1ra-801/16 — art.191 alin.2 lit.d CP

1ra-801/16 — art.191 alin.2 lit.d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-801/2016

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

19 aprilie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte : Nicolae Gordilă

Judecători : Liliana Catan

Elena Covalenco

Iurie Diaconu

Ion Guzun

judecînd fără participarea părților, recursul ordinar declarat de procurorul în

Procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți, Valentina Costaș, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 23 decembrie 2015 în cauza penală în

privința lui

Mocanu Gheorghe Dumitru, a.n. 07.01.1962, originar

din raionul Cantemir, locuitor al orașului Soroca, str. Rabin

Kolker 3,

Termenul de examinare a cauzei:

C O N S T A T Ă :

fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.191 alin.(2) lit.d) Cod penal la 4 (patru)

ani închisoare cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită

activitate de gestionare a bunurilor pe un termen de 3 (trei) ani.

În temeiul art.90 Cod penal instanța a dispus neexecutarea pedepsei aplicate dacă în

termenul de probă de 3 (trei) ani Mocanu Gheorghe nu va săvîrși o altă infracțiune și prin

comportare exemplară, va îndreptăți încrederea acordată.

Acțiunea civilă înaintată de reprezentantul părții vătămate către Mocanu Gheorghe în

mărime de 72224,73 lei a fost respinsă ca nefondată.

Mocanu Gheorghe în perioada 05.03.2010 - 05.08.2010, activînd în calitate de șef al

serviciului administrativ-gospodăresc, depozitar a filialei „Soroca-Gaz" a SRL „Florești-

Gaz" conform contractului individual de muncă nr.125 din 22.12.2009 și avînd răspundere

materială deplină, fiindu-i încredințate spre administrare bunuri materiale ale

întreprinderii, folosindu-se de situația de serviciu, a însușit ilegal mai multe bunuri și

mijloace financiare ale întreprinderii în sumă totală de 17127,98 lei, și anume: 60 m de

1

țeava metalică cu diametrul 25 în preț de 19,99 lei pentru 1 metru în sumă totală de 1999,28

lei, 185 m de țeava metalică cu diametrul de 32 cu prețul de 33,64 lei pentru 1 metru în

sumă totală de 6215,70 lei, 2 flanșe cu diametrul 25 în preț de 42,27 lei pentru 1 bucată în

preț total de 84,54 lei, 2 flanșe cu diametrul de 20 în preț de 23,87 lei pentru 1 bucată în

preț total de 47,74 lei, 10 flanșe cu diametrul de 32 în preț de 47,90 lei pentru 1 bucată în

sumă totală de 479 lei, 2 flanșe cu diametrul de 50 în preț de 65,15 lei pentru 1 bucată în

preț total de 130,30 lei, 2 fanșe cu diametrul de 40 în preț de 67,20 lei pentru 1 bucată în

preț total de 134,40 lei, 3 coturi cu diametrul 89 în preț de 62,34 lei pentru 1 bucată în preț

total de 187,02 lei, 2 coturi cu diametrul de 76 în preț de 47,93 lei pentru 1 bucată în preț

total de 95,86 lei, 25 cg de șuruburi în preț de 35,43 lei pentru 1 cg în preț total de 885,75

lei, 12 lenți fun în preț de 17,50 lei pentru 1 bucată în preț total de 210 lei, 700 filete cu

diametrul 25 în preț de 4,94 lei pentru 1 bucată în preț total de 2968 lei, 3 cranuri cu

diametrul de 15 X 3 în preț de 119,35 lei pentru 1 bucată în preț total de 358,05 lei, 6 bănci

cu olifa în preț de 18,98 lei pentru 1 bancă în preț total de 113,88 lei, 8 metri de țeava model

PE 75 în preț de 57,19 lei pentru 1 metru în preț total de 457,52 lei, 1 dop de model EE cu

diametrul 40 în preț de 107,29 lei, 1 filtru cu diametrul de 50 în preț de 666,67 lei, 1 mufa

de model PE cu diametrul de 110 în preț de 228,96 lei, 1 mufa de model PE cu diametrul

de 50 în preț de 50,29 lei, 1 robinet de model FL cu diametrul de 25 în preț de 595,15 lei,

3 sidelci de model PE 90/32 în preț de 458,40 lei în preț total de 1375,20 lei, 15

contrapiulițe cu diametrul de 25 în preț de 1,89 lei pentru 1 bucată în preț total de 28,35

lei, 7 contrapiulițe cu diametrul de 32 în preț de 3,75 lei pentru 1 bucată în preț total de

26,25 lei, 04 contrapiulițe cu diametrul de 15 în preț de 1,72 lei pentru 1 bucată în preț total

de 6,88 lei, 2 coturi cu diametrul de 32 în preț de 14,85 lei pentru 1 bucată în preț total de

