1ra-43/2016 — art. 264 al. 1, art. 287 al. 3 CP

Prin sentința Judecătoriei Strășeni din 03 iulie 2014, Galușca Anton a fost achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele constitutive ale acestei infracțiuni. A fost încetat procesul penal de învinuire a lui Galușca Anton în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, în legătură cu faptul că faptele inculpatului constituie contravenții. A fost recunoscut vinovat Galușca Anton de comiterea contravenției prevăzute de art. 78 alin. (3) Cod contravențional. A fost încetat procesul contravențional în privința lui Galușca Anton în baza art. 78 alin. (3) Cod Contravențional, în legătură cu expirarea termenului de tragere la răspundere contravențională.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că inculpatul Galușca 1 Anton a fost învinuit de faptul că, la data de 13.04.2014, în jurul orei 13.00, aflându-se la volanul microbuzului de rută, de model „Mercedes 410 D”, care se afla pe acostamentul benzii de deplasare spre direcția Chișinău, din fața stației de vulcanizare de pe marginea traseului Chișinău-Ungheni, km 23+800 (m), a efectuat manevra în partea stîngă, încălcînd marcajul rutier longitudinal 1.1.1. (linia neîntreruptă), unde intrând pe banda de deplasare spre direcția Ungheni, finisînd deja manevra de virare spre stânga, a fost tamponat de motocicleta de model Honda SH 300, condusă de Cataraga Alexei, prin ce ultimului i s-au cauzat vătămări corporale medii. Tot el, este învinuit în aceia că, la data de 31.03.2012, în jurul orei 13:00, având intenția de a săvârși un huliganism agravant, aflîndu-se pe drumul central al satului Zubrești, raionul Strășeni, în apropierea spitalului din localitatea dată, în prezența mai multor persoane, a inițiat fără nici un motiv o ceartă cu Sahaidac Sergiu, demonstrând o obrăznicie deosebită, 1-a numit cu cuvinte necenzurate pe ultimul, după care în scopul realizării intențiilor sale huliganice, a luat din automobil o rangă metalică cu care intenționat i-a aplicat o lovitură în regiunea capului lui Sahaidac Sergiu, cauzându-i, vătămări corporale ușoare, sub formă de echimoze pe mîna dreaptă și plagă contuză a capului. Prima instanță la achitat pe Galușca Anton pe episodul incriminat în baza art. 264 alin. (1) Cod penal, din motivul că încălcarea comisă de el nu se află în legătură cauzală cu vătămările părții vătămate Cataraga Alexei, fiind o învinuire neîntemeiată, iar pe episodul incriminat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, a recalificat acțiunile, constatînd că nu există latură subiectivă.

Împotriva sentinței a declarat apel procurorul în Procuratura raionului Strășeni, Tețcu Ion, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Galușca Anton să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (3) și art. 264 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei de 5, și respectiv, 2 ani închisoare, iar în baza art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial, a-i aplica pedeapsa definitivă sub forma de închisoare pe un termen de 6 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. A încasa din contul lui Galușca Anton în beneficiul ambelor părți vătămate prejudiciu moral cauzat nerecuperat, în sumă de 10.000 lei în folosul lui Sahaidac Sergiu și 23.000 lei cu titlul de prejudiciu material și 20.000 lei cu titlul de prejudiciu moral în folosul lui Cataraga Alexei. În motivarea apelului, procurorul a invocat: - instanța de fond la examinarea cauzei nu a ținut cont de faptul că nerecunoașterea vinovăției de către Galușca Anton pe ambele capete de acuzare nu 2 echivalează cu recalificarea ori achitarea acestuia, odată ce în cursul urmăririi penale și cercetării judecătorești au fost prezentate probe în sprijinul învinuirii, care dovedesc cu certitudine vinovăția lui în comiterea ambelor infracțiuni, deoarece declarațiile inculpatului pot servi la aflarea adevărului; - instanța de fond neîntemeiat a lăsat fără soluționare acțiunea civilă și nu s-a expus asupra acesteia, întrucît instanța este obligată să examineze acțiunea civilă, pornită în cauza penală; - soluția instanței de fond de a nu se expune asupra acțiunii civile este nefondată, ceea ce contravine Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție al R. Moldova, nr. 5 din 19.06.2006 privind sentința judecătorească și Legii penale, iar pe cale de consecință duce la crearea de practici vicioase. 