1ra-392/16 — art. 187 alin. 2 CP

1ra-392/16 — art. 187 alin. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-392/2016

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

17 februarie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

avocatul Victor Palancica în numele inculpaților, prin care se solicită casarea

sentinței Judecătoriei Ciocana, mun.Chișinău din 22 aprilie 2015 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 iunie 2015, în cauza penală în

privința lui:

Oborocean Valeri Gheorghe, născut la 25.09.1981,

originar din r-nul Drochia, locuitor al mun. Chișinău, str.

Gh.Cașu 20/3, ap. 74;

Denisov Nicolai Constantin, născut la 14.10.1983,

originar din r-nul Drochia, locuitor al mun. Chișinău,

com. Tohatin, str. Vadullui Vodă 1, ap. 18,

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 17.01.2015-22.04.2015;

instanța de apel: 21.05.2015-12.06.2015;

instanța de recurs: 12.01.2016-17.02.2016;

C O N S T A T Ă :

fost condamnați, în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal:

- Oborocean Valeri, la 5 (cinci) ani închisoare cu amendă 500 unități

convenționale, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis;

- Denisov Nicolai, la 5 (cinci) ani închisoare cu amendă 500 unități

convenționale, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis;

Prin aceiași sentință a fost condamnat și Buravic Mihail în privința căruia

hotărîrea nu se contestă.

aproximativ orele 05.00, Oborocean Valeri, avînd scopul sustragerii bunurilor

altei persoane, împreună și după o înțelegere prealabilă cu Buravic Mihail și

Denisov Nicolai, în timp ce se aflau în preajma casei nr. 3 situată pe bd. Mircea

cel Bătrîn 3, mun. Chișinău, aplicînd violență nepericuloasă față de cet. Nikolaev

1

Yordan, l-au doborît la pământ și în mod deschis au sustras de la el un telefon

mobil de model „Samsung” la prețul de 2000 lei în care activa cartela SIM cu nr.

061179038 la prețul de 50 lei, un ceas de model „Quart” la prețul de 300 lei, o

pereche de cercei din argint la preț de 300 lei și bani în sumă de 600 lei, astfel

cauzînd părții vătămate Nikolaev Yordan o daună materială în proporții

considerabile în sumă totală de 3250 lei, ceea ce constituie 162,5 unități

convenționale.

- avocatul Palancica Victor în numele inculpaților Denisov Nicolai și

Oborocean Valeri, solicitînd admiterea apelului, casarea sentinței și pronunțarea

unei noi hotărîri prin care Oborocean Valeri să fie achitat, pe motiv că fapta nu

este săvîrșită de inculpat, iar în privința lui Denisov Nicolai stabilirea unei

pedepse cu aplicarea art. 90 Cod penal.

În argumentarea apelului avocatul a invocat:

- instanța de fond s-a bazat din start pe presupuneri, în exclusivitate,

deoarece anume această viziune unilaterală a dus la condamnarea lui Oborocean

Valeri și la emiterea sentinței ilegale;

- nici una dintre declarațiile martorilor existente la dosar nu a dus la

stabilirea vinovăției inculpatului Oborocean Valeri, deoarece în unele cazuri se

datorează presupunerilor declarate de acuzatorul de stat, care de fapt sunt

mijloace de probațiune dar nu probe;

- învinuirea înaintată lui Oborocean Valeri și starea de fapt constatată de

instanța de fond nu și-a găsit pe deplin confirmarea în cadrul cercetării

judecătorești, iar probele administrate de către instanța de judecată au fost

apreciate în mod greșit, existînd în cazul dat probe suficiente care stabilesc cu

certitudine că Oborocean Valeri nu a comis infracțiunea prevăzută de art. 187

alin. (2) lit. b), c) și f) Cod penal;

- declarațiile părții vătămate date în cadrul urmăririi penale și cercetării

judecătorești sunt diverse, în instanța de judecată partea vătămată vine cu noi

detalii, cu acuzări și recunoașteri clare, astfel apar dubii cu privire la care din

aceste declarații coincid realității. Totodată, declarațiile acesteia nu corespund cu

faptele petrecute la data de 05.10.2014, deoarece nici nu sunt confirmate de

declarațiile celorlalți participanți;