29,70 lei, 5 mufe cu diametrul de 25 în preț de 5,70 lei pentru 1 bucată în preț total de 28,50

lei, 2 mufe cu diametrul de 20 în preț de 3,87 lei pentru 1 bucată în preț total de 7,74 lei, 5

mufe cu diametrul de 215 în preț de 3,45 lei pentru 1 bucată în preț total de 17,25 lei, 1

mufa cu diametrul de 32 în preț de 12,98 lei pentru 1 bucată în preț total de 12,98 lei, 2

zgonuri cu diametrul de 20 în preț de 11,77 lei pentru 1 bucată în preț total de 23,54 lei,

astfel cauzînd întreprinderii „Soroca-Gaz" a SRL „Florești-Gaz" un prejudiciu material în

mărime de 17127,98 lei.

3.1 Procurorul, care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care Gh.Mocanu să fie recunoscut culpabil în

comiterea infracțiunii prevăzute de art.191 alin.(4) Cod penal și să-i fie aplicată pedeapsa

de 10 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. Acțiunea civilă

înaintată de reprezentantul părții vătămate să fie admisă.

În susținerea apelului a invocat:

- instanța de fond ilegal a recalificat acțiunile lui Gh.Mocanu din art.191 alin.(4) în

art.191 alin.(2) lit.d) Cod penal, deoarece totalitatea probelor analizate în ședința instanței

de fond dovedesc cert vina inculpatului în comiterea infracțiunii imputate acestuia;

- nu este clară poziția instanței de fond referitor la aprecierea ca fiind sustrase bunurile

de către Gh.Mocanu numai acelor obiecte care au fost restituite, deși atît în cadrul urmăririi

2

penale și cercetării judecătorești s-a dovedit că altă persoană nu putea să comită această

sustragere.

3.2 avocatul V.Felișcan în interesele inculpatului Gh.Mocanu, care a solicitat

casarea sentinței cu pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, de asemenea casarea încheierii din 16.12.2013 prin care s-a dispus respingerea ca

neîntemeiată a contestației lui Gh.Mocanu depusă la 05.08.2013 împotriva acțiunilor

procurorului ierarhic superior al raionului Soroca, de anulare a ordonanței din 15.02.2013

privind clasarea procesului penal înaintat lui Gh.Mocanu cu reluarea urmăririi penale pe

dosarul nr.2011328085, la fel casarea încheierii din 16.12.2013 prin care s-a dispus

respingerea ca fiind tardivă a contestației depuse de avocatul V.Felișcan în interesul

inculpatului Gh.Mocanu depusă la 29.11.2014 împotriva acțiunilor procuraturii raionului

Soroca, cu privire la anularea ordonanței de aducere forțată din 17.07.2013.

Apelantul a menționat că:

- încheierea din 16.12.2013 prin care s-a dispus respingerea ca neîntemeiată a

contestației lui Gh.Mocanu depusă la 05.08.2013 împotriva acțiunilor procurorului ierarhic

superior al raionului Soroca, de anulare a ordonanței din 15.02.2013 privind clasarea

procesului penal înaintat lui Gh.Mocanu cu reluarea urmăririi penale pe dosarul

nr.2011328085, la fel și încheierea din 16.12.2013 prin care s-a dispus respingerea ca fiind

tardivă a contestației depuse de avocatul V.Felișcan în interesul inculpatului Gh.Mocanu

depusă la 29.11.2014 împotriva acțiunilor procuraturii raionului Soroca, cu privire la

anularea ordonanței de aducere forțată din 17.07.2013, au fost pronunțate la 11.12.2014 și

nu la 16.12.2013, fapt confirmat prin înregistrarea audio a ședinței de judecată;

- s-au comis abateri în ce privește înmînarea lui Gh.Mocanu a copiei ordonanței din

08.04.2013 prin care s-a anulat ordonanța din 15.02.2013 privind clasarea procesului penal

pe cauza penală nr.2011328085 cu reluarea urmăririi penale, care a fost înmînată abia la

24.07.2013, nu i-a fost adusă la cunoștință inculpatului nici ordonanța de aducere forțată

din 17.07.2013;

- nu au existat motive de facto și de iure pentru reluarea urmăririi penale, iar

argumentele din ordonanța menționată sunt absurde;

- reluarea dosarului penal peste o perioadă atît de îndelungată aduce atingere

principiului securității raporturilor juridice, încalcă dreptul la un proces echitabil consacrat

în art.6 §1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale,

astfel s-a constatat un abuz comis de procuratura raionului Soroca, în contradicție cu

principiul examinării cauzei în termen rezonabil, principiul prezumției nevinovăției;