3.1. Totodată, sentința a fost atacată cu apel și de către partea vătămată Cataraga Alexei, care a solicitat casarea sentinței în partea în care inculpatul Galușca Anton, învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal, a fost achitat, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Galușca Anton să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal, precum și să fie admisă acțiunea civilă. În motivarea apelului declarat, partea vătămată a invocat: - sentința instanței de fond este neîntemeiată și contrară circumstanțelor cauzei, bazată pe aprecierea eronată a probelor administrate; - instanța de fond nu a ținut cont de faptul că el, deși s-a angajat în depășirea celor două automobile, nu a ieșit pe contrasens și în momentul în care a observat că inculpatul intenționa să iasă de pe teritoriul adiacent traseului, a claxonat pentru a-l atenționa să nu-și continue manevra, inculpatul însă și-a continuat mișcarea, îngrădindu-i drumul, astfel că el a fost nevoit să-1 ocolească, dar nu a reușit și a tamponat microbuzul. De fapt, vina inculpatului se dovedește chiar prin declarațiile acestuia, potrivit cărora, el s-a uitat la stânga, nu a văzut motocicleta, ci doar cele două automobile, apoi s-a uitat la dreapta și s-a asigurat că nu are impedimente, și- a început deplasarea și apoi a văzut cum din stînga vine în direcția lui motocicleta. Prin aceasta, se dovedește că inculpatul Galușca Anton nu s-a asigurat că nu creează obstacole vehiculelor ce vin din partea stîngă; - instanța de fond eronat a învinuit partea vătămată de comiterea accidentului rutier, concluzie care este bazată pe o apreciere eronată a probelor, a circumstanțelor cauzei, precum și a prevederilor legale; - nu contează, dacă partea vătămată a reacționat corect sau nu, în rezultatul încălcării comise de inculpat, în acest sens s-a pronunțat și Curtea Supremă de Justiție, unde la pct. 6 din Hotărîrea Plenului CSJ nr. 20 din 08.07.1999 a statuat: Nu poate fi temei pentru eliberarea conducătorului auto de răspundere penală în 3 cazul în care în acțiunile lui există componența infracțiunii, chiar și în cazul în care regulile circulației rutiere și/sau de exploatare a mijloacelor de transport au fost încălcate și de către pătimit (conducător auto, pieton, pasager ori de către alt participant la trafic). Asemenea circumstanțe pot fi luate în considerație de către instanța judiciară doar ca circumstanțe atenuante.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, din 16 iunie 2015, au fost admise apelurile procurorului și a părții vătămate, sentința a fost casată integral în latura penală și a fost pronunțată o nouă hotărîre, prin care Galușca Anton a fost recunoscut vinovat în săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (3) și art. 264 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa în baza art. 287 alin. (3) Cod penal - 4 ani închisoare, iar în baza art. 264 alin. (1) Cod penal - 1 an închisoare. Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate, a fost aplicată pedeapsa definitivă de 4 ani și 6 luni închisoare. Conform art. 90 Cod penal, a fost suspendată condiționat executarea pedepsei cu închisoarea pe un termen de probă de 3 ani. A fost admisă acțiunea civilă și s-a încasat din contul lui Galușca Anton în beneficiul lui Cataraga Alexei suma de 23000 lei ca prejudiciu material și 5000 lei ca prejudiciu moral. La fel, s-a încasat din contul lui Galușca Anton în beneficiul lui Sahaidac Sergiu suma de 10000 lei ca prejudiciu moral. