ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 07.04.2016

1ra-183/16 — art.179 alin.1 CP

HOTĂRÂRE
07.04.2016
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.179 alin.1 CP
Temei legal
art.427 al.1 pct.8, 12 CPP
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2016
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
1ra-183/16 — art.179 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. lra-183/2016

15 martie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Ursache Petru,

Judecători - Timofti Vladimir și Alerguș Constantin, Nicolaev Ghenadie,

Moraru Petru,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

avocatul Vacari Veaceslav în numele inculpaților Vacari Larisa și Vacari Marin,

prin care solicită casarea sentinței Judecătoriei Edineț din 30 aprilie 2015 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16 septembrie 2015, în cauza penală

privindu-i pe

Vacari Larisa Vasili, născută la 07 martie 1970,

originară și domiciliată în s. Zăbriceni, r-l Edineț,

și

Vacari Marin Vasili, născut la 28 martie 1974,

originar și domiciliat în s. Zăbriceni, r-l Edineț,

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

recunoscută vinovată de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (1) Cod

penal, stabilindu-i pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 200 unități

convenționale - 4000 lei.

Prin aceeași sentință, Vacari Marin a fost recunoscut vinovat în săvîrșirea

infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (1) Cod penal, stabilindu-i pedeapsă sub

formă de amendă în mărime de 200 unități convenționale - 4000lei.

1

Acțiunea civilă înaintată de Agarici Adrian privind recuperarea

prejudiciului cauzat, a fost admisă în principiu urmînd ca asupra cuantumului

prejudiciului să se pronunțe instanța civilă.

06 septembrie 2014, după orele prînzului a pătruns fără consimțămîntul

persoanei în ograda lui Agarici Adrian situată în satul Zăbriceni raionul Edineț.

La cererea lui Agarici Adrian de a părăsi ograda, Vacari Marin a refuzat categoric

să plece din ogradă, numindu-1 totodată pe ultimul cu cuvinte necenzurate.

Totodată, în aceleași circumstanțe, Vacari Larisa la 06 septembrie 2014,

după orele prînzului a pătruns fără consimțămîntul persoanei în ograda lui

Agarici Adrian situată în satul Zăbriceni raionul Edineț. La cererea lui Agarici

Adrian de a părăsi ograda, Vacari Larisa a refuzat categoric să plece din ogradă,

numindu-1 totodată pe ultimul cu cuvinte necenzurate.

inculpaților Vacari Larisa și Vacari Marin, prin care a solicitat casarea acesteia,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care Vacari Larisa și Vacari Marin să fie achitați.

În argumentarea cerințelor înaintate apelantul a invocat că:

- prima instanță nu a analizat minuțios și nu a dat o apreciere corectă probelor

acumulate și administrate pe cauză în conformitate cu art. 101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor,

iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor;

- probele administrate în cadrul cercetării judecătorești, dovedesc faptul că

inculpații Vacari Larisa și Vacari Marin, n-au avut intenția de a viola domiciliul lui

Agarici Adrian și la fîntînă au mers după apă neavînd scopul violării de

domiciliu, iar acțiunile lui Agarici Adrian prin faptul că nu a anunțat preventiv

inculpații cu care este în relații ostile, despre faptul că el este proprietarul

gospodăriei, anunțîndu-i doar în momentul cînd ultimii au venit la fîntînă după

apă, este o provocare, avînd scopul de a se răzbuna pe ei;

- certificatul eliberat de OCT Edineți din 23.07.2014, prin care se confirmă

că proprietarul bunului imobil este Agarici Adrian, nu poate fi pus la baza

sentinței, deoarece, certificatul a fost anexat la materialele cauzei numai în cadrul

urmăririi penale și nu a fost prezentat inculpaților la cerere;

- la fel și CD cu inscripția „Kaktuz” pe care sunt înregistrate imaginile video

și anume pătrunderea și refuzul de a părăsi gospodăria lui Agarici Adrian de către

Vacari Marin și Vacari Larisa, nu poate fi pusă la baza unei sentințe de

condamnare, deoarece înregistrarea este fără autorizarea judecătorului de instrucție

și în conformitate cu prevederile art. 251 Cod de procedură penală, urmează a fi

declarată nulă. Mai mult ca atît, aceste înregistrări dovedesc faptul că acțiunile lui

2

Agarici Adrian au fost о provocare, avînd scop de răzbunare.

- instanta de fond n-a luat în considerație nici un argument al apărării, despre

ce în sentință nu există nici o mențiune, apreciind probele greșit și contrar

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală.

a fost respins ca nefondat apelul declarat și a fost menținută sentința.

