1ra-858/16 — art.324 alin.2, lit.c, art.332 alin.1 Cod penal

Prin sentința Judecătoriei Cimișlia din 07 noiembrie 2013, Tomescu Gheorghe a fost recunoscut vinovat și condamnat: - în baza art.324 alin.(2) lit.c) Cod penal la 5 ani închisoare cu amendă în mărime de 1000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele de drept pe un termen de 3 ani; - în baza art.332 alin.(1) Cod penal, la amendă în mărime de 150 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele de drept pe un termen de 2 ani. În temeiul art.84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul total al pedepselor aplicate, lui Tomescu Gheorghe i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 5 ani închisoare cu amendă în mărime de 1150 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele de drept pe un termen de 3 ani. Conform art.90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii pe un termen de probă de 2 ani. 2.Potrivit sentinței s-a constatat că Tomescu Gheorghe, în luna ianuarie 2011, deținînd funcția de ofițer operativ de sector al CPR Cimișlia, fiind persoană publică, avînd scopul primirii ilicite a bunurilor ce nu i se cuvin, a extorcat și a primit de la locuitorii s.Porumbei, r-nul Cimișlia, Aman Octavian, Aman Nicolae și Baraghin Ivan, bani ce nu i se cuvin în sumă de 3000 lei, cu scopul de a nu-i atrage pe ultimii la răspundere pentru faptul maltratării cet.Ciorbă Vasile. Prelungind acțiunile sale criminale, Tomescu Gheorghe, în perioada de timp 18 noiembrie 2011-22 decembrie 2011, deținînd funcția de ofițer operativ de sector al CPR Cimișlia, fiind persoană publică, avînd scopul primirii ilicite a bunurilor ce nu i se cuvin, a extorcat de la cet.Aman Octavian, bani ce nu i se cuvin în sumă de 2000 lei, pentru a nu-l 1 atrage pe ultimul la răspundere contravențională pentru conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate. Tot el, Tomescu Gheorghe, la 13 ianuarie 2011, deținînd funcția de ofițer operativ de sector al CPR Cimișlia, fiind persoană publică, conștientizînd caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, din interes material, cu scopul de a primi bani ce nu i se cuvin de la Aman Octavian, Aman Nicolae și Baraghin Ivan, a făcut înscrisuri a unor date vădit false în documente oficiale, și anume a întocmit în lipsa lor procese-verbale privind comiterea de către aceștia a contravenției prevăzute la art.78 alin.(3) Cod contravențional, fără a-i informa despre acest fapt și fără a le prezenta copiile proceselor-verbale. Ulterior, în luna februarie 2012, din interes personal și anume pentru a ascunde faptul falsificării proceselor-verbale menționate, din motivul că procesele contravenționale au fost solicitate de către Judecătoria Cimișlia, în procesul-verbal cu seria și nr.MAI 01147568 cu privire la contravenție, întocmit pe numele lui Aman Octavian, în procesul-verbal cu seria și nr.MAI 01147569 întocmit pe numele lui Baraghin Ivan și în procesul verbal cu seria și nr.MAI 01147567 întocmit pe numele lui Aman Nicolae, a efectuat înscrisuri cu conținutul „Refuză” în rubricile „semnătura persoanei în a cărei privință s-a întocmit procesul verbal”; „Permis provizoriu am primit și confirm prin semnătură” și „am luat cunoștință de contravenția imputată...pentru ce semnez”, precum și înscrisuri cu conținutul ,,art.78 alin.(3)CC al RM”, în rubrica „pentru care este prevăzută sancțiunea în…”.