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că inculpatul Galușca Anton la 31.03.2012, în jurul orei 13:00, având intenția de a săvârși un huliganism agravant, aflându-se pe drumul central al satului Zubrești, raionul Strășeni, în apropierea spitalului din localitatea dată, în prezența mai multor persoane, a inițiat fară nici un motiv o ceartă cu Sahaidac Sergiu, demonstrând o obrăznicie deosebită 1-a numit cu cuvinte necenzurate pe ultimul, după care în scopul realizării intențiilor sale huliganice, a luat din automobil o rangă metalică, cu care intenționat i-a aplicat o lovitură în regiunea capului lui Sahaidac Sergiu, cauzându-i vătămări corporale ușoare sub formă de echimoze pe mână dreaptă, plagă contuză a capului. Tot el, inculpatul Galușca Anton, fiind posesor al permisului de conducere nr. 085403306, cu drept de a conduce unități de transport prevăzute de categoriile B), C), D), la 13.04.2012, în jurul orei 12.50, aflându-se la volanul microbuzului de rută, de model „Mercedes 410 D” nr.î. C LB 956, ce aparține SA „Marșrut”, care se afla staționat și poziționat pe acostamentul benzii de deplasare spre direcția Chișinău, din fața stației de vulcanizare de pe marginea traseului Chișinău-Ungheni, km 23+800(m), neținînd cont de situația rutieră și 4 neasigurîndu-se de faptul că pe traseu în acel moment se deplasa în aceeași direcție, cu prioritate, motocicleta de model Honda SH 300, cu nr.î. de Italia DA 63749, condusă regulamentar de Cataraga Alexei, ignorînd cerințele Regulamentului Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 357 din 13.05.2009, și anume: pct. 39 alin.(1), care prevede că: „înaintea începerii deplasării, reîncolonării sau altei schimbări a direcției de mers, conducătorul de vehicul trebuie să se asigure că această manevră va fi executată în siguranță și nu va crea obstacole pentru ceilalți participanți la trafic”; pct. 39 alin. (3), care prevede că: „în cazul în care conducătorul are intenția de a preselecta banda, el trebuie să cedeze trecerea vehiculelor care circulă în aceeași direcție pe aceeași bandă. La preselectarea concomitentă, conducătorul de vehicul trebuie să cedeze vehiculului care circulă în aceeași direcție pe această bandă de unic sens”; și avînd vizibil pe carosabil marcajul rutier longitudinal de avertizare 1.1.1. (linia neîntreruptă), ignorînd cerințele pct. 40 alin.(1) lit. a) al RCR, care prevede că: „înaintea virării la stînga sau întoarcerii, conducătorul de vehicul trebuie să se apropie din timp de axa drumului, în cazul circulației dublu sens, sau de marginea stîngă a carosabilului cu circulația de sens unic. În cazul în care manevra de întoarcere se efectuează în afara intersecției, iar lățimea carosabilului este insuficientă, aceasta poate fi efectuată de la marginea dreaptă a carosabilului sau chiar de pe acostament. În acest caz conducătorul trebuie să cedeze trecerea vehiculelor care se deplasează în același sens, precum și celor care vin din sens opus”, fără a se apropia din timp de axa drumului, încălcînd marcajul rutier longitudinal 1.1.1., a efectuat brusc manevra în partea stângă și schimbînd astfel direcția de mers, a intrat pe banda de deplasare din sens opus, cu dublu sens, timp în care motociclistul Cataraga Alexei, care conducea motocicleta de model Honda SH 300, aflându-se în deplasare, încercînd să evite impactul, a tamponat pe banda de sens opus, aripa din partea stângă spate a microbuzului sus indicat și drept urmare lui Cataraga Alexei, potrivit raportului de expertiză-medico legală nr. 185, i-a fost cauzată fractura osului radial pe stânga, fractura falangei proximale degetului 3 mâna stângă, plagă contuză a capului, excoriații a mâinii și coapsei stângi, care în comun se califică ca vătămări corporale medii, cu dereglarea sănătății de lungă durată. Astfel, instanța de apel a constatat că inculpatul Galușca Anton în primul episod a comis infracțiunea prevăzută de: - art. 287 alin. (3) Cod penal - „acțiunile intenționate care încalcă ordinea publică, însoțite de amenințarea și aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie 5 deosebită, acțiuni, care au fost săvârșite cu aplicarea obiectelor adaptate pentru vătămarea integrității corporale și sănătății” - art. 264 alin. (1) Cod penal, pe al doilea episod - „încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare medie a integrității corporate sau a sănătății”. 