1ra-541/2016 — art. 287 al. 3; art. 152 al. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 287 al. 3; art. 152 al. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 al. 1 pct. 6, 8, 10 CPP
1ra-541/2016 — art. 287 al. 3; art. 152 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr. lra-541/2016 Curtea Supremă de Justiție DECIZIE 20 aprilie 2016 mun. Chișinău Colegiul penal în următoarea componență: Președinte – Gordilă Nicolae, Judecători – Guzun Ion și Catan Liliana, examinînd admisibilitatea în principiu, a recursului ordinar declarat de către avocatul Arabadji Mariana în numele inculpatului Stice Grigorii, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2015, în cauza penală privindu-l pe Stice Grigorii Grigorii, născut la 09 mai 1982, originar și domiciliat în r-ul Ialoveni, s. Horodca. Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei: 1. 09.01.2014-25.06.2014 (prima instanță) 2. 14.08.2015-17.11.2015 (instanța de apel) 3. 01.02.2016- 20.04.2016 (instanța de recurs ordinar).
CONSTATĂ:
Prin sentința Judecătoriei Ialoveni din 25 iunie 2014, Stice Grigorii a fost condamnat: - în baza art. 287 alin. (3) Cod penal la 4 ani închisoare; - în baza art. 152 alin. (1) Cod penal la 2 ani închisoare. În temeiul art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 5 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Începutul termenului ispășirii pedepsei lui Stice G. a fost calculat din ziua reținerii. Acțiunea civilă a fost admisă, încasîndu-se de la Stice Grigorii în beneficiul părții vătămate Budeanu Ion prejudiciul material în sumă de 8500 lei, prejudiciul moral – 10 000 lei și cheltuielile de judecată pentru asistență juridică în sumă de 1500 lei.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Stice Grigorii la 08 noiembrie 2013, aproximativ la ora 17.00, împreună cu două persoane nestabilite de organul de urmărire penală, avînd scopul încălcării grosolane a ordinii publice și manifestînd o vădită lipsă de respect față de societate, s-au apropiat de cet. Budeanu Ion, care se afla la pescuit pe malul iazului situat în s Ulmu, r-ul Ialoveni și fără careva motive, în prezența altor persoane, a început să-i aplice lovituri cu un capăt de lemn care îl avea asupra sa, peste diferite părți ale corpului, cauzîndu-i astfel conform raportului de expertiză medico-legală nr. 3123/D din 13 decembrie 2013, vătămări corporale medii. 1 2.1. Tot el, Stice Grigorii la 08 noiembrie 2013, aproximativ la ora 15.00, avînd scopul cauzării vătămării corporale medii a persoanei, aflîndu-se pe malul iazului situat în s. Ulmu, r-ul Ialoveni a inițiat o ceartă cu cet. Budeanu Ion, care se afla la pescuit, apropiindu-se de el a început să-i aplice lovituri cu un capăt de lemn care îl avea asupra sa peste diferite părți ale corpului, cauzîndu-i astfel conform raportului de expertiză medico-legală nr.3123/D din 13.12.2013, vătămări corporale medii.