- atît martorul Cușnir Oleg cît și inculpații au declarat despre starea critică

în care se afla partea vătămată care a căzut pe scări, ori era rezemată de perete,

ori vomita însă cu siguranță nu era în stare să se țină pe picioare și mai mult ca

atît să-și amintească ceva. Prin urmare, nu pot fi reținute afirmațiile părții

vătămate precum că, a fost bătut și jefuit de trei persoane, deoarece aceasta nu

putea să vadă sau să simtă cîte persoane îl lovesc sau îl jefuiesc și nu ține minte

nimic din cele petrecute, încercînd să descrie alt loc al comiterii jafului;

2

- nu a fost demonstrat nici în cadrul urmăririi penale și nici în cadrul

examinării cauzei în instanța de judecată faptul că, Denisov Nicolai avînd o

înțelegere prealabilă cu Oborocean Valeriu și cu Buravic Mihail au comis acest

jaf;

- inculpatul Denisov Nicolai și-a recunoscut parțial vina declarînd, în

același timp, căința sinceră pentru faptele săvîrșite, menționează că, Denisov

Nicolai nu a știut și nici nu putea să prevadă acțiunile care vor urma din partea

lui Buravic Mihail și regretă cele întîmplate din cauza că acesta nu a putut

prevedea acțiunile ulterioare;

- Denisov Nicolai a recunoscut parțial vina, însă nu recunoaște existența

unei înțelegeri prealabile cu Oborocean Valeriu și cu Buravic Mihail, la fel și

aplicarea violenței cu scopul însușirii bunurilor, deoarece acest lucru nu a existat

și nici în cadrul ședinței de judecată nu și-a găsit confirmarea, loviturile părții

vătămate au fost din cauza conflictului apărut spontan între ei și partea vătămată;

- Denisov Nicolai de la începutul urmăririi penale a colaborat activ cu

organul de urmărire penală, are un loc permanent de trai unde se caracterizează

pozitiv, este angajat în cîmpul muncii unde se caracterizează pozitiv, anterior nu

a fost judecat, la evidența medicului psihiatru și narcolog nu se află, de cele

săvîrșite sincer se căiește, a reparat benevol și integral părții vătămate Nikolaev

Yordan prejudicial material și moral cauzat prin comiterea infracțiunii;

- acțiunile inculpatului Denisov Nicolai se încadrează în cerințele impuse și

de art. 79 Cod penal, respectiv acesta a săvîrșit pentru prima oară o infracțiune,

vina a recunoscut-o pe deplin, anterior nu a fost condamnat, la fel, datorită

faptului că, inculpatul conștientizează gravitatea faptelor sale, rezonanța acestor

fapte pentru situația sa juridică, pentru societate în general, consideră că

corectarea lui este posibilă fără a fi lipsit de libertate și privat de societate,

deoarece nu prezintă nici un pericol social și nici nu ar fi rațional ca instanța să

aplice o pedeapsă aspră;

- inculpatul Oborocean Valeri, solicitînd admiterea apelului și casarea

sentinței cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care să fie achitat.

În argumentarea apelului a invocat că:

- nu recunoaște vina în infracțiunea imputată deoarece el a încercat să-i

despartă;

- a cerut să-i fie prezentate amprentele, să fie efectuată expertiza

dactiloscopică, considerînd că, dacă ele nu-s atunci nici componența de

infracțiune nu-i;

- partea vătămată a indicat din start că, acest om (Oborocean Valeri) nu este

vinovat.

2015, s-a dispus respingerea, ca nefondate, apelurile declarate de avocatul

3

Palancica Victor în interesele inculpaților Denisov Nicolai și Oborocean Valeri

și apelul inculpatului Oborocean Valeri, cu menținerea sentinței atacate fără

modificări.

4.1. În argumentarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că instanța

de fond a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpaților care a

fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, dînd faptei săvîrșite încadrarea

juridică corespunzătoare materialului probator administrat.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la

cauza penală și care au fost corect apreciate, respectîndu-se prevederile art. 101

Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării lor.

Colegiul penal, analizînd și apreciind declarațiile inculpaților Oborocean

Valeri și Denisov Nicolai, a constatat că declarațiile date prezintă o modalitate

de apărare, cu scopul de a fi exonerați de răspundere penală.