- încheierea instanței din 16.12.2013 referitor la contestația lui Gh.Mocanu depusă la

05.08.2013 contravine flagrant dispozițiilor art.287 alin.(4) Cod de procedură penală;

- în privința lui Gh.Mocanu a fost aplicată ilegal o măsură procesuală de constrângeri,

deoarece nu s-au constatat și confirmat nici unul din temeiurile prevăzute la art.199 alin.(2)

Cod de procedură penală;

- prima instanță a ignorat cererea lui Gh.Mocanu din 05.08.2013 prin care și-a

exprimat concomitent intenția de a contesta ordonanța de aducere silită;

3

- acțiunile lui Gh.Mocanu nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii

prevăzute de art.191 alin.(2) lit.d) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa neîntemeiat.

Astfel, lipsește latura subiectivă a infracțiunii și anume - intenția lui Gh.Mocanu de a însuși

ilegal bunurile altei persoane, încredințate în administrarea vinovatului, fapt dovedit prin

declarațiile martorilor audiați pe caz;

- partea vătămată a recurs și la falsificarea semnăturii lui Gh.Mocanu în bonurile de

consum, prezentînd în ședința instanței de fond bonul de consum cu urme vădite de

corectare, prima instanță respingînd cererea de efectuare a expertizei grafoscopice, în așa

mod încălcînd dreptul învinuitului Gh.Mocanu la un proces echitabil, dreptul de a proba

faptul, că bonul de consum a fost falsificat, ignorînd totodată dispozițiile art.7 alin.(2) Cod

penal;

- Gh.Mocanu nu poate fi considerat subiect al infracțiunii, dat fiind că nu i-au fost aduse

la cunoștință legislația cu privire la răspunderea materială a salariaților pentru prejudiciul

cauzat angajatorului, precum și regulamentele de uz intern privind modul de păstrare,

recepționare, prelucrare, vînzare (livrare), transportare, folosire în procesul muncii și

efectuarea altor operațiuni cu valorile ce i-au fost transmise salariatului.

apelul procurorului s-a respins ca nefondat. Apelul avocatului Victor Felișcan în interesele

inculpatului Gh.Mocanu s-a admis cu casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărîri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează:

În temeiul art.275 pct.9) Cod de procedură penală procesul penal pornit în privința lui

Mocanu Gheorghe Dumitru pe art.191 alin.(4) Cod penal s-a încetat pe motiv că există

circumstanțe ce exclud urmărirea penală.

4.1. Instanța de apel a admis demersul acuzării privind reluarea cercetării

judecătorești potrivit modului stabilit pentru prima instanță, dispunînd audierea nemijlocită

în ședința instanței de apel a inculpatului Gh.Mocanu și prezentarea bazei probante scrise

care părțile o consideră pertinentă, concludentă și utilă pentru justa soluționare a cauzei.

Analizînd în cumul probele acumulate instanța de apel a considerat, că instanța de

fond nu a dat o apreciere din punct de vedere al pertinenței, concludentei și veridicității

fiecărei probe, a adoptat o hotărîre neîntemeiată și fară luarea în considerare a tuturor

împrejurărilor cauzei, iar învinuirea adusă inculpatului este neîntemeiată și neclară,

deoarece acuzarea nu a prezentat probe care ar dovedi existența laturii obiective precum și

a laturii subiective a infracțiunii imputate inculpatului, și anume intenția lui Gh.Mocanu de

a însuși ilegal bunurile altei persoane, încredințate în administrarea vinovatului.

În respectiva situație Colegiul penal a considerat, că învinuirea formulată inculpatului

Gheorghe Mocanu pe art.191 alin.(2) lit.d) Cod penal în lipsa laturii obiective și subiective

a respectivei componențe de infracțiune, constitue o învinuire formală, lipsită de careva

probatoriu.

Instanța de apel a reținut că, în cadrul judecării cauzei în ordine de apel au fost

constatate multiple erori procedurale și materiale, admise de către acuzare la

instrumentarea prezentei cauze ce țin de încălcarea dreptului garantat al persoanei de a nu

fi supus repetat urmăririi penale (non bis in idem), principiu garantat de art.4 Protocolul 7

4

CEDO și reglementat de art.21 din Constituția RM, art.7 Cod penal și art.22 Cod de

procedură penală, cărora instanța de fond nu le-a dat nici o apreciere, deși în limita

competenței sale era obligată să o facă.

