Cod penal, prima instanță corect
a stabilit lui Stice Gr., pentru concurs de infracțiuni prin cumulul parțial a pedepselor,
3
pedeapsa definitivă 5 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip
semiînchis.
Instanța de apel a reținut că, în privința inculpatului Stice Grigorii nu poate fi
stabilită pedeapsa cu amenda deoarece, inculpatul vina nu a recunoscut-o, s-a eschivat
de la examinarea cauzei penale în instanța de fond, pentru ce a fost anunțat în căutare,
nu a restituit prejudiciul material cauzat părții vătămate, se caracterizează negativ la
locul de trai.
Referitor la acțiunea civilă, instanța de apel a stabilit că, just prima instanță a admis
parțial acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Budeanu Ion, dispunînd încasarea
din contul inculpatului Stice Grigorii cu titlu de prejudiciu material în folosul lui
Budeanu Ion suma de 8500 lei, prejudiciul moral -10 000 lei și a cheltuielilor suportate
pentru asistență juridică suma de 1500 lei.
Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către avocata
Arabadji Mariana în numele inculpatului, prin care solicită casarea acesteia, rejudecarea
cauzei și pronunțarea unei hotărîri prin care Stice Grigorii să fie achitat în baza art. 287
alin. (3) Cod penal, iar în baza art. 152 ain. (1) Cod penal, să-i fie aplicată o pedeapsă
neprivativă de libertate, invocînd argumente similare celor invocate de către inculpatul
Stice Grigorii în cererea de apel.
Referință pe marginea recursului ordinar declarat de către avocata Arabadji
Mariana în numele inculpatului Stice Grigorii a depus procurorul prin care solicită a
declara inadmisibil recursul, deoarece criticile formulate de recurent nu conțin indicii
a unor erori de drept, și respectiv, nu este motivat sub aspectul casării hotărîrii recurate
ca fiind ilegală. Referitor la pedeapsa stabilită inculpatului Stice Gr. instanțele
judecătorești s-au condus de principiile generale de aplicare a pedepsei, precum și de
criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 75 Cod penal.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu
materialele din dosarul cauzei, Colegiul penal consideră că recursul urmează a fi
declarat inadmisibil din următoarele considerente.
Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței
de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată
că este vădit neîntemeiat.
Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod
de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, or, art.
427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărîrile instanței de apel pot fi
atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond
și de apel la judecarea cauzei.
Potrivit textului recursului, recurentul invocă ca temei de casare a deciziei
instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care stipulează că
hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept
comise de instanțele de fond și de apel, în cazurile în care instanța de apel nu s-a
4
pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și instanța a admis o eroare gravă
de fapt, care a afectat soluția instanței.
Însă, Colegiul penal constată, că textul recursului înaintat nu cuprinde o careva
motivare ori argumentare din punct de vedere al temeiurilor stipulate în pct. 6) alin. (1)
al art. 427 Cod de procedură penală, întru casarea hotărîrilor judecătorești.
Totodată, instanța de recurs statuează că, din conținutul recursului rezultă că
recurentul semnalează și pct. 8) și 10) al normei menționate supra, care stipulează că
hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept
comise de instanțele de fond și de apel, în cazul cînd nu au fost întrunite elementele
infracțiunii, precum și cînd s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor
legale.
Verificînd argumentele recurentului, Colegiul penal atestă că, aceste temeiuri nu
și-au găsit confirmare, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de recurent.
În acest sens, Colegiul reține că verificarea probelor constă în analiza probelor
acumulate, coroborarea lor cu alte probe, verificarea sursei de proveniență a probelor,
care se efectuează prin acțiuni procesuale prevăzute de prezentul cod, cît și printr-o
analiză logică a conținutului probei și a coroborării tuturor probelor în ansamblu.
Așa cum rezultă din textul deciziei atacate, Colegiul constată că instanța de apel
și-a motivat decizia în conformitate cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură
penală. Decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus la menținerea
sentinței, totodată decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de
procedură penală, fiind legală și întemeiată.
Colegiul constată, din materialele dosarului că instanța de apel, la examinarea
cauzei a ținut cont de prevederile art. 27, 99 - 101 Cod de procedură penală, a cercetat
sub toate aspectele probele administrate, le-a verificat minuțios, dîndu-le o apreciere
justă prin prisma pertinenței, concludentei, utilitătii si veridicității lor, care coroborate
în ansamblu au confirmat vinovăția inculpatului Gr. Stice în săvîrșirea infracțiunilor
prevăzute de art. 287 alin. (3) și art. 152 alin. (1) Cod penal, soluție pe larg expusă în
pct. 4.1 al prezentei decizii, pe care instanta de recurs și-o însușește si reiterarea căreia
nu este necesară.