Astfel, instanța de apel a considerat că vinovăția inculpaților Oborocean

Valeri și Denisov Nicolai în comiterea infracțiunii imputate se confirmă prin

probele analizate și apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură

penală, cum ar fi: declarațiile părții vătămate Nikolaev Yordan, martorului

Cușnir Oleg și materialele cauzei penale: procesul-verbal de reținere din

24.10.2014, este confirmat faptul că, la Buravic Mihai, în cadrul controlului

corporal, a fost ridicat ceasul „Quartz” și telefonul mobil „Samsung”, sustrase în

mod deschis de la Nicolaev Iordan, la 05.10.2014 (f.d. 22, vol. I); procesele-

verbale de confruntare, dintre inculpatul Buravic M. și inculpații Denisov N. și

Oborocean V., prin care se confirmă faptul că, aceștea au făcut declarații

contradictorii, dînd vina unul pe altul referitor la fapta imputată (f.d. 41-44, vol.

I); procesul-verbal din 09.12.2014 de cercetare a obiectului, prin care este

confirmat faptul cercetării bunurilor sustrase de la partea vătămată, care au fost

depistate la momentul reținerii lui M. Buravic (f.d. 26-27, vol. I).

Colegiul penal a menționat că, instanța de fond a analizat obiectiv cumulul

de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, care în ansamblu,

dovedesc fără echivoc vinovăția inculpaților Oborocean Valeri și Denisov

Nicolai în săvîrșirea infracțiunii prevăzute la art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod

penal, potrivit elementelor constitutive: jaful, adică sustragerea deschisă a

bunurilor altei persoane, săvîrșite de mai multe persoane, cu aplicarea violenței

periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei, cu cauzarea daunei în proporții

considerabile.

Totodată, verificînd argumentele invocate în apelurile depuse, Colegiul a

ajuns la concluzia că, acestea sunt nefondate fiind combătute de probele anexate

și circumstanțele stabilite în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond și

4

verificate în cadrul procedurii de examinare a apelurilor. La pronunțarea

sentinței instanța de fond a dat apreciere argumentelor apelanților, iar fondul

acuzării a făcut trimitere la probe concrete cercetate sub toate aspectele, fiecare

în parte și în cumul, la fel instanța s-a referit la poziția inculpatului Oborocean

Valeri cu privire la nerecunoașterea acuzării, constatînd că, este o formă de

eschivare de răspundere pentru infracțiunea comise.

Referitor la individualizarea pedepsei stabilite inculpatului Denisov

Nicolai, Colegiul penal a indicat că, instanța de fond constatînd vinovăția

inculpatului în comiterea faptei prejudiciabile a reținut cumulul circumstanțelor

atenuante și agravante, astfel, în lipsa circumstanțelor excepționale prevăzute de

art. 79 Cod penal, a aplicat inculpatului sancțiunea penală în limitele prevăzute

de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal.

Palancica în numele inculpaților Oborocean Valeri și Denisov Nicolai, invocînd ca

temeiuri de drept art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală,

solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotărîri prin

care să fie dispusă achitarea lui Oborocean Valeri, pe motiv că fapta nu este

săvîrșită de inculpat, iar în privința lui Denisov Nicolai aplicarea unei pedepse

prin prisma art. 90 Cod penal, deoarece consideră că instanța incorect a

individualizat pedeapsa ținînd cont de circumstanțele cauzei, persoana

inculpatului și comportamentul acestuia după comiterea infracțiunii.

În susținerea recursului a invocat aceleași motive ca și în apel redate la pct.

3 din prezenta decizie, suplimentar indicînd că:

- învinuirea înaintată lui Oborocean Valeri și starea de fapt constatată de

instanța de fond nu și-au găsit pe deplin confirmarea în cadrul cercetării

judecătorești, iar probele administrate de către instanța de judecată au fost

apreciate în mod greșit, existînd în cazul dat probe suficiente care stabilesc cu

certitudine că Oborocean Valeri nu a comis infracțiunia prevăzute de art. 187

alin. (2) lit. b), e) și f) Cod penal;

- declarațiile părții vătămate nu corespund cu faptele petrecute la data de

05.10.2014 deoarece nici nu sunt confirmate de declarațiile învinuiților sau

martorului Cușnir Oleg;

- atît martorul Cușnir Oleg cît și inculpații vorbesc despre starea critică în

care se afla partea vătămată,- a căzut pe scări, ori era rezemată de perete, ori

vomita însă cu siguranță nu era în stare să se țină pe picioare și mai mult ca

atît să-și amintească ceva. Din aceste considerente urma să fie dată o apreciere

critică declaraților date de părtea vătămată.