Pentru a motiva decizia adoptată, instanța de apel a constatat că, instanța de

fond a analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală,

din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, care

în ansamblu, dovedesc vinovăția inculpaților Vacari Marin și Vacari Larisa în

săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 179 alin. (1) Cod penal, potrivit elementelor

constitutive: pătrunderea în domiciliul unei persoane fără consimțămîntul acesteia

și refuzul de a-l părăsi la cererea ei.

Instanța de apel a constatat vinovăția inculpaților Vacari Marin și Vacari

Larisa în comiterea infracțiunii imputate, pe probele administrate la cauza penală, și

anume: declarațiile inculpaților Vacari Marin (f.d. 126, 137, 140) și Vacari Larisa

(f.d. 135-136, 138), părții vătămate Agarici Adrian (f.d. 122, 138), martorilor Cușnir

Vitalie (f.d. 124), Parașciuc Vasile (f.d. 125), Cruglițchi Oleg (f.d. 132), Botnariuc

Marcel (f.d. 133-134), plîngerea depusă către organele de drept de la Agarici

Adrian, prin care solicita de a lua măsuri cu Vacari Svetlana și Vacari Marin, care

au pătruns pe teritoriul aflat în proprietate privată (f.d. 8), certificatul din

23.07.2017, eliberat de OCT Edineț filiala ,,Cadastru”, prin care se confirmă, că

proprietarul bunului imobil cu nr. cadastral 4152111.392 este Agarici Andrei (f.d.

24), procesul-verbal de examinarea a obiectului din 30.10.2014, conform căruia a

fost examinat CD cu inscripția „Kaktuz” pe care sunt înregistrate imaginile video

și anume pătrunderea și refuzul de a părăsi gospodăria cet. Agarici Adrian de către

Vacari Marin și Vacari Larisa.

Astfel, instanța de apel a reținut, că întemeiat instanța de fond a constatat că

inculpații Vacari Marin și Vacari Larisa au comis infracțiunea prevăzută de art.

179 alin. (1) Cod penal.

În ceea ce privește individualizarea pedepsei stabilite inculpaților Vacari

Marin și Vacari Larisa, instanța de apel a conchis că, prima instanță constatînd

vinovăția inculpaților în comiterea faptei prejudiciabile incriminate a reținut cumulul

circumstanțelor atenuante și agravante, astfel, a stabilit pedeapsa penală în limitele

sancțiunii prevăzute de art. 179 alin. (1) Cod penal, iar în contextul celor expuse,

argumentele avocatului Vacari Veaceslav cu privire la achitarea inculpaților, au fost

respinse ca nefondate.

Vacari Veaceslav în numele inculpaților Vacari Marin și Vacari Larisa, invocînd

3

temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 8), 12) Cod de procedură

penală, prin care solicită casarea hotărîrilor adoptate și dispunerea achitării acestora.

În recursul declarat recurentul a indicat următoarele motive:

- atît instanța de fond cît și instanța de apel nu au dat o apreciere obiectivă

probelor cercetate în ședința de judecată;

- instanța de fond a pus la baza sentinței de condamnare și depozițiile martorilor

apărării însă n-a dat o apreciere corectă depozițiilor lor, care nu numai că nu

dovedesc vinovăția inculpaților, ci din contra dovedesc faptul că din partea părții

vătămate a fost o provocate. Astfel martorul Cușnir Vitalie a declarat ,, că Agarici

Adrian este în relații de conflict cu tot cartierul și cu familia Vacari. Despre

conflictul dat a aflat de la inculpați. Nu a cunoscut faptul că Agarici Adrian a

procurat această gospodărie și el și alti vecini luau apă de la aceasta fîntînă. După

conflict a curățat propria fîntînă. (f.d. 124) Depoziții analogice a dat și martorul

Parașciuc Vasile. (f.d. 125). Martorul apărării Budacu Boris a refuzat să se prezinte

în instanță din motivul că se teme, deoarece Agarici Adrian îi va interzice să ia apă

de la fîntînă.

Totodată, instanța s-a bazat și pe depozițiile martorilor acuzării.

