1r-arest-4/2016 — Art.27-186 alin.2 lit. b, d CP

Prin sentința Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 16 decembrie 2014 Tcacenco Andrei Andrei a fost liberat de răspunderea penală pentru săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 27-186 alin.(2) lit. b), d) Cod penal, în conformitate cu prevederile art. 54 Cod penal, cu aplicarea în privința acestuia a măsurii de constrîngere cu caracter educativ – avertismentul. Prin aceiași sentință au fost liberați de răspunderea penală pentru săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.27-186 alin.(2) lit. b), d) Cod penal, în conformitate 1 cu prevederile art.54 Cod penal, Dodolev Valerii și Grișco Vadim, în privința cărora se atacată hotărîrea.

Nefiind de acord cu hotărîrea adoptată, procurorul a declarat apel, solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care Tcacenco Andrei Andrei să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 27-186 alin.(2) lit. b), d) Cod penal la 1 an închisoare, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, să se dispună suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probă de 1 an.

La data de 23 iunie 2015 cauza penală a fost primită în procedura Curții de Apel Chișinău și repartizată spre examinare în mod automat judecătorului Secrieru Ion. În ședința de judecată a instanței de apel din 01 martie 2016, procurorul a înaintat demers privind anunțarea în căutare a inculpatului Tcacenco Andrei și aplicarea măsurii preventive sub formă de arest preventiv pe un termen de 30 zile, pe motiv că acesta se eschivează de la prezentarea în fața instanței de judecată, ceea ce duce la tergiversarea examinării cauzei penale.

La data de 01 martie 2016 Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău a emis încheierea, prin care s-a admis demersul procurorului, fiind dispusă anunțarea în căutare a inculpatului Tcacenco Andrei Andrei cu aplicarea în privința acestuia a măsurii preventive, arestul, pentru un termen de 30 zile, calculat din momentul reținerii.

Instanța de apel în motivarea încheierii adoptate a specificat că, inculpatul Tcacenco Andrei a fost citat în mod legal în ședințele de judecată a Curții de Apel din 03.11.2015, 22.12.2015 și 01.03.2016, în conformitate cu legislația în vigoare, fapt confirmat prin dovada de citare legală anexată la materialele dosarului, însă inculpatul nu s-a prezentat și nici nu a comunicat instanței motivele neprezentării sale. Totodată, a menționat că prin ordonanța procurorului a fost dispusă aducerea silită a inculpatului pentru ședința de judecată din 01 martie 2016, la care procurorul a prezentat comunicarea de la Inspectoratul de Poliție Rîșcani, mun. Chișinău, precum că cet. Tcacenco Andrei Andrei nu locuiește pe adresa indicată în ordonanța de aducere silită: mun. Chișinău, str. Alexandru cel Bun, 30, ap.7, și careva date a locului aflării nu a fost posibil de stabilit. Din considerentele expuse și avînd în vedere că, absența inculpatului împiedică buna desfășurare a procesului penal, fiind încălcat termenul rezonabil de examinare a cauzei penale, instanța de apel a concluzionat că demersul procurorului este întemeiat și urmează a fi admis.

Încheierea este atacată la data de 04 martie 2016 cu recurs de către avocatul Caragia Elizaveta în numele inculpatului Tcacenco Andrei, care solicită casarea acesteia, invocînd faptul că, instanța de apel ilegal a adoptat această încheiere, deși a fost informată în mod verbal despre faptul că inculpatul se află în Ucraina, unde locuiește împreună cu părinții săi, își face studiile, iar instanța nu a prezentat diligența de a dispune verificarea acestor informații de către procuror 2 referitor la trecerea frontierei de stat de către reprezentantul legal al minorului, și respectiv, de către minor, dar a tras pripit concluziile că minorul cu rea- credință se eschivează de la judecarea cauzei. Totodată, menționează faptul că, nici nu a fost efectuată citarea legală corespunzător normelor referitoare la citarea minorului, potrivit prevederilor art. 478 Cod de procedură penală, adică prin părinții acestuia sau prin alți reprezentanți legali, iar potrivit materialelor cauzei, minorul a fost citat direct, nu prin reprezentantul său legal, fiind dispusă aducerea silită a acestuia. Mai mult ca atît, avocatul subliniază, că inculpatul minor și reprezentantul legal al acestuia, nici nu aveau de unde să cunoască că dosarul se examinează în ordine de apel, dat fiind faptul că, termenul dintre data pronunțării sentinței – 16 decembrie 2014 și primei ședințe de judecată în instanța de apel, cînd a fost citat inculpatul - 03 noiembrie 2015, este un termen îndelungat. Consideră că, inculpatul minor Tcacenco Andrei nu se eschivează de a se prezenta în fața instanței de judecată, deoarece nu a fost în mod legal citat despre data și ora ședințelor de judecată, la fel și reprezentantul legal al acestuia.

