1ra-807/16 — art. 244, 164 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 244, 164 CP
- Temei legal
- art. 430 CPP
1ra-807/16 — art. 244, 164 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr. 1ra-807/2016
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
06 aprilie 2016 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte: Nicolae Gordilă
Judecători: Liliana Catan
Ion Guzun
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de
inculpatul Manin Anatolie, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Bălți din 14 octombrie 2015, în cauza penală în privința lui
Manin Anatolie Andrei, a.n.
05.04.1956, originar și domiciliat în or.
Soroca, str. Ion Creangă, 5 ap. 3,
Termenii de examinare a cauzei:
Instanța de fond 13.01.2015 - 17.07.2015;
Instanța de apel 27.07.2015 - 14.10.2015;
Instanța de recurs 04.03.2016 - 06.04.2016;
C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Soroca din 17 iulie 2015 Manin Anatolie a
fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 244 alin.(1) Cod penal (redacția
2002) și art. 164/2 alin. (1) Cod penal (redacția 1961), însă a fost încetat procesul
penal în legătură cu expirarea termenului de prescripție.
Pentru a pronunța sentința prima instanță a reținut că, Manin Anatolie
activînd în calitate de administrator și fondator al F.C.M. "Nord Metal" SRL, cod
fiscal 1008607003632, lichidată la 11 septembrie 2008, intenționat a reflectat
ilegal în lunile octombrie 2001 și decembrie 2001 pe contul Dt 534 facturile false
cu nr.705026 seria AS din 30 octombrie 2001, suma TVA 1920 lei și nr.705027
seria AS din 01 decembrie 2001, suma TVA 72360 lei pentru compensarea ilegală
a TVA, astfel eschivîndu-se de la achitarea taxei pe valoare adăugată în mărime de
74280 lei.
Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul, prin care a solicitat
casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare și
totodată, încetarea procesului penal în baza art. 332 Cod de procedură penală, în
legătură cu expirarea termenului de prescripție.
În motivarea apelului a indicat că:
1
- la 20.09.2013 Manin Anatolie a fost scos de sub urmărire penală pe
acest dosar, iar la 22.09.2014, fără descoperire a faptelor și circumstanțelor noi, a
fost pus sub învinuire, iar conform actelor din dosar, în anul 2002, SRL "Nord
Metal" i-a fost aplicată amendă în mărime de 100% din suma TVA, pretins
diminuată, care în anul 2002 a fost achitată, astfel, fiind atras la răspundere
administrativă pe acest caz și prin urmare, fiind supus urmăririi penale, este
pedepsit de mai multe ori;
- din data pornirii urmăririi penale pînă la decizia de restabilire a
dosarului penal au expirat 11 ani și astfel, de către organele de urmărire penală sunt
încălcate grav prevederile art. 275 alin. (4) și alin. (6) Cod de procedură penală;
- de asemenea, au fost încălcate prevederile art. 251 Cod de procedură
penală, care stipulează încălcările care atrag nulitatea actelor procedurale, apelantul
solicitînd declararea nulității actelor din cauza penală dată, în legătură cu faptul că
procurorul nu a prezentat nici un document în original, fiind prezentate doar copii
de calitate proastă, precum și nu este clară sursa de proveniență a acestor acte.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 14 octombrie
2015 a fost respins ca nefondat apelul declarat, cu menținerea sentinței fără
modificări.
4.1. Instanța de apel analizînd declarațiile martorilor Avasiloaie Radu,
Petrușca Iurii, Rotaru-Levco Livia, Gîrleanu Valeriu, inclusiv și materialele cauzei,
a reținut prezența vinovăției inculpatului și care combat argumentele apelantului
privind nevinovăția sa și atragerea sa la răspundere de două ori pentru aceeași faptă
și care confirmă vinovăția de săvîrșirea evaziunii fiscale a întreprinderilor. Or, în
explicația directorului SRL "Nord Metal" Manin A. dată pe numele șefului IFS
județean Soroca, I. Morari referitor la controlul fiscal, inculpatul însăși recunoaște
că într-adevăr în evidența contabilă a fost introdusă factura AS nr.705027.