- consideră că vina lui Oborocean Valeri în săvîrșirea infracțiunii de jaf

nu este dovedită, iar o sentință de condamnare nu poate fi bazată pe

presupuneri deoarece, în urma cercetării judecătorești, vina inculpatului în

5

săvîrșirea infracțiunii urmează a fi confirmată prin ansamblul de probe

cercetate de instanța de judecată.

pentru inadmisibilitatea acestuia, deoarece concluziile instanțelor judecătorești

privind vinovăția lui Oborocean V. și încadrarea acțiunilor acestuia în baza art. 187

alin.(2) Cod penal o consideră legală și întemeiată, ce se bazează pe cumulul de

probe administrate, amplu analizate și just apreciate, iar pedeapsa stabilită ambilor

inculpați este în conformitate cu prevederile normelor de procedură penală.

materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea

acestuia, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură

penală, instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că acesta este vădit neîntemeiat.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel.

Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Raportînd aceste prevederi la speța examinată, Colegiul penal reține, că

recursul depus are ca temei pct. 6) și 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală

care stipulează că, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd

hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea

soluției contrazice dispozitivul soluției, precum și cînd s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Instanța de recurs menționează că, nici unul din prevederile la care se referă

autorul recursului nu sunt aplicabile din punctul de vedere al prezentei erori de

drept, care ar servi ca temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării

deciziei instanței de apel.

Colegiul reține că, recurentul este de acord cu încadrarea juridică a acțiunilor

inculpatului Denisov Nicolai și critică decizia contestată doar în partea ce ține de

pedeapsa stabilită, considerînd-o prea aspră, solicitînd aplicarea unei pedepse mai

blînde, cu aplicarea art. 79 Cod penal.

După cum s-a menționat mai sus, Colegiul penal consideră că temeiurile

pentru recurs semnalate de recurent nu sunt incidente în prezenta cauză, iar instanța

de apel și-a motivat just soluția adoptată, acordînd deplină eficiență prevederilor

6

art. 61, 75 Cod penal la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea

pedepsei în privința inculpatului, stabilite conform sancțiunii articolului incriminat,

iar în sprijinul statuării respective se relevă următoarele.

Așa cum se reține din doctrina penală, în cazul săvîrșirii unei infracțiuni

instanța de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de

individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, avînd

deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținînd

seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal la stabilirea felului,

duratei ori a cuantumului pedepsei.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare

a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, avînd ca finalitate stabilirea

unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în

baza căruia a fost condamnat inculpatul.

Astfel, conform alin. (1) art. 75 Cod penal, persoanei recunoscută vinovată

de săvîrșirea unei infracțiuni, i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în

Partea specială a prezentului Cod și în conformitate cu dispozițiile Părții

Generale a Codului penal.

De asemenea, se reține că la individualizarea pedepsei trebuie avut în vedere

principalul criteriu - gradul de pericol social al faptei săvîrșite, care se măsoară

după cuantumul pedepsei prevăzute de textul incriminator, urmînd ca celelalte

două criterii alăturate și distincte - persoana infractorului și împrejurările care

atenuează sau agravează răspunderea penală, să fie avute în vedere după ce instanța

și-a format opinia cu privire la gradul de pericol social concret al activității

infracționale săvîrșite.

La stabilirea categoriei și mărimii pedepsei, instanțele de fond au ținut cont

de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat,

de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile

de viață ale acestuia.

Circumstanțele la care face referire recurentul referitor la recunoașterea de

către inculpat a faptei comise și căința în legătură cu urmările survenite, lipsa

antecedentelor penale, prezența unui loc stabil de muncă și a persoanelor la

întreținere, recuperarea părții vătămate a prejudiciului material și moral pricinuit,

Colegiul le apreciază ca împrejurări obișnuite, care predomină și caracterizează

majoritatea cetățenilor și prin urmare nu pot fi considerate ca fiind excepționale ce

ar face posibilă aplicarea art. 79 Cod penal în privința lui Denisov Nicolai.

Referitor la temeiul invocat prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală și la cele invocate de recurent, reieșind din jurisprudența

constantă a Curții Europene, Colegiul penal reiterează că motivarea hotărîrii este

un proces de analiza și sinteza a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în

7

mod necesar expunerea tuturor elementelor de amănunt, atîta timp cît sunt

valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt

menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărîrii penale, așa cum

s-a procedat, de altfel, în cauza de față. Investită cu o situație de fapt, instanța de

fond și cea de apel, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, a expus situația

de fapt reținută și a concluzionat corect ca aceasta se circumscrie încadrării juridice

în baza art. 187 alin.(2) lit. b), e), f) Cod penal.