Sentința a fost atacată cu apel de către procuror și inculpatul G.Tomescu, care au solicitat: - procurorul, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatului Gh.Tomescu să-i fie stabilită pedeapsa în baza art.324 alin.(2) lit.c) Cod penal de 6 ani închisoare și amendă în mărime de 1500 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a activa în organele ocrotirii normelor de drept pe un termen de 4 ani, și în baza art.332 alin.(1) Cod penal de 1an închisoare cu privarea de dreptul de a activa în organele ocrotirii normelor de drept pe un termen de 2 ani. În temeiul art.84 alin.(1) Cod penal, a-i stabili pedeapsa definitivă de 6 ani și 6 luni închisoare în penitenciar de tip semiînchis și amendă în mărime de 1500 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a activa în organele de drept pe un termen de 5 ani. În motivarea apelului procurorul a invocat că, instanța la stabilirea pedepsei nu a luat în considerație faptul că infracțiunile au fost comise de către inculpat din interes personal și material; - la individualizarea pedepsei instanța nu a luat în considerație comportamentul inculpatului în cadrul cercetării cauzei; - la urmărirea penală și în instanța de judecată inculpatul nu și-a recunoscut vina declarînd că nu a extorcat și nu a primit careva bunuri de la părțile vătămate, astfel instanța urma să dea o apreciere critică declarațiilor lui, care sunt contradictorii cu probele administrate în cauză; -inculpatul, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri, prin care să fie achitat, pe motiv că învinuirea este bazată doar pe declarațiile lui O.Aman, I.Baraghin și a martorului V.Țurcan, care urmează a fi apreciate critic, deoarece sunt persoane cointeresate; - convorbirile telefonice anexate la dosar, nu-i aparțin, ele fiind montate de alte persoane nefiind autorizate de către instanța de judecată și nu au nici o putere probantă; - declarațiile sale precum că nu a estorcat bani de la părțile vătămate sînt confirmate de martorii colaboratori de poliție; - nu este vinovat nici de faptul falsului în acte publice, deoarece orice persoană terță din IP Cimișlia a avut posibilitatea de a elibera copia procesului contravențional în care lipsesc înscrisurile cu conținut „Refuză” în rubricile corespunzătoare, înscrisurile puteau fi ascunse și xeroxate, lucru ce putea fi făcut și de către părțile vătămate; - instanța nu a luat în considerație că este caracterizat pozitiv, antecedente penale nu are, organele de drept nu dețin materiale compromițătoare în adresa sa, este căsătorit, are la întreținere un copil minor, nu întrebuințează băuturi alcoolice și nu se află la evidența 2 medicului narcolog sau psihiatru și că deja a fost sancționat disciplinar cu mustrare aspră pentru cele incriminate.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 decembrie 2014, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de procuror și inculpat. Instanța de apel a indicat că prima instanță a cercetat probele cu respectarea prevederilor art.101 Cod de procedură penală, dîndu-le o apreciere din punct de vedere al pertinenței și concludenței, făcînd o justă încadrare juridică a acțiunilor inculpatului. Toate probele expuse în textul sentinței confirmă acuzația adusă lui Gh.Tomescu și instanța de apel nu a avut temei pentru admiterea apelului inculpatului și achitarea lui. La fel, instanța a indicat că nu are temei nici pentru admiterea apelului declarat de către acuzatorul de stat, care a solicitat înăsprirea pedepsei în privința inculpatului, deoarece acesta este fără antecedente penale, are la întreținere un copil minor, pînă la comiterea faptei imputate s-a caracterizat pozitiv, de aceea a considerat că prima instanța i-a aplicat o pedeapsă eficientă și echitabilă pentru atingerea scopului legii și reeducarea inculpatului.

Împotriva deciziei instanței de apel au declarat recursuri ordinare procurorul și avocatul D.Pîrvan în numele inculpatului Gh.Tomescu, care au solicitat: - procurorul, invocînd prevederile art.427 alin.(1) pct.6) și 10) Cod de procedură penală, casarea deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, pe motiv că la individualizarea pedepsei, instanța a ignorat prevederile art.61 și 75 Cod penal și nu și-a motivat pe deplin concluzia de aplicare a prevederilor art.90 Cod penal, greșit concluzionînd că corectarea inculpatului este posibilă fără a fi izolat de societate; -avocatul, invocînd prevederile art.427 alin.(1) pct.6) și 8) Cod de procedură penală, casarea hotărîrilor adoptate, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri de achitare a lui Gh.Tomescu, invocînd că instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel; - atît prima instanța, cît și instanța de apel au luat ca bază numai declarațiile părților vătămate, iar declarațiilor inculpatului și a martorilor A.Onu, A.Lupu, T.Bîtcă, E.Carabulat și P.Țurcanu nu le-a dat nici o apreciere juridică, nefiind luate în considerație; - martorii apărării nu au fost audiați din motivul neprezentării părților vătămate; -partea vătămată I.Baraghin nu a declarat adevărul de frică să nu fie tras la răspundere penală, iar partea vătămată N.Aman nu a fost audiat; - declarațiile martorilor P.Țurcanu și V.Țurcanu urmează a fi apreciate critic, deoarece sînt în conflict cu inculpatul.

Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 12 mai 2015, au fost admise recursurile ordinare declarate de procuror și avocatul D.Pîrvan în numele inculpatului, casată decizia instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță, în alt complet de judecată. Instanța de recurs a menționat că instanța de apel la examinarea apelurilor declarate de procuror și inculpat nu a făcut o analiză a tuturor probelor prezentate în expunerea argumentelor sale, or soluția de respingere a acestora este neargumentată, instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 decembrie 2015, a fost respins apelul inculpatului și admis apelul procurorului, casată parțial sentința, în partea stabilirii pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărîri în această parte, prin care procesul penal în privința lui Gh.Tomescuîn baza art.332 alin.(1) Cod penala fost încetat în legătură cu expirarea termenului de prescripție, iar în baza art.324 alin.(2) lit.c) Cod penal acestuia i-a fost numită pedeapsa de 6 ani închisoare și amendă în mărime de 2000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și a desfășura activități în cadrul organelor de ocrotire a normelor de drept pe un termen de 3 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute. Instanța de apel a constatat că, conform probelor administrate pe dosar atît în ședința primei instanțe, cît și în ședința instanței de apel, cu certitudine s-a constatat vinovăția 3 inculpatului în comiterea infracțiunilor imputate și acțiunile lui corect au fost încadrate în prevederile art.324 alin.(2)lit.c) și322 alin.(1) Cod penal. Totodată, instanța a menționat că prima instanță nu a luat în considerație faptul că, infracțiunile au fost comise de către inculpatul Gh.Tomescu din interes personal și material, iar infracțiunea prevăzută de art.332 alin.(1) Cod penal a fost săvîrșită de către acesta cu scopul de a ascunde și a camufla infracțiunea comisă anterior, adică fapta de corupere pasivă, săvîrșită prin extorcarea de bani. Inculpatul săvîrșind infracțiunea prevăzută de art.324 alin.(2) lit.c) Cod penal prin două episoade separate, și anume prin extorcarea și primirea banilor de la O.Aman, I.Baraghin și N.Aman pentru a nu fi trași la răspundere pe faptul maltratării lui V.Ciorbă, precum și extorcarea banilor de la O.Aman pentru a nu-1 trage la răspundere pe faptul conducerii mijlocului de transport în stare de ebrietate. Analizînd circumstanțele stabilite în cauză, instanța a constatat că vinovăția inculpatului în extorcarea și primirea sumei de 3000 lei de la părțile vătămate se dovedește prin declarațiile acestora din urmă, a martorilor V.Banov, V.Țurcanu și actele cauzei, care au fost verificate și cercetate în ședința de judecată, și apreciate prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere a pertinenței, concludenței, veridicității și în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Instanța a apreciat ca veridice declarațiile martorilor A.Onu și A.Lupu, care au confirmat cele indicate de partea vătămată O.Aman, și anume că conducînd automobilul, a fost stopat și, fiind în stare de ebrietate a fost însoțit la sectorul de poliție, la spitalul raional, unde inculpatul a luat de la acesta explicații și a întocmit îndreptarea pentru examenul narcologic, declarații ce coroborează cu materialul probator și dovedesc indirect acțiunile ilegale ale inculpatului. La fel, instanța a reținut că însăși Gh.Tomescu a declarat că a fost telefonat de mama lui O.Aman cu care este în relații bune, apoi de unchiul acestuia, cu care este în relații de prietenie la rugămintea cărora a cedat și a ușurat cum a putut situația acestuia. Totodată, instanța a apreciat critic declarațiile lui N.Aman, care a fost audiat în calitate de martor, din motiv că organul de urmărire penală nu a identificat locul aflării lui în perioada urmăririi penale și din aceste considerente instanța de apel nu a putut recunoaște din oficiu calitatea procesuală a acestuia, avînd în vedere că acestea sînt evazive, dînsul motivînd că imediat după bătaia cu V.Ciorbă a plecat la