4.1. La adoptarea soluției, instanța de apel a reținut că: - instanța de fond, la adoptarea sentinței, incorect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și astfel eronat a ajuns la concluzia de al achita pe inculpatul Galușca Anton de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod Penal. Totodată, instanța de fond eronat l-a recunoscut vinovat pe Galușca Anton de comiterea contravenției prevăzute de art. 78 alin. (3) Cod contravențional, încetînd procesul contravențional în privința lui Galușca Anton pe art. 78 alin. (3) Cod Contravențional, în legătură cu expirarea termenului de tragere la răspundere contravențională; - vina inculpatului Galușca Anton pe ambele episoade a fost dovedită prin probele acumulate la cauza penală, și anume: declarațiile părții vătămate Sahaidac Sergiu (f.d. 143-145, vol. II), declarațiile martorilor Malic Valentina (f.d. 186-188, vol. II), Stanilescu Grigore (f.d.198, vol.II), Filimon Andrei (f.d.209-211, vol. II), declarațiile părții vătămate Cataraga Alexei (f.d. 127, vol. II, f.d. 90, vol. III), declarațiile martorilor Staver Igor (f.d. 137-140, vol. II, f.d. 105, vol. III). La fel, vina inculpatului a fost dovedită și de probele scrise, cum ar fi: procesul-verbal de cercetare la fața locului din 31.03.2012, împreună cu planșa cu imagini foto, care confirmă - locul comiterii actului huliganic, - urmele infracțiunii, - starea părții vătămate imediat după săvârșirea infracțiunii și obiectul care a fost folosit la comiterea atacului (f.d. 8-14, vol. 1); procesul-verbal de recunoaștere a obiectului din 10.04.2012, prin care partea vătămată Sahaidac Sergiu, a recunoscut ranga metalică ridicată de la fața locului, ca fiind obiectul cu care i-a fost aplicată lovitura în regiunea capului de către Galușca Anton (f.d. 39, vol. 1); raportul de expertiză medico-legală nr. 83 din 18.04.2012, prin care s-a stabilit că la cet. Sahaidac Sergiu sunt prezente echimoze pe mîna dreaptă, plagă contuză a capului, care s-au format sub acțiunea traumatică a unui corp contondent, posibil în timpul și circumstanțele indicate, care a dus la dereglarea sănătății de până la 21 zile și în baza acestui criteriu se califică ca vătămări ușoare (f.d. 47, vol. 1); procesul-verbal de examinare a obiectului din 06 aprilie 2012, care constată faptul că anume bara metalică ridicată de la fața locului a fost folosită la comiterea crimei de Galușca Anton (f.d. 50, vol. 1); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 13 aprilie 2012, împreună cu planșa cu imagini foto și schema accidentului rutier care 6 stabilesc - locul producerii accidentului, - poziționarea pe traseu a unităților de transport implicate în accident și nu în ultimul rând urmele și locul impactului (f.d. 32, vol. II); procesul-verbal de constatare a stării de ebrietate din 13.04.2012, prin care s-a stabilit, că conducătorul Galușca Anton la momentul producerii accidentului nu se afla în stare de ebrietate (f.d. 51, vol. II); raportul de constatare medico-legală nr. 585, prin care s-a stabilit că conducătorul motocicletei Cataraga Alexei, în momentul producerii accidentului nu se afla în stare de ebrietate alcoolică (f.d. 58, vol. II); raportul de expertiză medico-legală nr. 185, împreună cu raportul de examinare medico-legală nr. 177, prin care s-a stabilit că lui Cataraga Alexei, în rezultatul accidentului rutier produs i-a fost cauzată fractura osului radial pe stânga, fractura falangei proximale degetului 3 mâna stângă, plagă contuză a capului, excoriații a mâinii și coapsei stângi, care în comun se califică ca vătămări corporale medii, cu dereglarea sănătății de lungă durată (f.d. 