Colegiul penal a constatat că prin ordonanța procurorului în procuratura raionului

Soroca Alexandr Galben din 15.02.2013 (f.d.287 vol.I) s-a dispus scoaterea lui Mocanu

Gheroghe Dumitru de sub urmărirea penală din lipsa în acțiunile lui a elementelor

infracțiunii prevăzute de art.191 alin.(4) Cod penal și clasarea procesului penal pe cauza

penală nr.2011328085 din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. În

motivarea respectivei ordonanțe s-a constatat, că nu a fost stabilit scopul delapidator în

acțiunile lui Gh.Mocanu, el nu se face vinovat de crearea neajunsurilor la filiala „Soroca-

Gaz" a SRL „Florești-Gaz" din motiv că, inventarierea bunurilor a fost efectuată cu

încălcări și nu i s-a transmis lui real bunurile din depozit.

Prin ordonanța procurorului adjunct al procurorului raionului Soroca din 08.04.2013

(f.d.25 vol.III) s-a dispus anularea ordonanței din 15.02.2013 privind clasarea procesului

penal pe cauza penală nr.2011328085 cu reluarea urmăririi penale.

În atare circumstanțe, instanța de apel a constatat admiterea de către acuzare a unor

erori de drept procedural care flagrant afectează drepturile procesuale ale lui Gheorghe

Mocanu garantate de lege și anume dreptul de a nu fi urmărit repetat pentru una și aceiași

faptă. Astfel, au fost încălcate flagrant prevederile art.4 Protocolul adițional nr.7 la

Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor Omului precum și pactul internațional cu

privire la drepturile civile și politice care prevăd, că nici o persoană nu poate fi urmărită

sau pedepsită penal de jurisdicția aceluiași stat pentru săvîrșirea unei infracțiuni pentru care

a fost deja achitat sau condamnat printr-o hotărîre definitivă conform legii și procedurilor

penale ale aceluiași stat.

Principiul fundamental „non bis in idem" de a nu fi urmărit, judecat sau pedepsit de

mai multe ori pentru aceiași faptă impune în linii mari autorităților publice competente nu

numai interdicția de a judeca repetat persoana, dar și interdicția de a nu fi urmărit de mai

multe ori pentru aceiași faptă, principiu ce se aplică și în cazul cînd persoana a fost supusă

unei urmăriri ce nu a condus la condamnare.

În circumstanțele descrise, instanța a considerat, că acțiunile procedurale efectuate de

organul de urmărire penală după emiterea ordonanței de clasare a procesului penal în cauza

penală intentată în privința lui Gh.Mocanu în baza art.191 alin.(4) Cod penal sunt

defectuoase și contrare prevederilor art.22 alin.(2) Cod de procedură penală „scoaterea de

sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale împiedică punerea repetată sub

învinuire a aceleiași persoane pentru aceiași faptă, cu excepția cazurilor, cînd fapte noi

ori recent descoperite sau un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente au afectat

hotărîrea respectivă."

Instanța de apel a reținut și prevederile pct.57-61, pct.65, 66, 68 din Hotărîrea Curții

Constituționale nr.12 din 14.05.2015 privind excepția de neconstituționalitate a articolului

287 alin.(l) din Codul de procedură penală (reluarea urmăririi penale).

Prin urmare reluarea urmăririi penale poate avea loc numai dacă apar fapte noi sau

recent descoperite, ori există un viciu fundamental în cadrul procesului precedent, care a

5

afectat hotărîrea respectivă, însă ordonanța adjunctului procurorului raionului Soroca

V.Cojocaru din 08.04.2013 (f.d.25 vol.III) nu conține referire la fapte noi ori recent

descoperite sau un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care ar fi afectat

hotărîrea de scoatere de sub urmărire penală a lui Gh.Mocanu cu clasarea procesului penal,

aceasta purtînd un caracter formal, fiind invocat motivul că ”de la data de 09.04.2012 pînă

la 15.02.2013 de către procurorul A.Galben nu a fost administrat nici o probă ce ar dovedi

nevinovăția lui Gh.Mocanu.” Astfel, Colegiul penal a constatat, că ordonanța sus

menționată este absolut neargumentată și fără nici o trimitere la temeiurile de reluare a

urmăririi penale.

Instanța a conchis că aceste grave încălcări a legii procesual penale, constituie în sine

un viciu fundamental, care a afectat desfășurarea procesului penal la etapa urmăririi penale

și în consecință au dus la încălcarea dreptului inculpatului Gheorghe Mocanu la un proces

echitabil în sensul art.6 CEDO combinat cu art.4 alin.(2) din Protocolul adițional nr.7 la

Convenția Europeană pentru Drepturile Omului și Libertățile Fundamentale.

În acest sens, s-a menționat că, urmărirea penală repetată a fost contrară principiului

„non bis in idem" care stabilește dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori pentru

aceeași faptă. Acest principiu a devenit un principiu fundamental și incontestabil al oricărui

sistem de drept și este garantat de normele actelor internaționale, la care a aderat și

Republica Moldova.