muncă peste hotare și multe nu-și amintește. De asemenea, instanța de apel a conchis că, prima instanță, la individualizarea pedepsei nu a luat în considerație comportamentul lui Gh.Tomescu în cadrul cercetării cauzei, că acesta nu a recunoscut vina, declarațiile acestuia, precum că nu a comis infracțiunile imputate fiind combătute prin probatoriul examinat în ședință instanței, care denotă atitudinea lui față de faptele comise. Concomitent, instanța de apel a indicat că, la determinarea modului și măsurii de pedeapsă ce urmează a fi stabilită inculpatului, va ține cont de faptul că acesta a săvîrșit infracțiunea de corupere pasivă, care face parte din categoria celor grave, de persoana inculpatului care se caracterizează pozitiv, este supus răspunderii penale pentru prima dată, are o vîrstă tînără, nu a recunoscut vina, nu a realizat periculozitatea acțiunilor sale, a comis infracțiunea fiind persoană publică, că are la întreținere un copil minor. Astfel, instanța a conchis că, scopul educativ și preventiv al pedepsei numite inculpatului în raport cu persoana sa și faptele comise, poate fi atins doar prin aplicarea pedepsei închisorii cu izolarea lui de societate și corijare în locurile de detenție, ori la caz nu sînt întrunite alte temeiuri pentru aplicarea prevederilor art.90 Cod penal, nefiind rațională suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii în lipsa de motive ce ar permite o astfel de soluție. Instanța a conchis că și vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art.332 alin.(1) Cod penal a fost integral dovedită prin probele administrate în cauză, cercetate în ședința de judecată conform prevederilor art.101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței și concludențe, care sînt descrise în textul deciziei, însă în 4 legătură cu faptul că a expirat termenul de prescripție de tragere la răspundere penală, procesul penal urmează a fi încetat, în temeiul art.60 Cod penal.

Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs ordinar avocatul T.Grossu- Brumă în numele inculpatului care, invocînd temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.4) și 6) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu achitarea inculpatului, pe motiv că instanța de apel a dat o apreciere incorectă probelor și nu a apreciat complet și obiectiv probele administrate; - declarațiile părților vătămate și a martorului V.Țurcanu urmau a fi apreciate critic, deoarece sînt în relații ostile cu inculpatul și au divergențe; - nu au fost apreciate corect declarațiile martorilor A.Lupu, A.Onu, N.Aman și R.Crîșmaru,; - examinarea apelului a avut loc în lipsa inculpatului.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, ținînd cont de opinia procurorului expusă în referință, prin care consideră inadmisibil recursul, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. Drept temei pentru recurs avocatul a invocat prevederile art.427 alin.(1) pct.4) și 6) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul în care judecata a avut loc fără participarea inculpatului, cînd participarea lui este obligatorie potrivit legii sau instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel ori hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Raportînd norma nominalizată la situația în cauză, Colegiul penal conchide că aceste temeiuri nu și-au găsit confirmare, mai mult că reieșind din textul recursului, recurentul de fapt critică procedura de apreciere a probelor, considerînd-o ca necorespunzătoare circumstanțelor de fapt ale cauzei, și anume declarațiile părților vătămate O.Aman, I.Baraghin, a martorilor V.Țurcanu, cît și actele cauzei, cărora instanțele de judecată le-au dat o apreciere incorectă, inclusiv declarațiilor martorilor N.Aman, R.Crîșmaru, A.Lupu și A.Onu. Colegiul penal atestă că, conform art.101 alin.