Astfel, fiind audiat în calitate de martor, Cruglițchii Oleg, a declarat; că nu

este locuitor a satului Zăbriceni r-nul Edineț. Din spusele lui Agarici Adrian a

aflat că recent a procurat un teren de pămînt pe care trebuia să-1 înseminteze și

ia vîndut 10 kg de semințe de porumb. Nu cunoaște dacă gospodăria este locuibilă

și nu cunoaște unde locuiește Agarici Adrian. Ultimul nu i-а prezentat nici un act

care ar confirma dreptul de proprietate asupra terenului de pămînt. (f.d. 132)

Martorul Botnariuc Marcel, care este locuitor a satului, a declarat, că

cunoștea că Agarici Adrian a procurat о gospodărie în satul Zăbriceni, dar nu i-

а prezentat nici un act care confirmă dreptul de proprietate asupra gospodăriei

date. În gospodăriea dată este о fîntînă, care se află în apropiere de portiță, de

unde toată mahalaua aduce apă. Cunoaște că familiile Budacu, Dumbrava,

Vacari luau apă de la fîntîna respectivă. Pentru familia Vacari fîntînă mai

aproape decît fîntîna respectivă nu sunt. Nu a auzit ca Vacari Marin si Vacari

Larisa să fi refuzat să iasă din ogradă. (f.d. 133);

- faptei săvîrșite de către inculpații Vacari Marin și Vacari Larisa i s-a dat о

încadrare juridică greșită;

- probele administrate în cadrul cercetării judecătorești, dovedesc faptul că

inculpații Vacari Larisa și Vacari Marin, n-au avut intenția de a viola domiciliul lui

Agarici Adrian și la fîntînă au mers după apă neavînd scopul violării de

domiciliu, iar acțiunile lui Agarici Adrian prin faptul că nu a anunțat preventiv

inculpații cu care este în relații ostile, despre faptul că el este proprietarul

gospodăriei, anunțîndu-i doar în momentul cînd ultimii au venit la fîntînă după

4

apă, este o provocare, avînd scopul de a se răzbuna pe ei;

- instanța, apreciind probele a ajuns la concluzia că vinovăția lui Vacari

Larisa și Vacari Marin este confirmată prin certificatul eliberat de OCT Edineți

din 23.07.2014, prin care se confirmă că proprietarul bunului imobil este Agarici

Adrian, în sentință este indicat că bunul imobil a fost înregistrat la OCT Edineți

la 23.07.2014. Această probă nu poate fi pusă la baza sentinței, deoarece,

certificatul a fost anexat la materialele cauzei numai în cadrul urmăririi penale și

nu a fost prezentat inculpaților la cerere;

- la fel și CD cu inscripția „Kaktuz” pe care sunt înregistrate imaginile video

și anume pătrunderea și refuzul de a părăsi gospodăria lui Agarici Adrian de către

Vacari Marin și Vacari Larisa, nu poate fi pusă la baza unei sentințe de

condamnare, deoarece înregistrarea este fără autorizarea judecătorului de instrucție

și în conformitate cu prevederile art. 251 Cod de procedură penală, urmează a fi

declarată nulă. Mai mult ca atît, aceste înregistrări dovedesc faptul că acțiunile lui

Agarici Adrian au fost о provocare, avînd scop de răzbunare;

- instanta de fond n-a luat în considerație nici un argument al apărării, despre

ce în sentință nu există nici o mențiune, apreciind probele greșit și contrar

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală.

5.1. La recursul ordinar declarat de către avocatul Vacari Veaceslav în numele

inculpaților Vacari Marin și Vacari Larisa, în conformitate cu prevederile art. 431

alin. (1) pct. 11 Cod de procedură penală, a depus referință procurorul Crijanovschi

Serghei, care a pledat pentru inadmisibilitatea recursului, din motiv că recurentul

solicită reaprecierea probelor, iar aprecierea probelor ține de competența instanțelor

de fond și de apel și astfel nu poate constitui temei pentru recurs.

5.2. Partea vătămată Agarici Adrian, a prezentat referință pe marginea recursului,

prin care a solicitat respingerea acestuia ca fiind inadmisibil, deoarece temeiurile

invocate nu se încadrează în cele prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală.

expuse în referință, Colegiul penal lărgit constată că acesta urmează a fi admis din

următoarele considerente.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422

Cod de procedură penală și a declarat recurs ordinar în termen.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. b) Cod de procedură penală,

judecînd recursul instanța de recurs este în drept să îl admită, caseze total hotărîrile

judecătorești și să dispună achitarea persoanei, din motiv că fapta inculpaților nu

întrunește elementele infracțiunii.

Recurentul invocă ca temeiuri de declarare a recursului prevederile art. 427

alin. (1) pct. 8), 12) Cod de procedură penală, conform cărora, o hotărîre a instanței

de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept în cazul cînd nu

5

au fost întrunite elementele infracțiunii, iar conform pct. 12) alin. (1) al aceluiași

articol, în cazul cînd - faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Instanța de recurs menționează că aceste prevederi legale și-au găsit

confirmare în cauza dată.