Din motivele expuse, instanța de apel a considerat necesar, a casa sentința cu

pronunțarea unei noi hotărîri prin care procesul penal în privința lui Mocanu Gheorghe a

fost încetat pe motivul existenței circumstanțelor ce exclud urmărirea penală, temei prevăzut

la art.275 pct.9) Cod de procedură penală.

invocînd ca temei de declarare a recursului prevederile art.427 alin.(1) pct.6) Cod de

procedură penală, solicită casarea acesteia cu remiterea cauzei la o nouă judecare în

instanța de apel în alt complet de judecată.

În susținerea recursului indică:

- prin reluarea urmării penale nu au fost afectate drepturile procesuale ale inculpatului

garantate de lege și anume de a nu fi urmărit repetat pentru una și aceiași faptă, deoarece

conform prevederilor art. 4 din protocolul adițional nr.7 la Convenția Europeană pentru

apărarea drepturilor omului, precum și pactul internațional cu privire la drepturile civile și

politice, nici o persoană nu poate fi urmărită sau pedepsită penal de jurisdicția aceluiași

stat pentru săvîrșirea unei infracțiuni pentru care a fost deja achitat sau condamnat printr-

o hotărîre definitivă conform legi și procedurii penale ale aceluiași stat.În cazul dat

Mocanu Gheorghe nu a fost nici achitat, nici condamnat printr-o hotărîre definitivă;

- la momentul anulării ordonanțatei de scoatere de sub urmărire penală a lui Mocanu

Gheorghe cu clasarea procesului penal, art.287 alin.(1) Cod de procedură penală nu era

declarat neconstituțional;

- vinovăția inculpatului conform art.191 alin.4) Cod penal este dovedită pe deplin

prin probatoriul administrat.

6

inculpatului prin care a solicitat respingerea acestuia ca inadmisibil și menținerea deciziei

ca una legală și întemeiată, deoarece procurorul nu a prezentat nici un argument plauzibil

în susținerea unicului temei invocat la art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală,

consiedrînd că recursul este unul declarativ. Poziția acuzatorului expusă în recurs este

contradictorie în raport cu poziția oficială a acuzatorului expusă în ordonanța de clasare a

cauzei penale din 15.02.2013, iar copia ordonanței din 08.04.2013 prin care a fost anulată

ordonanța din 15.02.2013 și reluată urmărirea penală i-a fost înmînată inculpatului abia la

24.07.2013.

invocate, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că

acesta urmează a fi respins.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecînd

recursul, instanța de recurs este în drept să-l respingă ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii

atacate.

Analizînd textul recursului ordinar declarat de către procuror, Colegiul penal lărgit

constată că titularul acestuia indică prevederile art. 427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură

penală care stipulează că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul în care instanța de

apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, însă nu invocă nici un argument plauzibil

în susținerea acestui temei ci doar descrie probele administrate la dosar, chiar și cele care

indică expres la nevinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate, or recursul

trebuie să fie efectiv în scopul de a dovedi o eroare juridică majoră care a afectat soluția

instanței de apel.

Rațiunea exercitării căii de atac, în particular avîndu-se în vedere recursul ordinar,

rezidă în înlăturarea erorilor admise de instanțele ierarhic inferioare la etapele precedente

de judecare a cauzei, iar controlul judecătoresc pe care acesta îl declanșează, are un rol

preventiv și unul reparator.

Raportînd norma nominalizată la situația în cauză, Colegiul penal constată că nici

unul din temeiurile la care se referă autorul recursului nu sunt aplicabile din punct de vedere

al prezentei erori de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării

deciziei instanței de apel.

Sub acest aspect, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei în

ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei adoptate. Decizia

instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele

pe care instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o

motivare conformă rigorilor și exigențelor din art. 6 CEDO.

În acest context, verificînd alegațiile recurentului, în raport cu actele cauzei,

Colegiul conchide că acestea sunt neîntemeiate, iar instanța de apel la adoptarea

soluției de încetare a procesul penal în privința lui Mocanu Gheorghe învinuit de

săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (4) Cod penal pe motiv că există

7

alte circumstanțe prevăzute de lege care condiționează excluderea, sau după caz,

exclud urmărirea penală, a respectat întocmai prevederile legale, adoptînd o soluție

corectă.