80, vol. II); - declarațiile inculpatului Galușca Anton, prin care acesta nu-și recunoaște vinovăția în săvîrșirea infracțiunilor incriminate, sunt considerate de instanța de apel, ca date cu scopul de a se exonera de la răspunderea penală; - instanța de fond eronat a concluzionat că acțiunile inculpatului Galușca Anton nu pot fi calificate ca huliganice, deoarece vinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, este demonstrată cu certitudine de către procuror prin probele cercetate, precum și vinovăția în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal, la fel a fost demonstrată prin probele cercetate; - la aplicarea pedepsei, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75, 76, 77 Cod penal; - instanța de apel a considerat justificat cuantumul prejudiciului material suportat de partea vătămată Cataraga Alexei, în mărime de 7000 lei pentru cheltuieli și tratament și 16000 lei valoarea motocicletei deteriorate, la fel fiind rezonabilă suma de 5000 lei în scopul reparării prejudiciului moral, suportat de partea vătămată Cataraga Alexei; - instanța de apel a considerat rezonabil și echitabil să fie încasat din contul lui Galușca Anton, prejudiciul moral în sumă de 10000 lei, suportat de partea vătămată Sahaidac Sergiu.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către inculpatul Galușca Anton cu avocatul său Șontea Daniel, care invocînd temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1), pct. 8), 12) Cod de procedură penală, solicită casarea totală a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2015, cu menținerea sentinței Judecătoriei Strășeni din 03.07.2014, motivînd recursul prin următoarele: 7 - acțiunile inculpatului Galușca Anton, au fost încadrate de instanța de fond în baza art. 78 alin. (3) Cod Contravențional, iar instanța de apel în baza acelorași probe stabilite de instanța de fond, fără a cerceta suplimentar careva probe, a încadrat greșit acțiunile inculpatului Galușca Anton în baza art. 287 alin. (3) Cod penal; - reieșind din declarațiile inculpatului și declarațiile martorilor, Malic Valentina (f.d. 186, vol. II), Neagu Silvia (f.d. 190, vol. II), Stolear Valentina (f.d. 194, vol. II) și Filimon Andrei (f.d. 209-211, vol. II), se reține că intenția inculpatului Galușca Anton, atunci cînd l-a lovit pe Sahaidac Sergiu, a fost îndreptată anume asupra persoanei din motiv de răzbunare, din cauza, că i-a fost tamponat microbuzul și din frica de a nu fi atacat primul de către Sahaidac Sergiu, astfel fiind încadrate greșit acțiunile inculpatului în baza art. 287 alin. (3) Cod penal; - instanța de apel greșit a încadrat acțiunile inculpatului Galușca Anton pe al doilea episod, în baza art. 264 alin. (1) Cod penal, deoarece din declarațiile părții vătămate Cataraga Alexei și din materialele cauzei, și anume, potrivit procesului- verbal de cercetare la fața locului (f.d. 32, vol. II), schița accidentului (f.d. 33, vol. II), foto-tabelurile (f.d.45-38, vol. II), se constată că accidentul rutier s-a produs pe banda de circulație pe care deja s-a încadrat microbuzul condus de inculpatul Galușca Anton, iar motociclistul a ieșit pe contrasens încălcînd marcajul rutier longitudinal 1.1.1 (linie neîntreruptă), însă careva urme de frînare la locul impactului nu au fost lăsate de motocicletă; - în speța dată lipsește legătura cauzală dintre faptă și urmări, legătura cauzală apare între fapta părții vătămate Cataraga Alexei, care, încălcînd regulile de securitate a circulației rutiere, s-a angajat în depășirea neregulamentară, ieșind pe banda de sens opus și urmările care au avut loc, adică tamponarea cu microbuzul de model „Mercedes 410 D”, condus de inculpatul Galușca Anton și vătămarea integerității corporale a părții vătămate Cataraga Alexei; - instanța de apel, ilegal și neîntemeiat a dispus admiterea acțiunilor civile, deoarece la materialele cauzei penale nu au fost administrate probe pertinente, concludente și suficiente care să confirme cuantumul prejudiciului cauzat.