La fel, instanța de recurs reține că, în conformitate cu prevederile art. 414 Cod

de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul, a verificat legalitatea și

temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță și

conform materialelor din dosar, ajungînd la concluzia corectă că sentința atacată

este legală și întemeiată, iar la adoptarea sentinței instanța de fond a dat o apreciere

justă probelor administrate și corect a ajuns la concluzia expusă în pct. 4 al

prezentei decizii. Or, în fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor

prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată.

Totodată, referitor la declarațiile părții vătămate Nicolaev Yordan, la care

face referire recurentul, precum că acestea nu corespund cu faptele petrecute la

data de 05.10.2014, Colegiul penal specifică că acestea sunt consecutive deoarece,

atît în cadrul urmării penale cît și în cadrul cercetării judecătorești în instanța de

fond, acesta a declarat că a fost atacat anume de 3 persoane care i-au sustras

bunurile, fiecare din aceste persoane avînd rolul său la comiterea crimei, unul

aplica loviturile corporale, ceilalți îl țineau mîini și-i luau bunurile. Mai mult ca atît

procesul verbal de confruntare dintre inculpatul Buravic Mihail și inculpații

Denisov Nicolai și Oborocean Valeri confirmă faptul că aceștea au făcut declarații

contradictorii, dînd vina unul pe altul referitor la fapta imputată.

Astfel, instanțele de fond justificat au apreciat probele cauzei, și anume

declarațiile părții vătămate, a martorului, s-au expus asupra acestora, concluzionînd

că declarațiile lor pe parcursul urmăririi penale și a cercetării judecătorești sunt

consecvente și coroborează între ele, precum și cu restul probelor cauzei, și nu

trezesc careva dubii, mai mult că aceștia fiind audiați în prima instanță, au dat

declarații sub jurămînt, fiind preîntîmpinați, conform art.312-313 Cod penal pentru

darea mărturiilor false.

Prin urmare, Colegiul penal, relevă că în acțiunile inculpatului Oborocean

Valeri sunt prezente elementele infracțiunii prevăzute de art. 187 alin.(2) lit. b), e),

f) Cod penal, fiind dovedită vina acestuia prin întreg cumulul de probe cercetate și

invocate în pct.4.1 din prezenta decizie.

Colegiul penal reține că instanțele de fond, în baza probelor administrate

legal de către organul de urmărire penală și verificate în ședința de judecată, cu

respectarea prevederilor art.100 alin.(4) Cod de procedură penală, le-au dat o

apreciere justă, potrivit art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

8

pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu

certitudine toate aspectele de fapt și de drept. Conținutul probelor și valoarea lor

probatorie este analizată în textele sentinței și deciziei instanței de apel, iar

temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea acestor probe nu s-au stabilit.

Astfel, motivele invocate de avocat în numele inculpaților sunt declarative și

neîntemeiate, iar criticile formulate de recurent în recursul declarat au fost obiect

de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel care le-a dat o motivare

corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct. 4.1.,

soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin, ori materialul probator al

cauzei penale dovedește incontestabil legalitatea temeiurilor de fapt și de drept,

care au adus la pronunțarea hotărîrii recurate.

Din acest punct de vedere se conchide că, de fapt, în cauză nu s-au comis

erorile de drept prevăzute în pct. 6) și 10) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură

penală la care se face referință, deci, nu persistă temeiuri de casare a soluției

adoptate.

Avînd în vedere considerentele expuse și raportînd situația reținută în cauză

la prevederile art. 432 alin.(2) Cod de procedură penală Colegiul penal

concluzionează că la judecarea cauzei în ordine de apel instanța de apel a respectat

prevederile legale relevante prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar

recursul declarat de avocatul Victor Palancica în numele inculpaților Oborocean

Valeri și Denisov Nicolai este inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Victor Palancica în

numele inculpaților, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 12 iunie 2015, în cauza penală în privința lui Oborocean Valeri și Denisov

Nicolai, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată publicată la 16 martie 2016.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Liliana Catan

Ion Guzun

9