Colegiul penal lărgit a statuat asupra acestei concluzii reieșind din următoarele

considerente:

- prin ordonanța procurorului în procuratura raionului Soroca Alexandr Galben din

15.02.2013 s-a dispus scoaterea lui Mocanu Gheroghe Dumitru de sub urmărirea penală

din lipsa în acțiunile lui a elementelor infracțiunii prevăzute de art.191 alin.(4) Cod penal

și clasarea procesului penal pe cauza penală nr.2011328085 din motiv că fapta nu

întrunește elementele infracțiunii. În motivarea respectivei ordonanțe s-a constatat, că nu a

fost stabilit scopul delapidator în acțiunile lui Gh.Mocanu, el nu se face vinovat de crearea

neajunsurilor la filiala „Soroca-Gaz" a SRL „Florești-Gaz" din motiv că, inventarierea

bunurilor a fost efectuată cu încălcări și nu i s-a transmis lui real bunurile din depozit

(f.d.287 vol.I) ;

- prin ordonanța procurorului adjunct al procurorului raionului Soroca din 08.04.2013

s-a dispus anularea ordonanței din 15.02.2013 privind clasarea procesului penal pe cauza

penală nr.2011328085 cu reluarea urmăririi penale (f.d.25 vol.III).

În primul rînd, făcînd o analiză a ordonanțelor emise, relevant este de menționat că,

în ordonanța procurorului adjunct din 08.04.2013 prin care a fost anulată ordonanța din

15.02.2013 privind clasarea procesului penal și dispusă reluarea acesteia, nu se face

trimitere la careva normă procesuală ce reglementează reluarea urmăririi penale după

încetarea urmăririi penale, după clasarea cauzei penale sau după scoaterea persoanei de sub

urmărire, după cum este art. 287 alin. (1) Cod de procedură penală, normă legală care

ulterior a fost declarată neconstituțională prin Hotărîrea Curții Constituționale nr.12 din

14 mai 2015.

Față de cele ce preced, Colegiul menționează că:

privind interpretarea Constituției sau privind neconstituționalitatea unor prevederi legale

sunt obligatorii pentru organele de urmărire penală, instanțele de judecată și pentru

persoanele participante la procesul penal, or în desfășurarea procesului penal se aplică

legea care este în vigoare în timpul urmării penale sau al judecării cauzei în instanța

judecătorească;

legale care reglementează desfășurarea procesului penal atrage nulitatea actului

procedural numai în cazul în care s-a comis o încălcare a normelor procesuale

penale ce nu poate fi înlăturată decît prin anularea acelui act. Nulitatea prevăzută

în alin.(2) nu se înlătură în nici un mod, poate fi invocată în orice etapă a procesului

de către părți, și se ia în considerare de instanță, inclusiv din oficiu, dacă anularea

actului procedural este necesară pentru aflarea adevărului și justa soluționare a

cauzei.

Astfel, la 23.12.2015, dată a adoptării deciziei, Hotărîrea Curții Constituționale nr.12

din 14 mai 2015 era în vigoare.

8

Prin urmare, Colegiul conchide că instanța de apel corect a constatat că, ordonanța

de reluare a urmăririi penale potrivit prevederilor art.6 pct.44, art.22 alin.(2), 287

alin.(4) Cod de procedură penală, art.4 Protocolul 7 CEDO și art.7 alin.(2) Cod

penal, conform cărora hotărîrea organului de urmărire penală de scoatere a

persoanei de sub urmărirea penală sau de încetare a urmăririi penale, precum și

hotărîrea judecătorească definitivă, împiedică reluarea urmăririi penale, punerea

sub o nouă învinuire mai gravă pentru aceeași persoană, pentru aceeași faptă, cu

excepția cazurilor cînd fapte noi ori recent descoperite sau un viciu fundamental în

cadrul procedurii precedente au afectat hotărîrea pronunțată și nimeni nu poate fi

supus urmării penale și pedepsei penale de mai multe ori pentru una și aceeași

faptă.

Fapte noi constituie date despre circumstanțele de care nu avea cunoștință organul de

urmărire penală la data adoptării ordonanței atacate și care nu puteau fi cunoscute la acea

dată. Noi trebuie să fie probele administrate în cadrul cercetării altor cauze, și nu mijloacele

de probă prin care se administrează probe deja cunoscute în respectivă;

Fapte recent descoperite sunt faptele care existau la data adoptării ordonanței atacate,

însă nu au putut fi descoperite. Atitudinea unei părți care, cunoscînd un fapt sau o

împrejurare ce-i era favorabilă, a preferat să păstreze tăcerea nu poate justifica mențiunea

unei erori judiciare și nu poate constitui un obstacol la admiterea reluării urmăririi penale

dacă prin alte mijloace de asemenea împrejurări nu au putut fi descoperite la acel moment.