Sub aspectul laturii obiective a violării de domiciliu se include fapta

prejudiciabilă care poate lua forma unei acțiuni sau inacțiuni. Această acțiune sau

inacțiune se prezintă sub oricare din următoarele modalități, realizate în raport cu

domiciliul: pătrunderea ilegală, fără consimțămîntul victimei; rămînerea ilegală, fără

consimțămîntul victimei; refuzul de a-l părăsi, la cererea victimei; perchezițiile sau

cercetările ilegale.

În speța dată, este incidentă modalitatea pătrunderii fără consimțămîntul

persoanei și refuzul de a părăsi domiciliul la cererea victimei.

Prin pătrundere ilegală se înțelege introducerea, contrară legii, a făptuitorului

cu întreg corpul în spațiul în care victima își are domiciliul. Pentru existența

infracțiunii nu interesează modul și metodele folosite de făptuitor pentru a pătrunde

în domiciliul victimei (escaladare, înșelăciune etc.) și nici dacă pătrunderea are loc

pe față ori pe ascuns.

Prin rămînere ilegală se are în vedere situția cînd pătrunderea a fost realizată

legal, însă rămînerea în continuare în domiciliul victimei este indezirabilă pentru

aceasta, dobîndind astfel caracter ilegal.

Prin refuz de a părăsi domiciliul la cererea victimei, este necesară stabilirea

următoarelor condiții: a) prezența făptuitorului în spațiul destinat domciliului

(situația-premisă); b) pătrunderea anterioară în domiciliu să aibă caracter ilegal sau

legal; c) să existe o cerere categorică și expresă a victimei, adresată făptuitorului, de

a părăsi domiciliul; d) să nu fie prezente excepțiile prevăzute la alin. (2) art. 29 din

Constituție.

Infracțiunea de violare de domiciliu se consideră consumată din momentul:

pătrunderii sau rămînerii ilegale în domiciliul persoanei, fără consimțămîntul

acesteia; refuzului de a părăsi domiciliul la cererea persoanei.

Latura subiectivă a infrcțiunii specificate la art. 179 Cod penal se

caracterizează prin intenție directă. Motivele infracțiunii se pot exprima în:

curiozitate, interesul material, gelozie, răzbunare, etc.

Astfel, Colegiul penal lărgit susține că potrivit art. 6 pct. 11) Cod de

procedură penală prin domiciliu se înțelege – locuință sau construcție destinată

pentru locuirea permanentă sau temporară a unei sau a mai multor persoane (casă,

apartament, vilă, cameră la hotel, cabină pe o navă maritimă sau fluvială), precum și

încăperile anexate nemijlocit la acestea, constituind o parte indivizibilă (verandă,

terasă, mansardă, balcon, beci, un alt loc de uz comun). Prin noțiunea de domiciliu,

6

în sensul prezentului cod, se înțelege și orice teren privat, automobil, navă maritimă

și fluvială privată, birou.

Bunăoară, prin cele consemnate de legiuitor în norma adnotată, conchidem

că noțiunea de domiciliu implică nu doar ideea de imobil, luat în considerație în

materialitatea sa, ci și terenul privat în care o persoană își desfășoară viața personală.

Din declarațiile date de către partea vătămată - Agarici Adrian, reiese că la

data de 06.09.2014 Vacari Marin și Vacari Larisa au pătruns în ograda din satul

Zăbriceni, raionul Edineț, cei aparține minorului Agarici Andrei (fiului lui a.n.

20.01.2009), la cererea reprezentantului legal - Agarici Adrian de a părăsi ograda,

Vacari Marin a refuzat să plece din ogradă, luînd apă de la fîntînă.

Astfel, prin trimitere la conținutul dispoziției art. 6 pct. 11) Cod de procedură

penală, rezultă că ograda (teren pentru construcții - 0,3618 ha) a părții vătămate

Agarici Andrei se include în noțiunea de domiciliu, fiind cert constatat faptul că

inculpații Vacari Marin și Vacari Larisa prin prezența lor în ograda părții vătămate

Agarici Andrei au încălcat dreptul celui din urmă la inviolabilitatea domiciliului,

care constituie obiectul juridic special al componenței incriminate, apărat de lege în

speța dată.

Totodată, Colegiul penal lărgit mai invocă, că intenția directă și dominantă a

inculpaților Vacari Marin și Vacari Larisa a fost de a lua apă din fîntîna care se află

pe terenul procurat recent de partea vătămată Agarici Adrian, fîntîna la care era acces

liber de la drumul public și din care luau apă toți vecinii cu consimțămîntul fostului

proprietar, care locuiesc în apropiere timp îndelungat (20-25 ani), fîntîna fiind

îngrijită de toți vecinii, care se alimentau cu apă din ea, iar apa face parte din

domeniul public al statului (art. 4 alin. (3) al Legii apelor Nr.272 din 23.12.2011) și

este vitală pentru viața omului.