La recursul ordinar declarat de către inculpatul Galușca Anton cu avocatul său Șontea Daniel, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11 Cod de procedură penală, a depus referință procurorul Crijanovschi Serghei, care a pledat pentru inadmisibilitatea recursului, din considerentul că recurentul potrivit art. 430 Cod de procedură penală, este obligat să indice temeiurile prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală și în ce constă problema de drept de importanță generală abordată în cauză, care este eroarea de drept comisă de instanță ce duce la casarea hotărîrii. Astfel, recurentul solicită reaprecierea probelor, considerînd că 8 nu au fost respectate prevederile art. 101 Cod de procedură penală. Din materialele cauzei, rezultă că la examinarea cauzei în instanța de apel, s-a dat eficiență prevederilor art. 93-101, 26-27 Cod de procedură penală și în baza probelor acumulate, just s-a reținut starea de fapt și de drept, fiind încadrate acțiunile condamnatului în baza art. 287 alin. (3) și art. 264 alin. (1) Cod penal.

Judecînd recursul ordinar în baza actelor din dosar, ținînd seama de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal lărgit constată că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecînd recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul, să rejudece cauza și să pronunțe o nouă hotărîre dacă nu se agravează situația condamnatului. Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărîrile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. În sensul prevederilor din art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și a jurisprudenței naționale, instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Colegiul penal lărgit menționează că recurentul drept temeiuri pentru declararea recursului, a indicat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) și 12) Cod de procedură penală și anume că nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Verificînd legalitatea hotărîrii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit reține că temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 8), 12) Cod de procedură penală, nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, iar din textul recursului declarat rezultă prezența temeiului neinvocat de recurent dar prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în partea motivării instanței de apel a admiterii acțiunii civile, acest temei găsindu-și confirmarea în urma cercetării materialelor cauzei, invocînd în acest context următoarele argumente. 7.1. Cu referire la temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, sub aspectul că „instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a 9 afectat soluția instanței” și motivul invocat de recurent, care cade sub incidența acestui temei „instanța de apel, ilegal și neîntemeiat a dispus admiterea acțiunilor civile, deoarece la materialele cauzei penale nu au fost administrate probe pertinente, concludente și suficiente care să confirme cuantumul prejudiciului cauzat”, Colegiul penal lărgit atestă că în urma examinării materialelor cauzei, acestea și-au găsit confirmarea. Astfel, din conținutul deciziei instanței de apel (f.d. 133-134, vol. III), rezultă că instanța de apel corect a admis acțiunea civilă în partea prejudiciului moral și greșit a admis acțiunea civilă în partea prejudciului material, contrar faptului că de către partea vătămată Cataraga Alexei la acțiunea civilă înaintată de acesta (f.d. 124, vol. I), nu au fost anexate careva probe, documente confirmative, înscrisuri ce ar confirma cuantumul prejudiciului material, iar valoarea motocicletei a fost determinată de către instanța de apel doar din declarațiile părții vătămate, comițînd astfel o eroare, care constă în nemotivarea soluției în această parte, care a afectat soluția instanței de apel sub acest aspect, acționînd contrar prevederilor art. 225 alin. (3) Cod de procedură penală, care prevede că dacă la soluționarea acțiunii civile, pentru a stabili suma despăgubirilor cuvenite părții civile, apare necesitatea de a amîna judecarea cauzei pentru a se administra probe suplimentare, instanța poate să admită în principiu acțiunea civilă, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile, din care considerent, decizia instanței de apel, în această parte urmează a fi casată. 