Sentința a fost atacată cu apel de către inculpatul Stice Grigore, prin care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărîri de achitare în privința lui Stice Grigorii în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, iar în baza art. 152 alin. (1) Cod penal, să-i fie aplicată o pedeapsă neprivativă de libertate. 3.1. În argumentarea apelului declarat inculpatul Stice Gr. a invocat că: - sentința contestată nu corespunde prevederilor art. 384 Cod de procedură penală, fiind una neîntemeiată și pasibilă casării; - instanța de judecată greșit a indicat că învinuirea imputată inculpatului Stice Grigorii s-ar fi confirmat în ședința de judecată și că s-ar fi stabilit cu certitudine că acesta a săvîrșit infracțiunea prevăzută de alin. (3) art. 287 Cod penal; - nu a fost stabilită încălcarea grosolană a ordinii publice, deoarece încălcare grosolană a ordinii publice ce exprimă o vădită lipsă de respect se consideră săvîrșirea unor acțiuni intenționate ce atentează la regulile sociale și morale de conviețuire, care sunt încălcate într-un mod grosolan și demonstrativ de către violatorul ordinii publice prin necuviință, neobrăzare, comportare batjocoritoare cu cetățenii, prin înjosire a onoarei și demnității persoanei, încălcare îndelungată și insistentă a ordinii publice, zădărnicire a activităților de masă, suspendare temporară a activității normale a întreprinderii, instituțiilor, organizațiilor, transportului obștesc, iar de acuzare nu au fost prezentate probe în acest sens; - pe parcursul cercetării judecătorești nu s-a constatat faptul că intenția inculpatului Stice Grigorii a fost îndreptată spre săvîrșirea acțiunilor de huliganism, de fapt acțiunile acestuia fiind îndreptate spre cauzarea leziunilor corporale părții vătămate, cu care din declarațiile inculpatului ei deja erau în conflict, deoarece Budeanu Ion l-a înjurat și împreună cu alte persoane au aruncat cu pietre în el. Declarațiile inculpatului au fost în parte confirmate și de martorul Croitoru Gheorghe care fiind audiat în instanța de judecată a declarat că partea vătămată a avut un conflict cu Stice Grigorii și în urma acestui conflict Stice Grigore l-a lovit pe Budeanu Ion cu o bîtă în cap; - instanța de judecată de fapt se bazează doar pe declarațiile părții vătămate Budeanu Ion; - instanța de judecată nu a luat în considerație că pentru încadrarea acțiunilor unei persoane, în cazul dat Stice Grigorii conform elementelor infracțiunii prevăzute la art. 287 Cod Penal, este necesară și exprimarea unei vădite lipse de respect față de societate, ceia ce înseamnă acțiuni evidente ce ating interesele legitime ale unui grup ori chiar ale unei persoane care se află la locul infracțiunii (proferarea de expresii indecente, 2 abordarea unei ținute lipsite de pudoare, efectuarea de gesturi obscene etc.) și în acest sens de către acuzare nu a fost prezentate probe; - instanța nu a apreciat probele în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței și concludenței, utilității și veridicității și toate probele din punct de vedere al colaborării lor; - la stabilirea pedepsei de 5 ani închisoare instanța de judecată s-a bazat mai mult pe faptul că Stice Grigorii nu a fost prezent în ședința de judecată, neluînd în considerație că intenția acestuia nu a fost de a se ascunde de la organul de urmărire penală, ci de a se angaja la muncă, neluînd în considerație că acesta anterior nu a fost condamnat, și-a recunoscut faptul cauzării leziunilor corporale.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2015 a fost respins ca inadmisibil apelul declarat, cu menținerea hotărîrii atacate. 4.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, just a ajuns la concluzia că inculpatul Stice Grigorii a săvîrșit infracțiunile imputate lui și a aplicat în privința acestuia o pedeapsă echitabilă. Vina inculpatului Stice Gr. în comiterea infracțiunii imputate a fost confirmată prin următoarele probe care au fost cercetate suplimentar de către instanța de apel, și anume: - declarațiile inculpatului Stice Grigorii; - declarațiile părții vătămate Budeanu Ion; - declarațiile martorilor G. Budeanu și Gh. Croitoru; - raportul de expertiză medico-legală nr. 3123/D din 12.11.2013. Astfel, ținînd cont de materialele cauzei penale cercetate mai sus instanța de apel a constatat cu certitudine vinovăția inculpatului Stice Grigorii în comiterea infracțiunilor imputate, care au fost corect calificate și încadrate în baza art. 287 alin. (3) și art. 152 alin. (1) Cod penal. Instanța de apel a reținut că, prima instanță corect la stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului Stice Grigorii, a ținut cont de gravitatea infracțiunilor săvîrșite - că sunt grave, de persoana inculpatului care anterior a fost judecat, antecedente penale stinse, neangajat în cîmpul muncii, la evidența medicului psiholog și narcolog nu se află, se caracterizează negativ la locul de trai. Deasemenea, instanța de apel a reținut că, just instanța de fond a stabilit că corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă prin stabilirea unei pedepse cu închisoarea în limita stabilită de sancțiunea art. 287 alin. (3) Cod Penal, sub formă de 4 ani închisoare, avînd în vedere că sancțiunea art. 287 alin. (3) Cod Penal, prevede pedeapsa cu închisoare de la 3 pînă la 7 ani, și pe art. 152 alin. (1) Cod Penal, sub formă de 2 ani închisoare, avînd în vedere că sancțiunea art. 152 alin. (1) Cod Penal, prevede pedeapsa cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240 de ore sau cu închisoare de pînă la 5 ani. Totodată, în conformitate cu prevederile art. 84 Cod penal, prima instanță corect a stabilit lui Stice Gr., pentru concurs de infracțiuni prin cumulul parțial a pedepselor, 3 pedeapsa definitivă 5 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Instanța de apel a reținut că, în privința inculpatului Stice Grigorii nu poate fi stabilită pedeapsa cu amenda deoarece, inculpatul vina nu a recunoscut-o, s-a eschivat de la examinarea cauzei penale în instanța de fond, pentru ce a fost anunțat în căutare, nu a restituit prejudiciul material cauzat părții vătămate, se caracterizează negativ la locul de trai. Referitor la acțiunea civilă, instanța de apel a stabilit că, just prima instanță a admis parțial acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Budeanu Ion, dispunînd încasarea din contul inculpatului Stice Grigorii cu titlu de prejudiciu material în folosul lui Budeanu Ion suma de 8500 lei, prejudiciul moral -10 000 lei și a cheltuielilor suportate pentru asistență juridică suma de 1500 lei.
Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către avocata Arabadji Mariana în numele inculpatului, prin care solicită casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri prin care Stice Grigorii să fie achitat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, iar în baza art. 152 ain. (1) Cod penal, să-i fie aplicată o pedeapsă neprivativă de libertate, invocînd argumente similare celor invocate de către inculpatul Stice Grigorii în cererea de apel.
Referință pe marginea recursului ordinar declarat de către avocata Arabadji Mariana în numele inculpatului Stice Grigorii a depus procurorul prin care solicită a declara inadmisibil recursul, deoarece criticile formulate de recurent nu conțin indicii a unor erori de drept, și respectiv, nu este motivat sub aspectul casării hotărîrii recurate ca fiind ilegală. Referitor la pedeapsa stabilită inculpatului Stice Gr. instanțele judecătorești s-au condus de principiile generale de aplicare a pedepsei, precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 75 Cod penal.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele din dosarul cauzei, Colegiul penal consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărîrile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Potrivit textului recursului, recurentul invocă ca temei de casare a deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazurile în care instanța de apel nu s-a 4 pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. Însă, Colegiul penal constată, că textul recursului înaintat nu cuprinde o careva motivare ori argumentare din punct de vedere al temeiurilor stipulate în pct. 6) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, întru casarea hotărîrilor judecătorești. Totodată, instanța de recurs statuează că, din conținutul recursului rezultă că recurentul semnalează și pct. 8) și 10) al normei menționate supra, care stipulează că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul cînd nu au fost întrunite elementele infracțiunii, precum și cînd s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Verificînd argumentele recurentului, Colegiul penal atestă că, aceste temeiuri nu și-au găsit confirmare, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de recurent. În acest sens, Colegiul reține că verificarea probelor constă în analiza probelor acumulate, coroborarea lor cu alte probe, verificarea sursei de proveniență a probelor, care se efectuează prin acțiuni procesuale prevăzute de prezentul cod, cît și printr-o analiză logică a conținutului probei și a coroborării tuturor probelor în ansamblu. Așa cum rezultă din textul deciziei atacate, Colegiul constată că instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală. Decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus la menținerea sentinței, totodată decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, fiind legală și întemeiată. Colegiul constată, din materialele dosarului că instanța de apel, la examinarea cauzei a ținut cont de prevederile art. 27, 99 - 101 Cod de procedură penală, a cercetat sub toate aspectele probele administrate, le-a verificat minuțios, dîndu-le o apreciere justă prin prisma pertinenței, concludentei, utilitătii si veridicității lor, care coroborate în ansamblu au confirmat vinovăția inculpatului Gr. Stice în săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (3) și art. 152 alin. (1) Cod penal, soluție pe larg expusă în pct. 4.1 al prezentei decizii, pe care instanta de recurs și-o însușește si reiterarea căreia nu este necesară. În acest context, Colegiul penal constată că instanța de apel a judecat cauza sub toate aspectele în corespundere cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală, care au dus la pronunțarea unei hotărîri întemeiate și legal adoptate. În opinia Colegiului penal, critica recurentului referitor la lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii incriminate prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal, întrucît nu a fost constatat faptul că intenția inculpatului a fost îndreptată spre săvîrșirea acțiunilor de huliganism, de fapt acțiunile ultimului fiind îndreptate spre cauzarea leziunilor corporale părții vătămate, nu este