Astfel, deși formal acțiunile lui Vacari Larisa și Vacari Marin conțin semnele

infracțiunii prevăzute de art. 179 Cod penal, acestea sunt lipsite de importanță și nu

prezintă gradul prejudiciabil al unei infracțiuni avînd în vedere că inculpații au

pătruns în ogradă cu scopul de a lua apă din fîntîna aflată pe terenul părții vătămate

Agarici Andrei procurat recent. Faptele comise de inculpați nu prezintă gradul

prejudiciabil al unei infracțiuni și duc o atingere minimă valorii apărate de legea

penală în speța dată.

Potrivit prevederilor art. 14 alin. (2) Cod penal, nu constituie infracțiune

acțiunea sau inacțiunea care, deși, formal, conține semnele unei fapte prevăzute de

prezentul cod, dar, fiind lipsită de importanță, nu prezintă gradul prejudiciabil al unei

infracțiuni. Art. 15 Cod penal, stabilește că gradul prejudiciabil al infracțiunii se

determină conform semnelor ce caracterizează elementele infracțiunii: obiectul,

latura obiectivă, subiectul și latura subiectivă.

7

Astfel, instanța de recurs ordinar ajunge la concluzia de a dispune achitarea

inculpaților Vacari Marin și Vacari Larisa, de sub învinuirea de săvîrșire a

infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta inculpaților

nu întrunește elementele infracțiunii, constatînd în speța dată existența prevederilor

art. 14 alin. (2) Cod penal, adică a acțiunilor lipsite de importanță, care nu prezintă

gradul prejudiciabil al infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (1) Cod penal.

Referindu-se la acțiunea civilă, Colegiul penal lărgit consideră necesar de

aplicat prevederile art. 387 alin. (2) pct. 2) Cod procedură penală, care prevede că

instanța de judecată nu se pronunță asupra acțiunii civile dacă inculpatul este achitat

pentru că nu sunt întrunite elementele infracțiunii.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Vacari Veaceslav în numele

inculpaților Vacari Larisa și Vacari Marin, casează total sentința Judecătoriei Edineț

din 30 aprilie 2015 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16

septembrie 2015, în cauza penală în privința lui Vacari Larisa Vasili și Vacari

Marin Vasili , pronunțînd următoarea hotărîre.

Se achită Vacari Larisa Vasili și Vacari Marin Vasili de sub învinuirea de

comitere a infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (1) Cod penal din motiv că fapta

inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 07 aprilie 2016.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

Nicolaev Ghenadie

Moraru Petru

8

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2018-09-12
0,94
2ra-1231/18 — repararea prejudiciului moral si material cauzat prin actiunile ilicite ale organului de urmărire penală, instantelor judecătoresti si aducerea scuzelor oficiale.
, cu menţinerea sentinţei instanţei de fond. Decizia din 16 septembrie 2015 a Curţii de Apel Bălţi, prin care a fost menţinută sentinţa instanţei de fond a contestat-o cu recurs la Curtea Supremă de Justiţie, invocând temeiurile prevăzute d
CSJ 2016-12-07
0,94
1ra-1545/2016 — art. 27,187 alin. 2 lit. b,e,f CP
Dosarul 1ra-1545/2016 C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ţ i e D E C I Z I E 07 decembrie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Petru Ursache, Judecătorii – Constantin Alerguş, Vladimir Timofti, exami
CSJ 2017-09-21
0,94
2ra-1531/17 — repararea prejudiciului moral
prima instanţă: Gh. Bîrsan dosarul nr. 2ra-1531/17 instanţa de apel: S. Procopciuc, A. Garbuz, E. Grumeza Î N C H E I E R E 21 septembrie 2017 mun. Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţ
CSJ 2017-12-06
0,93
2ra-2116/17 — repararea prejudiciului moral
de Poliţie Edineţ din 02 octombrie 2014, s-a dispus începerea urmăririi penale conform semnelor constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 179 alin. (1) Cod penal. A invocat că prin ordonanţa procurorului Plîngău Alexandru din cadrul P
CSJ 2018-01-10
0,93
2ra-9/18 — repararea prejudiciului moral
ţei procurorului în Procuratura raionului Edineţ, a fost pus sub învinuire în comiterea infracţiunii prevăzute de art.179 alin.(1) Cod penal, și tot în aceiași zi fiindu-i aplicată şi măsura preventivă, obligaţia de a nu părăsi ţara. A indi
Sursă