Raportînd prevederile expuse supra la actele cauzei se constată că, potrivit ordonanței

din 08.04.2013, motivul reluării urmării penale a fost: ” De la 09.04.2012 pînă la

15.02.2013, data clasării procesului penal, de către procurorul Alexandr Galben nu a fost

administrat nici o probă ce ar dovedi nevinovăția lui Gheorghe Mocanu…” , la acest

capitol, Colegiul reține că, rolul procurorului nu este să constate existența probelor care

pledează pentru ”nevinovăția”, dar probelor care dovedesc ”vinovăția”, deci de către

acuzare a fost greșit interpretat și aplicat principiul prezumției nevinovăției consfințit în

art.8 alin.(1) Cod de procedură penală, iar instanța de apel corect s-a expus în decizie că

ordonanța menționată este absolut neargumentată și fără nici o trimitere la norma legală ce

vizează reluarea urmării penale.

Totodată, Colegiul reține și faptul că, ordonanța de reluare a urmăririi penale din

08.04.2013 nu a fost motivată în coraport cu prevederile pct.7 și 8 a Hotărîrii Curții

Constituționale asupra excepției de neconstituționalitate a prevederilor alin. (6) art. 63 din

Codul de procedură penală, nr. 26 din 23.11.2010, conform cărora ”pentru ca organul de

urmărire penală să poată relua urmărirea penală, legislatorul, la alin. (4) art. 287 Cod de

procedură penală, a stipulat că această acțiune se admite numai dacă apar fapte noi sau

recent descoperite ori un viciu fundamental în cadrul urmăririi precedente de natură să

afecteze hotărîrea pronunțată. Acestea sunt unicele circumstanțe, în care intervine

derogarea de la principiul de a nu fi urmărit, judecat sau pedepsit de mai multe ori pentru

aceeași faptă, consacrat de art. 4 din Protocolul nr. 7 CEDO și art. 22 Cod de procedură

penală, care la alin. (2) prevede derogările admisibile. Numai o astfel de interpretare a

dreptului de a nu fi urmărit sau judecat de mai multe ori pentru aceeași faptă este în

9

concordanță cu art.21 din Constituție, care stipulează obligația statului de a asigura toate

garanțiile necesare apărării persoanei în cadrul procesului judiciar și alin.(1) art. 16 din

Constituție privind îndatorirea primordială a statului de a respecta și ocroti persoana”.

Referitor la argumentul recurentului precum că ordonanța din 08.04.2013 nu are

caracter definitiv și că cea din 15.02.2013 a fost considerată ilegală , Colegiul reiterează

că:

- principiului non bis în idem, impune autoritățile publice competente nu doar

interdicția de a judeca repetat o persoană, dar și interdicția de a urmări penal de mai multe

ori persoana pentru aceiași faptă;

- pronunțarea și intrarea în vigoare a unei sentințe judecătorești sau emiterea unei

hotărîri de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmării penale împiedică

reluarea urmării penale, punerea sub o învinuire mai gravă sau stabilirea unei pedepse mai

aspre pentru aceiași faptă săvîrșită de aceiași persoană;

- principiului non bis în idem urmează a fi aplicat numai atunci cînd a fost emis un

act cu caracter definitiv, fie ca este vorba de ordonanțata de încetare a urmării penale, de

clasare a cauzei penale sau de scoatere a persoanei de sub urmărirea penală, fie de o hotărîri

judecătorească definitivă.

Deci, ilegalitatea ordonanței de clasare a cauzei penale din 15.02.2013 nu și-a găsit

confirmare, or, Colegiul la acest capitol face referireși la hotărîrea CEDO din 04.08.2013

în cazul Stoianova și Nedelcu vs. Romînia, în care s-a constatat: ”.... dacă redeschiderea

urmăririi penale a fost ordonată pe motivul că ancheta inițială nu a fost completă, în acest

caz, asemenea lipsuri din partea autorităților nu pot fi imputate reclamanților și ar trebui

în concluzie să-i plaseze pe aceștea într-o situație defavorabilă.”

Totodată, în hotîrîrea CEDO în cauza Ștefan vs. Romania din 06.04.2010 este clar

specificat că: ”procurorul are obligația de a reflecta pretinsele erori înainte de

pronunțarea unei hotărîri definitive, iar statul este cel care trebuie să-și asume erorile

comise de procuror și aceste erori nu trebuie reparate în detrimentul persoanei vizate în

procedură în cauză.”

Pentru stabilirea semnificației sintagmei „hotărîre definitivă", în raport cu

reglementările juridice naționale, trebuie reținute interpretările date de legiuitor în art. 466

- 467 Cod de procedură penală. Astfel, reieșind din prevederile art. 467 alin. (1) Cod de

procedură penală, Colegiul penal lărgit constată că hotărîrile judecătorești definitive și

ordonanțele procurorului privind încetarea urmăririi penale sunt obligatorii și au putere

executorie.

Prin urmare, după cum s-a menționat, autoritatea de lucru judecat este

considerat un principiu, exprimat prin non bis in idem - principiu care nu mai permite

declanșarea unei noi judecăți cu privire la aceeași faptă și aceeași persoană, dacă

acestea au făcut obiectul unei judecăți pentru care există deja o hotărîre definitivă.