(2) Cod de procedură penală, la faza judecării cauzei instanța apreciază probele conform propriei convingeri formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege. Instanța de fond, conform prevederilor art.314 Cod de procedură penală, judecînd cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate aspectele probele prezentate de părți, a audiat inculpatul, părțile vătămate, martorii, precum a examinat și documentele cauzei și, ținînd seama de stipulările art.27 Cod de procedură penală, le-a apreciat în mod obiectiv, care au format convingerea instanței că vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor incriminate este dovedită, soluție descrisă în textul sentinței. Instanța de apel, judecînd apelul inculpatului Gh.Tomescu, îndeplinind cerințele art.414-419 Cod de procedură penală, a verificat legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate în prima instanță, care cert dovedesc vinovăția inculpatului în săvîrșirea coruperii pasive și falsul în actele publice, și anume declarațiile părților vătămate O.Aman, I.Baraghin, a martorilor N.Aman, V.Țurcanu, R.Crîșmaru, V.Banov, M.Percic, A.Lupu și A.Onu date în cadrul urmăririi penale și în instanțele de judecată, și actele cauzei: - cererea lui V.Ciorbă din 09.01.2011, potrivit căreia s-a solicitat tragerea la răspundere a cet.O.Aman, N.Aman și I.Baraghin care l-au bătut, aceasta fiind înregistrată la 10.01.2011 sub nr.63 în Registrul de evidență a altor informații referitoare la infracțiuni și explicațiile lui R.Crîșmaru, O.Aman, N.Aman, I.Baraghin și V.Ciorbă; - concluzia privind rezultatul controlului petiției lui V.Ciorbă din 13.01.2011, prin care s-a solicitat tragerea la răspundere a cet.O.Aman, N.Aman și I.Baraghin, care la 09.01.2011 l-au bătut, întocmită de către Gh.Tomescu, conform căreia s-a constatat că cele expuse în petiție și-au găsit confirmare, O.Aman, N.Aman și I.Baraghin au fost chemați la postul de 5 poliție fiindu-le întocmite procese-verbale în baza art.78 alin.(3) Cod contravențional, concluzia fiind înregistrată la 10.01.2011 sub nr.63 și semnată de către Gh.Tomescu; - raportul de examinare medico-legală nr.12 din 09.01.2011, potrivit căruia la V.Ciorbă s-a constatat vătămări corporale ușoare; - procesele-verbale cu privire la contravenție nr.MAI01147567, nr.MAI01147568, nr.MAI01147569 din 13.01.2011, întocmite de Gh.Tomescu în privința lui O.Aman, N.Aman și I.Baraghin în temeiul art.78 alin.(3) Cod contravențional, indicîndu-se că acestea au fost întocmite în prezența persoanelor, la rubrica semnătura persoanei este indicat ,,refuză”, iar potrivit deciziei agentului constatator le-a fost aplicată sancțiunea sub formă de amendă în mărime de cîte 50 unități convenționale fiecăruia; - contestația procesului-verbal cu privire la contravenție din 13.01.2011, a deciziei agentului constatator depusă de O.Aman, încheierea Judecătoriei Cimișlia din 22.02.2012, prin care aceste acte au fost declarate nule, sesizarea președintelui ședinței, prin care a sesizat procurorul asupra faptului că O.Aman în procesul examinării cauzei a declarat că Gh.Tomescu a cerut și a primit de la el, N.Aman și I.Baraghin cîte 1000 lei pentru a rezolva pozitiv plîngerea înaintată împotriva lor de către V.Ciorbă; - raportul de expertiză grafoscopică și tehnică a documentelor nr.924, 925 din 31.05.2013, potrivit căruia înscrisurile manuscrise cu conținutul ,,refuză”, din rubricile - semnătura persoanei în a cărei privință s-a întocmit procesul-verbal, ,,permis provizoriu am primit și confirm prin semnătură” și ,,am luat cunoștință cu contravenția imputată…pentru ce semnez”, ,,art.78 al.3 CC a RM”, din procesele-verbale cu privire la contravenție din 13.01.2011 pe numele lui O.Aman, N.Aman și I.Baraghin, au fost întocmite de către Gh.Tomescu; - procesul-verbalnr.118 din 18.11.2011 al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului și stării de ebrietate și naturii ei, potrivit căruia O.Aman a fost îndreptat de către Gh.Tomescu și supus testării alcooscopice fiind constatată starea de ebrietate cu grad minim; - materialul nr.A-669/11 privind examinarea plîngerii lui O.Aman, prin care a sesizat organul superior despre gravele abateri admise de Gh.Tomescu și alți doi colaboratori, care sub pretextul de a nu transmite materialele privind conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate în instanța de judecată, extorcau bani în sumă de 2000 lei; - certificatul CPR Cimișlia din 26.12.2011, prin care se confirmă faptul că în perioada 18.11.2011 - 26.12.2011de către Gh.Tomescu, A.Onu, A.Lupu nu a fost înregistrată informația privind conducerea de către O.Aman a mijlocului de transport în stare de ebrietate, și alte materiale administrate și prezentate în confirmarea săvîrșirii de către inculpatul Gh.Tomescu a infracțiunilor imputate. În opinia Colegiului penal, întemeiat și argumentat sînt puse la baza hotărîrilor judecătorești probele sus menționate, care sunt amănunțit descrise în sentință și decizia instanței de apel, inclusiv și la pct.7 al prezentei decizii, care au fost apreciere de instanțele de fond obiectiv, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, care în ansamblu coroborează între ele, nu trezesc careva dubii și care cert dovedesc vinovăția lui Gh.Tomescu în săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art.324 alin.(2) lit.c) și art.332 alin.(1) Cod penal. Reținînd cumulul de probe descrise mai sus, Colegiul penal atestă că nu pot fi reținute argumentele apărării, precum că instanțele de fond au dat o apreciere incorectă declarațiilor martorilor N.Aman, R.Crîșmaru, A.Lupu, A.Onu, iar a lui V.Țurcanu urmau a fi apreciate critic, deoarece este ostil față de inculpat. La acest capitol Colegiul constată că, instanțele de fond au dat o apreciere corectă declarațiilor părții vătămate O.Aman, care a relatat că ieșind din spital unde a fost supus examinării medicale, Gh.Tomescu a cerut pentru faptul că a fost ,,salvat” să-i fie transmise 6 2000 lei, în caz contrar va avea mari probleme, iar convorbirile în care acesta cerea bani, le-a înregistrat cu telefonul mobil și le-a transmis organului de drept. Circumstanțele indicate de partea vătămată O.Aman coroborează cu cele ale martorilor: - A.Lupu și A.Onu, care au relatat că acesta a fost stopat și fiind în stare de ebrietate, a fost însoțit la sectorul de poliție, apoi la spitalul raional pentru examenul narcologic, unde Gh.Tomescu i-a luat explicații și a întocmit îndreptare; - V.Banov, care a declarat că după ce O.Aman s-a întors de la examinarea medicală, i-a spus că i-a dat lui Gh.Tomescu pentru alimentarea automobilului 200 lei ca să-l aducă acasă și mai trebuie în 2- 3 zile să-i achite 2000 lei pentru că era servit la volan; - V.Țurcanu, care a relatat că O.Aman i-a comunicat că Gh.Tomescu i-a spus că nu-l va documenta pentru conducerea automobilului în stare de ebrietate, însă pentru aceasta urmează să-i plătească 2000 lei și i-a cerut suma de 200 lei pentru benzină, pe care acesta i-a dat-o în aceeași seară, iar restul urma să-i transmită cînd moșul său îi va trimite de la Moscova; - M.Percic, care a indicat că a fost telefonat în Rusia de nepotul său O.Aman, care i-a cerut 200 dolari, la întrebarea lui acesta i- a spus că a comis ceva și trebuie să-i dea polițistului de sector Gh.Tomescu 2000 lei, însă el a refuzat să-i trimită bani, inclusiv și cu materialul probator administrat în cauză. Declarațiile părților vătămate O.Aman și I.Baraghin, care au relatat că la întrebarea lor cum să procedeze mai departe să nu aibă probleme, Gh.Tomescu i-a asigurat că personal va rezolva întrebarea pozitiv, va discuta cu V.Ciorbă să-și retragă cererea și nu vor fi trași la răspundere, dar pentru aceasta este necesar să-i achite fiecare cîte 1000 lei, fapt ce ei au și făcut, au adunat banii și i-au transmis lui Gh.Tomescu „pentru a închide cazul cu V.Ciorbă”, coroborează cu cele ale martorilor: - R.Crîșmaru, care declarat că el împreună cu O.Aman, N.Baraghin și N.Aman s-au prezentat la postul de poliție a doua zi după incident și au intrat cîte unul în biroul lui Gh.Tomescu, dînd declarații pe marginea cazului lui V.Ciorbă; - N.Aman, care a relatat că a dat 7000 lei pentru cauza penală unde parte vătămată este V.Ciorbă, însă nu știe exact dacă banii au fost dați pentru achitarea amenzii, deoarece nu a achitat-o el personal, la fel acesta a declarat că a propus bani colaboratorilor de poliție pentru a mușamaliza cazul privitor