Judecînd recursul în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, audiind persoanele prezente în ședință, Colegiul penal constată că recursul urmează a fi admis din următoarele motive. În conformitate cu art. 321 alin.(1) și alin.(5) Cod de procedură penală, judecarea cauzei în primă instanță și în instanța de apel are loc cu participarea inculpatului, cu excepția cazurilor prevăzute de prezentul articol, iar în cazul neprezentării nemotivate a inculpatului la judecarea cauzei, instanța este în drept să dispună aducerea silită a inculpatului și să-i aplice o măsură preventivă sau să o înlocuiască cu o altă măsură care va asigura prezentarea lui în instanță, iar la demersul procurorului, să dispună anunțarea inculpatului în căutare. Din materialele cauzei, Colegiul penal reține că, inculpatul Tcacenco Andrei este minor și citarea acestuia în instanța de judecată a fost efectuată cu încălcarea prevederilor art. 478 Cod de procedură penală, care specifică că, chemarea bănuitului, învinuitului, inculpatului minor, care nu se află în stare de arest, la organul de urmărire penală sau în instanța judecătorească se face prin părinții acestuia sau prin alți reprezentanți legali, iar în cazul în care minorul se găsește într-o instituție specială pentru minori, prin administrația acestei instituții. Potrivit procesului – verbal al ședinței de judecată în instanței de apel din 06 octombrie 2015 la ședință nu s-a prezentat reprezentantul legal al minorului, mama acestuia, Tcacenco Irina, care a fost recunoscută în calitate de reprezentant legal prin ordonanța din 23 septembrie 2014 (f.d.71), care a fost prezentă la examinarea cauzei penale în instanța de fond. Conform materialelor cauzei Tcacenco I. n-a fost legal citată în ședința de judecată, la ședința de judecată prezentîndu-se Tcacenco Ghenadii (f.d. 178), care nu avea calitatea de reprezentant legal. 3 Ulterior, la data de 01 martie 2016 Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău a emis încheierea, prin care s-a admis demersul procurorului, fiind dispusă anunțarea în căutare a inculpatului Tcacenco Andrei Andrei cu aplicarea în privința acestuia a măsurii preventive arestul pentru un termen de 30 zile, calculat din momentul reținerii, motivînd cu faptul că, inculpatul se eschivează de la prezentarea în instanța de judecată, fapt care duce la tergiversarea nejustificată a examinării cauzei penale. În acest sens, instanța de recurs menționează că, potrivit art. 477 alin. (2) Cod de procedură penală, reținerea minorului, precum și arestarea lui preventivă în temeiurile prevăzute în art.166, 176, 185, 186, pot fi aplicate doar în cazuri excepționale cînd au fost săvîrșite infracțiuni grave cu aplicarea violenței, deosebit de grave sau excepțional de grave. Astfel, Colegiul penal consideră că instanța de apel a adoptat încheierea de anunțare în căutare a inculpatului minor Tcacenco Andrei și aplicarea în privința acestuia măsura preventivă sub formă de arest preventiv, fără a ține cont de prevederile legale indicate supra, deoarece cazul dat nu poate fi considerat excepțional, deoarece a fost săvîrșită o tentativă de infracțiune, fără aplicarea violenței. Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal conchide că motivele invocate de către recurent sunt întemeiate, și din aceste considerente recursul urmează a fi admis, cu casarea încheierii contestate.

În conformitate cu prevederile art. 312 alin. (5) pct. 1) lit. a) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Admite recursul declarat de avocatul Caragia Elizaveta în numele inculpatului Tcacenco Andrei Andrei, casează total încheierea Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 martie 2016, prin care a fost admis demersul procurorului privind anunțarea în căutare și aplicarea măsurii preventive sub formă de arest în privința inculpatului minor Tcacenco Andrei Andrei. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la data de 25 martie 2016. Președinte Ursache Petru Judecător Toma Nadejda Judecător Timofti Vladimir 4