În ideea necesității conferirii unui caracter de stabilitate activității de justiție,

s-a decis că hotărîrile definitive sunt executorii și se bucură de autoritate de lucru

judecat. În acest context hotărîrea este considerată că reprezintă o expresie a

adevărului, res judeca pro veritate habetur, or în acest fel se asigură stabilitatea

10

ordinii de drept.

La caz, Colegiul apreciază că, potrivit legislației procesual-penale naționale,

ordonanța procurorului din 15.02.2013 prin care Mocanu Gheorghe a fost scos de sub

urmărirea penală din lipsa în acțiunile lui a elementelor infracțiunii prevăzute la art. 191

alin. (4) Cod penal și clasat procesul penal în privința ultimului, se echivalează cu o hotărîre

definitivă și reprezintă autoritatea lucrului judecat.

Generalizînd cele menționate supra Colegiul conchide că, în speță nu suntstabilite

careva fapte noi sau recent descoperite, un viciu fundamental care în cadrul urmăririi

precedente a afectat hotărîrea respectivă sau alte probe noi, ordonanța din 08.04.2013 este

una contrară prevederilor art. 22 și 287 alin (4) Cod de procedură penală, care permit

reluarea urmării penale, prin urmare neîntemeiat a fost reluat procesul penal în privința lui

Mocanu Gheorghe.

Avînd în vedere cele expuse și ținînd cont de hotărîrile Curții Constituționale

cu privire la declararea neconstituționalității prevederilor art. 63 alin. (6) și art.

287 alin. (1) Cod de procedură penală și de cele stipulate în art. 251 Cod de

procedură penală, Colegiul conchide că, ordonanța de reluare a urmăriri penale, în

cazul în care anterior acesta a fost clasată, nu este întemeiată pe circumstanțele

prevăzute în art. 287 alin. (4) Cod de procedură penală este lovită de nulitatea

absolută și nu produce careva consecințe juridice.

Reieșind din sensul legislației procesual penale ordonanța de reluare a

urmăririi penale și punere a persoanei sub învinuire nu este enumerată ca act de

sesizare a instanței, or aceasta duce la terminarea urmării penale cu întocmirea

rechizitoriului, care este prevăzut de lege ca act de sesizare a instanței, însă, la caz

ordonanța de reluare a urmăriri penale din 08.04.2013 și ordonanța de punere sub

învinuire din 27.05.2013 fiind lovite de nulitate absolută duc concomitent și la

nulitatea rechizitoriului care are la bază ordonanțele menționate.

Prin urmare, reluarea urmăririi penale contrar cerințelor stipulate în art. 22

alin. (2) și art. 287 alin. (4) Cod de procedură penală, precum și celor din art. 4 al

Protocolului nr. 7 la Convenție, urmează a fi considerată ca o încălcare a

prevederilor legale referitoare la sesizarea instanței prevăzute în art. 251 alin. (2)

Cod de procedură penală. Nulitatea reluării urmăririi penale, în cazul dat, poate fi

invocată la orice etapă a procesului penal de către părți și se ia în considerație de

instanță, inclusiv din oficiu.

Astfel, se conchide că ordonanța procurorului adjunct, procurorului raionului

Soroca din 08.04.2013 prin care s-a dispus anularea ordonanței din 15.02.2013 și

reluarea urmăririi penale în speța dată este ilegală și lovită de nulitate absolută. Per

contrario, ordonanța din 15.02.2013, prin care Mocanu Gheorghe a fost scos de sub

urmărirea penală din lipsa în acțiunile lui a elementelor infracțiunii prevăzute la

art. 191 alin. (4) Cod penal și clasat procesul penal în privința ultimului produce

efecte juridice și nu poate fi considerată ca fiind anulată.

Raportînd cele invocate supra la situația în cauză, Colegiul penal constată că

temeiurile invocate de recurent și anume art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

11

nu persistă în cauză or, instanța de apel a verificat legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate

pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, iar

conținutul deciziei corespunde prevederilor art. 414, 417 Cod de procedură penală, astfel,

argumentele expuse în recurs sunt neîntemeiate și se resping, deoarece soluția criticată

este una corectă, ceea ce impune soluția inadmisibilității recursului declarat, ca fiind vădit

neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

nivelul Curții de Apel Bălți, Valentina Costaș, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Bălți din 23 decembrie 2015, în cauza penală în privința lui Mocanu Gheorghe, cu

menținerea hotărîrii atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată publicată la 17 mai 2016.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Liliana Catan

Elena Covalenco

Iurie Diaconu

Ion Guzun

12