7.2. Cu referire la temeiul invocat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, care prevede că „nu au fost întrunite elementele infracțiunii”, Colegiul penal lărgit reține că raportînd textul recursului la acest temei, se atestă prezența unui singur motiv care ar cădea sub incidența acestuia, și anume că „în speța dată lipsește legătura cauzală dintre faptă și urmări, legătura cauzală apare între fapta părții vătămate Cataraga Alexei care, încălcînd regulile de securitate a circulației rutiere, s-a angajat în depășirea neregulamentară, ieșind pe banda de sens opus și urmările care au avut loc, adică tamponarea cu microbuzul de model „Mercedes 410 D”, condus de inculpatul Galușca Anton și vătămarea integerității corporale a părții vătămate Cataraga Alexei”. Prin urmare, Colegiul penal lărgit statuează că acest motiv este unul subiectiv și declarativ, deoarece din materialele cauzei și conținutul deciziei atacate, rezultă că instanța de apel s-a expus corect și argumentat asupra acestui motiv (f.d.129-130, vol. III), a indentificat toate elementele constitutive a componenței de infracțiune prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal, inclusiv și prezența legăturii cauzale între acțiunile inculpatului și urmările survenite, în baza declarațiilor părții vătămate Cataraga Alexei din instanța de apel (f.d. 90, vol. III) 10 mai constatând că „potrivit concluziei raportului de expertiză autotehnică nr.259, se constată cert și fără dubii faptul că anume încălcările Regulamentului Circulației Rutiere, admise de Galușca Anton, au condiționat și creat producerea impactului cu partea vătămată Cataraga Alexei și nu vicerversa”, argumente pe care pentru a evita repetări inutile, instanța de recurs le acceptă și le însușește. Colegiul penal lărgit mai invocă că anume încălcarea de către inculpatul Galușca Anton a prevederilor art. 39 alin. (1) RCR, a creat situația de accident în speța dată, fiindcă inculpatul, schimbînd direcția de mers, a creat obstacol pentru partea vătămată Cataraga Alexei, în urma la ce, partea vătămată Cataraga Alexei dorind să evite tamponarea, a virat la stînga pe contrasens, unde și a avut tamponarea. 7.3. Cu referire la temeiul invocat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, care prevede că „faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită”, Colegiul penal lărgit constată că în rezultatul examinării materialelor cauzei nu s-au identificat careva circumstanțe care ar cădea sub incidența acestui temei și ar putea constitui temei de casare, astfel acesta este unul neîntemeiat. În acest sens, cu privire la motivele invocate de recurent, care cad sub incidența acestui temei, precum că „ acțiunile inculpatului Galușca Anton, au fost încadrate de instanța de fond în baza art. 78 alin. (3) Cod Contravențional, iar instanța de apel în baza acelorași probe stabilite de instanța de fond, fără a cerceta suplimentar careva probe, a încadrat greșit acțiunile inculpatului Galușca Anton în baza art. 287 alin. (3) Cod penal; reieșind din declarațiile inculpatului și declarațiile martorilor, Malic Valentina (f.d. 186, vol. II), Neagu Silvia (f.d. 190, vol. II), Stolear Valentina (f.d. 194, vol. II) și Filimon Andrei (f.d. 209-211, vol. II), se reține că intenția inculpatului Galușca Anton, atunci cînd l-a lovit pe Sahaidac Sergiu, a fost îndreptată anume asupra persoanei din motiv de răzbunare, din cauza, că i-a fost tamponat microbuzul și din frica de a nu fi atacat primul de către Sahaidac Sergiu, astfel fiind încadrate greșit acțiunile inculpatului pe art. 287 alin. (3) Cod penal”, Colegiul penal lărgit reține că acestea constituie doar opinia subiectivă a recurentului, nefiind acceptate, deoarece din probele examinate, descrise amănunțit în decizia instanței de apel (f.d. 120-125, vol. III), rezultă că aceasta a considerat greșită calificarea acțiunilor inculpatului de către instanța de fond în baza art. 78 alin. (3) Cod contravențional și corect a calificat acțiunile inculpatului Galușca Anton în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, cum prevede învinuirea și a recunoscut vinovăția inculpatului în comiterea acestei infracțiuni, întemeindu-și corect concluzia pe cumulul de probe administrat și examinat în prima instanță și verificat în instanța de apel, apreciate corect prin prisma art. 101 11 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, argumente pe care instanța de recurs le acceptă și le însușește. Totodată, Colegiul