În acest context, Colegiul penal constată că instanța de apel a judecat cauza sub
toate aspectele în corespundere cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală, care
au dus la pronunțarea unei hotărîri întemeiate și legal adoptate.
În opinia Colegiului penal, critica recurentului referitor la lipsa elementelor
constitutive ale infracțiunii incriminate prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal,
întrucît nu a fost constatat faptul că intenția inculpatului a fost îndreptată spre
săvîrșirea acțiunilor de huliganism, de fapt acțiunile ultimului fiind îndreptate spre
cauzarea leziunilor corporale părții vătămate, nu este relevantă în cazul supus
examinării deoarece, instanța de apel în urma unei analize complete și obiective a
tuturor probelor administrate, corect a stabilit vinovăția inculpatului Gr. Stice în
săvîrșirea, atît a infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal, cît și a infracțiunii
prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal.
5
La acest capitol, este necesar de elucidat că fapta prejudiciabilă a infracțiunii de
huliganism constă în acțiuni intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite
de una din modalitățile indicate în norma de incriminare.
Prin acțiuni care încalcă ordinea publică se înțelege fapta sărvîrșită în public,
îndreptată împotriva ordinii publice, care se concretizează în acostarea jignitoare a
persoanelor, în alte acțiuni similare ce încalcă normele etice, tulbură ordinea publică și
liniștea persoanelor.
Totuși, important este modul public de săvîrșire a huliganismului, ceea ce nu
implică în mod obligatoriu și comiterea acestuia într-un loc public. Potrivit lit. c) și e)
art. 131 Cod penal, fapta se consideră a fi săvîrșită în public atunci cînd este comisă:
într-un loc inaccesibil publicului, cu intenția însă ca fapta să fie auzită sau văzut, dacă
aceasta s-a produs față de două sau mai multe persoane; prin orice mijloace recurgînd
la care făptuitorul își dădea seama că fapta ar putea ajunge la cunoștința publicului.
La cele consemnate mai sus, instanța de recurs atestă că, în urma evaluării
integrale a probelor prezentate instanța de apel, și anume în baza declarațiilor
martorilor Budeanu Galina și Croitoru Gheorghe, a constatat cu certitudine faptul că
Gh. Croitoru aflîndu-se împreună cu partea vătămată I. Budeanu la pescuit, între
ultimul și Stice Gheorghe s-a inițiat o ceartă, după care inculpatul s-a apropiat de
Budeanu Ion și l-a lovit cu o bîtă peste diferite părți ale corpului fără temei, cauzîndu-
i astfel conform raportului de expertiză medico-legală nr. 3123/D din 13.12.2013,
vătămări corporale medii.
Împrejurarea dată, denotă faptul că încălcarea ordinii publice a fost comisă în mod
public, adică în prezența mai multor persoane, ceea ce este suficient pentru a constata
semnul obligatoriu al laturii obiective a componenței de huliganism discutat mai sus.
Referitor la dezacordul recurentului cu privire la aplicarea unei pedepsei prea
aspre față de inculpat, Colegiul penal îl respinge ca neîntemeiat, deoarece instanțele de
fond just au ținut cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei, luînd în
considerație gradul pericolului social al infracțiunilor comise, persoana inculpatului,
circumstanțele atenuante și agravante ale cauzei, aplicîndu-i ultimului o pedeapsă
echitabilă, respectîndu-se prevederile art. 7, 61, 76, 75 Cod penal.
Așa cum se reține din doctrina penală, în cazul săvîrșirii unei infracțiuni instanța
de judecată este singură în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de
individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, avînd
deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținînd seama de
regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a
cuantumului pedepsei.
Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv de evaluare a
tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, avînd ca finalitate stabilirea unei
pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia
a fost condamnat inculpatul Gr. Stice.
În concluzie, instanța de recurs notează că în cauza supusă judecății, nu s-a
constatat admiterea erorilor de drept prevăzute la pct. 6) și 8) alin. (1) art. 427 Cod de
6
procedură penală, la etapa judecării apelului, iar argumentele recurentului invocate în
susținerea solicitărilor înaintate sunt considerate ca fiind neîntemeiate și urmează a fi
respinse.
Hotărîrea atacată este legală și întemeiată, fiind adoptată în corespundere cu
prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală și din
atare considerente, recursurile ordinare declarate de recurenți sunt inadmisibile, ca
fiind vădit neîntemeiate.
În temeiul art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Arabadji Mariana
în numele inculpatului Stice Grigori împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău din 17 noiembrie 2015, în cauza penală în privința lui Stice Grigorii
Grigorii, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțarea integrală la 24 mai 2016.
Președinte: Gordilă Nicolae
Judecători: Guzun Ion
Catan Liliana
7