relevantă în cazul supus examinării deoarece, instanța de apel în urma unei analize complete și obiective a tuturor probelor administrate, corect a stabilit vinovăția inculpatului Gr. Stice în săvîrșirea, atît a infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal, cît și a infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal. 5 La acest capitol, este necesar de elucidat că fapta prejudiciabilă a infracțiunii de huliganism constă în acțiuni intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de una din modalitățile indicate în norma de incriminare. Prin acțiuni care încalcă ordinea publică se înțelege fapta sărvîrșită în public, îndreptată împotriva ordinii publice, care se concretizează în acostarea jignitoare a persoanelor, în alte acțiuni similare ce încalcă normele etice, tulbură ordinea publică și liniștea persoanelor. Totuși, important este modul public de săvîrșire a huliganismului, ceea ce nu implică în mod obligatoriu și comiterea acestuia într-un loc public. Potrivit lit. c) și e) art. 131 Cod penal, fapta se consideră a fi săvîrșită în public atunci cînd este comisă: într-un loc inaccesibil publicului, cu intenția însă ca fapta să fie auzită sau văzut, dacă aceasta s-a produs față de două sau mai multe persoane; prin orice mijloace recurgînd la care făptuitorul își dădea seama că fapta ar putea ajunge la cunoștința publicului. La cele consemnate mai sus, instanța de recurs atestă că, în urma evaluării integrale a probelor prezentate instanța de apel, și anume în baza declarațiilor martorilor Budeanu Galina și Croitoru Gheorghe, a constatat cu certitudine faptul că Gh. Croitoru aflîndu-se împreună cu partea vătămată I. Budeanu la pescuit, între ultimul și Stice Gheorghe s-a inițiat o ceartă, după care inculpatul s-a apropiat de Budeanu Ion și l-a lovit cu o bîtă peste diferite părți ale corpului fără temei, cauzîndu- i astfel conform raportului de expertiză medico-legală nr. 3123/D din 13.12.2013, vătămări corporale medii. Împrejurarea dată, denotă faptul că încălcarea ordinii publice a fost comisă în mod public, adică în prezența mai multor persoane, ceea ce este suficient pentru a constata semnul obligatoriu al laturii obiective a componenței de huliganism discutat mai sus. Referitor la dezacordul recurentului cu privire la aplicarea unei pedepsei prea aspre față de inculpat, Colegiul penal îl respinge ca neîntemeiat, deoarece instanțele de fond just au ținut cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei, luînd în considerație gradul pericolului social al infracțiunilor comise, persoana inculpatului, circumstanțele atenuante și agravante ale cauzei, aplicîndu-i ultimului o pedeapsă echitabilă, respectîndu-se prevederile art. 7, 61, 76, 75 Cod penal. Așa cum se reține din doctrina penală, în cazul săvîrșirii unei infracțiuni instanța de judecată este singură în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, avînd deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținînd seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, avînd ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia a fost condamnat inculpatul Gr. Stice. În concluzie, instanța de recurs notează că în cauza supusă judecății, nu s-a constatat admiterea erorilor de drept prevăzute la pct. 6) și 8) alin. (1) art. 427 Cod de 6 procedură penală, la etapa judecării apelului, iar argumentele recurentului invocate în susținerea solicitărilor înaintate sunt considerate ca fiind neîntemeiate și urmează a fi respinse. Hotărîrea atacată este legală și întemeiată, fiind adoptată în corespundere cu prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală și din atare considerente, recursurile ordinare declarate de recurenți sunt inadmisibile, ca fiind vădit neîntemeiate.
În temeiul art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Arabadji Mariana în numele inculpatului Stice Grigori împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2015, în cauza penală în privința lui Stice Grigorii Grigorii, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Pronunțarea integrală la 24 mai 2016. Președinte: Gordilă Nicolae Judecători: Guzun Ion Catan Liliana 7
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.