penal lărgit ține să menționeze că pentru a încadra fapta în temeiul art. 287 din Codul penal, este obligatoriu să fie prezent modul public al acțiunilor huliganice, în prezența unor persoane sau cînd rezultatul actelor huliganice devine inevitabil cunoscut altor persoane, iar la speță s-a confirmat prin cumulul de probe verificat de instanța de apel, că acțiunile inculpatului au fost în loc public – în drum și violența asupra părții vătămate a avut loc în prezența mai multor persoane, fapt ce rezultă și din declarațiile martorilor, Malic Valentina (f.d. 186, vol. II), Neagu Silvia (f.d. 190, vol. II), Stolear Valentina (f.d. 194, vol. II) și Filimon Andrei (f.d. 209-211, vol. II). În privința motivului invocat de recurent, precum că „instanța de apel greșit a încadrat acțiunile inculpatului Galușca Anton, pe al doilea episod, în baza art. 264 alin. (1) Cod penal, deoarece din declarațiile părții vătămate Cataraga Alexei și din materialele cauzei, și anume, potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului (f.d. 32, vol. 2), schița accidentului (f.d. 33, vol. 2), foto-tabelurile (f.d.45- 38, vol. 2), se constată că accidentul rutier s-a produs pe banda de circulație pe care deja s-a încadrat microbuzul condus de inculpatul Galușca Anton, iar motociclistul a ieșit pe contrasens încălcînd marcajul rutier longitudinal 1.1.1 (linie neîntreruptă), însă careva urme de frînare la locul impactului nu au fost lăsate de motocicletă”, Colegiul penal lărgit constată ca acesta reprezintă o opinie neîntemeiată a recurentului, deoarece din materialele cauzei și din conținutul deciziei instanței de apel (f.d.122-125, vol. III), rezultă că aceasta corect a încadrat pe al doilea episod acțiunile inculpatului Galușca Anton în baza art. 264 alin. (1) Cod penal, și a recunoscut vinovăția acestuia în comiterea acestei infracțiuni, bazîndu-și soluția pe cumulul de probe, administrat și examinat în instanța de fond și cercetat și verificat în instanța de apel, descrise în decizia instanței de apel, apreciate corect prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, argumente pe care instanța de recurs le acceptă și le însușește. Totodată, Colegiul penal lărgit statuează că deși recurentul afirmă că vinovat de producerea accidentului se face și partea vătămată, acest fapt nu exclude vinovăția inculpatului în comiterea acestei infracțiuni, deoarece prin acțiunile acestuia a fost creată situația de accident și corect de către instanța de apel s-a constatat că de către inculpatul Galușca Anton au fost încălcate prevederile pct. 39 alin. (1), 39 alin. (3) și 40 alin. (1) lit. a) din Regulamentului Circulației Rutiere, aprobat prin 12 Hotărîrea Guvemului R. Moldova nr. 357 din 13.05.2009, care au și provocat comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal și astfel nu poate fi temei pentru eliberarea conducătorului auto de răspundere penală în cazul în care în acțiunile lui există componența infracțiunii, chiar și în cazul în care regulile circulației rutiere și/sau de exploatare a mijloacelor de transport au fost încălcate și de către partea vătămată (conducător auto, pieton, pasager ori de către alt participant la trafic).

În consecință, Colegiul penal lărgit consideră că recursul declarat de inculpatul Galușca Anton cu avocatul său Șontea Daniel, urmează a fi admis parțial, cu casarea în partea încasării prejudiciului material a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2015, fiindcă s-a confirmat temeiul pentru recurs, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Conducîndu-se de art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E : Admite recursul ordinar declarat de către inculpatul Galușca Anton cu avocatul său Șontea Daniel, casează în partea încasării prejudiciului material decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2015, în cauza penală privindu-l pe Galușca Anton Ion, rejudecă cauza pronunțînd următoarea hotărîre. Se admite în principiu acțiunea civilă a părții vătămate Cataraga Alexei către inculpatul Galușca Anton, de încasare a prejudiciului material, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța în ordinea procedurii civile. Se mențin celelalte prevederi a deciziei atacate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 03 martie 2016. Președinte Ursache Petru Judecători Timofti Vladimir Nicolaev Ghenadie Alerguș Constantin Toma Nadejda 13