Totodată, Colegiul penal a apreciat ca nefondate argumentele inculpatului
precum că pentru încălcările admise inculpatul deja a fost atras la răspundere
administrativă în anul 2002, deoarece răspunderea materială aplicată față de SRL
„Nord Metal" nu exclude atragerea la răspundere a lui Manin Anatolie în calitatea
sa de director a întreprinderii date, însăși inculpatul anterior nu a fost atras la
răspundere pentru faptele ce i se incriminează, fapt ce exclude dubla sancționare a
acestuia, or, în ședințele judiciare Manin Anatolie nu a prezentat dovezi pentru
achitarea amenzii, explicînd în ședința instanței de apel că nu poate demonstra
faptul achitării de către el a amenzii administrative.
Colegiul a considerat că nu sunt temeiuri de a declara ca fiind nule actele
procedurale prezente la materialele cauzei. Aceste mijloace de probă nu au fost
contestate în modul prevăzut de art. 251 Cod de procedură penală, partea apărării
nu a invocat nulitatea actelor procedurale în cursul urmăririi penale, cînd partea a
fost asistată de avocat, și nici la terminarea urmăririi penale, cînd a luat cunoștință
2
de materialele dosarului. Deși în instanța de apel inculpatul a invocat, că a solicitat
în cadrul urmăririi penale anularea actelor procedurale, materialele cauzei penale
denotă lipsa unei asemenea cereri din partea inculpatului.
Din moment ce atît inculpatul, cît și avocatul lui, considerîndu-se afectați
într-un drept prevăzut de lege, la finisarea urmăririi penale și luarea de cunoștință
cu materialele cauzei nu au avut nici o obiecție, prezumîndu-se că au acceptat
situația dată, această chestiune nici nu poate fi ridicată, iar argumentele apărării în
această parte au fost respinse.
Colegiul penal a respins și argumentul inculpatului referitor la faptul că a
fost pus sub învinuire în mod repetat prin ordonanța procurorului din 22.12.2014,
deoarece Manin Anatolie a fost scos de sub urmărire penală prin ordonanța din
20.12.2013 (f.d. 98), din motiv că a expirat termenul ținerii în calitate de bănuit
prevăzut de art. 63 alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală. Ulterior, prin
ordonanța procurorului din 22.12.2014 (f.d. 158), s-a dispus anularea ordonanței
din 20.12.2013, cu reluarea urmăririi penale în privința lui Manin Anatolie.
Ordonanța din 22.12.2014 procurorul a motivat-o prin faptul, că urmare a
verificării materialelor cauzei penale s-a constatat că după scoaterea de sub
urmărire penală al lui Manin Anatolie au fost administrate noi probe care în
coroborare cu materialele cauzei penale sunt suficiente pentru a-1 pune sub
învinuire pe ultimul, și anume: au fost depistate și ridicate copiile actului
controlului fiscal întocmit la 03.04.2002 de către Inspectoratul Fiscal Județean
Soroca la solicitarea Departamentului pentru Combaterea Crimei Organizate și
Corupției, prin care se confirmă că în luna octombrie 2001 și decembrie 2001
factorii de decizie al SRL „Nord Metal" au reflectat ilegal pe contul Dt 534
facturile cu nr. 705026 și 705027 pentru compensarea ilegală a TVA, explicația lui
Anatolie Manin din 08.04.2002 și plîngerea ultimului din 19.04.2002 privind
controlul fiscal efectuat, audierea martorilor Cebotari Igor, Avasiloae Radu,
Gîrleanu Valeriu, Coptev Alexandru, Creangă Vladimir, Babin Valerii.