la bătaia lui V.Ciorbă, inclusiv și cu materialul probator administrat în cauză descris mai sus. Astfel, toate probele administrate în cauză, puse la dispoziția instanțelor de fond, au primit o apreciere la justa valoare, concluziile făcute de instanțe rezultă din materialul factologic acumulat la prezenta cauză și dau temei la o stabilire sigură a vinovăției lui G.Tomescu în săvîrșirea infracțiunilor incriminate, iar argumentele părții apărării cu privire la aprecierea unilaterală a probelor, nu au nici un suport legal. Totodată, Colegiul penal constată întemeiată concluzia instanței de apel privind încetarea procesului penal în temeiul art.332 alin.(1) Cod penal în legătură cu expirarea termenului de prescripție de atragere la răspunderea penală prevăzut de art.60 Cod penal. Argumentele recurentului, precum că instanța de apel neîntemeiat a examinat cauza în lipsa inculpatului, care nu a cunoscut despre acest fapt, nu pot fi reținute. Colegiul penal constată că, inculpatul Gh.Tomescu, fiind citat în modul stabilit de lege despre data, ora și locul examinării cauzei, în ședința instanței de apel nu s-a prezentat, motivul nu l-a făcut cunoscut instanței și nici nu a solicitat examinarea cauzei în absența sa. La materialele dosarului este avizul de recepție a citației, prin care este consemnat faptul că ultimul este plecat peste hotare (f.d.55 v.4). Ulterior, prin ordonanța procurorului din 24.08.2015, a fost dispusă aducerea forțată a inculpatului, iar prin actele prezentate de către procuror (raportul șefului de post Cimișlia, V.Galii, adeverința primăriei c.Gradiște nr.564 din 28.09.2015, informația ridicată din programul „Acces”), se confirmă faptul că Gh.Tomescu nu se află la domiciliul său și că a ieșit din țară cu automobilul la 30.08.2015, prin punctul de frontieră Criva-Mămăliga (f.d.60, 61 v.4). 7 Astfel, rezultă că s-au întreprins măsuri concrete în vederea aducerii silite în ședința instanței de apel a inculpatului Gh.Tomescu, însă avînd în vedere faptul că aceștia nu s-au soldat cu succes, instanța, prin încheierea din 03.11.2015, a admis demersul înaintat de procuror cu aplicarea față de inculpat a măsurii preventive sub formă de arest preventiv pe un termen de 30 zile, cu anunțarea acestuia în căutare (f.d.70-76, 78 v.4). Potrivit informației Inspectoratului de poliție Cimișlia nr.8727 din 17.11.2015, în privința lui Gh.Tomescu a fost pornit dosar de căutare nr.2015400128 din 16.11.2015, fiind întreprinse măsuri operative în vederea stabilirii locului aflării ultimului (f.d.79 v.4). Deci, instanța a întreprins toate măsurile legale privind prezența inculpatului la ședințele de judectă. Prin urmare, instanța de apel s-a condus de prevederile art.321 alin.(2) pct.1) Cod de procedură penală, care prevede că judecarea cauzei în lipsa inculpatului poate avea loc în cazul cînd inculpatul se ascunde de la prezentarea în instanță. Astfel, analizînd materialele cauzei și hotărîrile judecătorești atacate, Colegiul penal nu constată vreo eroare de drept ce ar afecta legalitatea acestora. Decizia instanței de apel cuprinde fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea apelului inculpatului cu admiterea apelului procurorului, precum și motivele adoptării soluției, ceea ce se încadrează în prevederile art.417 Cod de procedură penală. Potrivit art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. În asemenea circumstanțe, Colegiul penal conchide că nu există temei legal pentru admiterea recursului ordinar și, potrivit legii, se dispune inadmisibilitatea recursului declarat de avocatul T.Grossu-Brumă în numele inculpatului Gh.Tomescu, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art.432 alin.(1) - (2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Grossu-Brumă Tatiana în numele inculpatului Tomescu Gheorghe, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 decembrie 2015, în cauza penală în privința lui Tomescu Gheorghe, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, publicată integral la 18 mai 2016. Președinte Elena Covalenco Judecători Vladimir Timofti Petru Moraru 8