În așa mod, punerea lui Manin Anatolie sub învinuire prin ordonanța din
22.12.2014 (f.d. 159), este legală și întemeiată, avînd la bază temeiuri legale
stipulate de prevederile art. 287 Cod de procedură penală.
Împotriva deciziei inculpatul a declarat recurs ordinar neinvocînd nici
un temei din prevederile art. 427 Cod de procedură penală, solicitînd casarea
acesteia și pronunțarea unei noi hotărîri conform prevederilor art. 332 Cod de
procedură penală.
În motivarea recursului nu a menționat careva cerințe concrete în sensul
declarat, descriind doar normele de procedură penală.
Asupra recursului ordinar procurorul a depus referință, solicitînd
respingerea acestuia ca inadmisibil, deoarece nu îndeplinește cerințele de conținut
prevăzute de art. 430 Cod de procedură penală.
3
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat, fără
citarea părților, în camera de consiliu în baza motivelor invocate în recurs și în
raport cu materialele dosarului, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității
acestuia din următoarele considerente.
Potrivit art. 432 alin. (4) Cod de procedură penală, recursul se consideră
admisibil în cazul în care acesta îndeplinește cerințele de formă și conținut, iar
temeiurile invocate se încadrează în cele enumerate în art. 427 Cod de procedură
penală – în cazul în care este prezentă încălcarea gravă a drepturilor persoanei,
iar cauza prezintă un interes deosebit pentru jurisprudență.
În sensul art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală recursul trebuie să fie
motivat, iar art. 430 Cod de procedură penală indică expres cerințele cărora trebuie
să corespundă cererea de recurs, în special, textul recursului trebuie să conțină
argumentarea ilegalității hotărîrii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute de art.
427 Cod de procedură penală (unul sau mai multe din acestea) și cu invocarea
problemei de drept ce persistă în cauză, indicînd care este eroarea comisă de
instanță.
În acest sens se reține, că art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală prevede
16 temeiuri de declarare a recursului ordinar, astfel, dacă o parte a procesului
consideră că soluția instanței de apel conține erori de drept și o atacă în instanța
superioară, atunci ea este obligată, conform art. 430 pct. 5) Cod de procedură
penală să motiveze recursul și să arate eroarea ce s-a comis în coraport cu cel puțin
unul din temeiurile normei menționate.
Prin urmare, criticile formulate de recurent nu conțin indicii unor erori de
drept și respectiv nu sunt motivate sub aspectul casării hotărîrii recurate, ca fiind
ilegală.
În cazul în care autorul nu invocă concret în recurs temeiul sau eroarea pe
care se bazează din cele reglementate de norma procesuală penală, un asemenea
recurs se consideră ca fiind necorespunzător după conținut, deoarece nu
îndeplinește exigențele prevăzute de pct. 5) art. 430 Cod de procedură penală și
urmează a fi respins ca inadmisibil.
Astfel, Colegiul penal constată, că recursul ordinar declarat de inculpat nu
întrunește condițiile legale de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să
completeze recursul cu circumstanțe în fapt și în drept care l-ar justifica sub acest
aspect, întrucît potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța
judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea
acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decît interesele legii.
Conform art. 432 alin.(2) pct. 1) Cod de procedură penală instanța de recurs
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii
instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în
care constată că nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut, prevăzute în art.
4
429 și 430 Cod de procedură penală.
În acest context, Colegiul conchide că nu există temei legal pentru admiterea
recursului ordinar și potrivit legii se impune inadmisibilitatea acestuia, deoarece nu
îndeplinește cerințele de conținut.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de
procedură penală, Colegiul penal
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Manin Anatolie,
împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 14 octombrie 2015,
în cauza penală în privința acestuia, pe motiv că recursul nu îndeplinește cerințele
de conținut prevăzute de art. 430 Cod de procedură penală.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată publicată la 27 aprilie 2016.
Președinte: Nicolae Gordilă
Judecători: Liliana Catan
Ion Guzun
5