1ra-1358/2015 — 264 alin. 3 lit. b CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- 264 alin. 3 lit. b CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.6, 8 10 CPP
1ra-1358/2015 — 264 alin. 3 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr. 1ra-1358/2015
Curtea Supremă de Justiție
DECIZIE
23 decembrie 2015 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte - Ursache Petru,
Judecători - Timofti Vladimir și Alerguș Constantin,
examinînd asupra admisibilității în principiu a recursurilor ordinare declarate de
către inculpata Plămădeală Cristina și de către avocatul Murzac Angela în numele
succesorului părții vătămate Pojar Ecaterina, prin care se solicită casarea deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 17 iunie 2015, în cauza penală privind-o
pe
Plămădeală Cristina Andrei, născută la 27 iunie 1994,
originară și domiciliată în s. Pepeni, r-l Sîngerei.
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
13.08.2014 - 30.01.2015 (prima instanță);
04.03.2015 - 17.06.2015 (instanța de apel);
08.09.2015 - 23.12.2015 (instanța de recurs ordinar).
Asupra admisibilității în principiu a recursurilor în cauză, în baza actelor din
dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Sîngerei din 30 ianuarie 2015 Plămădeală Cristina a
fost condamnată în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal la 4 ani închisoare, cu
privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani.
În temeiul art.90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoarea i-a fost
suspendată condiționat pe un termen de proba de 5 ani.
S-a încasat din contul lui Plămădeală Cristina în beneficiul cet. Pojar Ecaterina
prejudiciul moral în sumă de 70000 lei.
Acțiunea civilă înaintată de Pojar Ecaterina privind încasarea prejudiciului
material, a fost admisă în principiu, urmînd ca asupra cuantumului prejudiciului să se
pronunțe instanța civilă.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Plămădeală Cristina
la 26 noiembrie 2013, aproximativ la ora 13:00, conducînd automobilul de model
’’Ford Fusion” cu n/î SG AQ 586, deplasîndu-se pe str. Independenței nr. 123 ”B” din
or. Sîngerei, în direcția s. Grigorăuca r-l Sîngerei, încălcînd flagrant prevederile
Regulamentului Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărîrea Guvernului RM nr. 357 din
1
13.05.2009 și anume: pct. 2 stabilește că, în Republica Moldova vehiculele se conduc
pe partea dreaptă a carosabilului în sens de mers; pct. 42 alin. (1) ce determină direcția
benzilor de circulație prin marcaj sau indicatoarele rutiere 5.37.1-5.41.3, iar în lipsa
acestora - de către conducătorii vehiculelor, ținînd cont de lățimea carosabilului,
gabaritele vehiculelor și intervalele de siguranță necesare; pct. 45 alin. (1) lit. a), b), c),
d) în corespundere cu care conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate
cu limita de viteză stabilită, ținînd permanent seama de următorii factori, starea
psihofiziologică ce influențează atenția și reacția, dexteritatea în conducere care i-ar
permite să prevadă situațiile periculoase, starea tehnică a vehiculului și particularitățile
încărcăturii, situația rutieră; alin. (2) pct. 45 potrivit căruia, în cazul în care în limita
vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă
viteza sau chiar să oprească pentru a nu pune în pericol siguranța traficului; pct.46 lit.
a) ce prevede că, conducătorul de vehicul trebuie să manifeste prudență sporită și în
caz de necesitate, să reducă viteza pînă la limita care i-ar garanta siguranța traficului
sau chiar să oprească, în cazurile în care se deplasează pe lîngă copii, l-a tamponat pe
pietonul minor Pojar Cătălin (a.n. 03.08.2006), care în urma accidentului rutier a
decedat din cauza vătămărilor corporale grave primite sub formă de traumă cranio-
cerebrală, fractură de os temporal pe stînga, contuzie cerebrală, edem cerebral,
hemoragii subarahnoidale cerebrale, cerebelară, medulară, hemoragie în ventricolele
cerebrale, hematom subcapular în regiunea porții ficatului, fractură coastele 5-6-7
hemitoracele stîng cu lezarea pleurei parietale la nivelul coastei 6 hemotorace (50,0) pe
stînga, fractura deschisă a osului humeral drept 1/3 superioară, fractură închisă
cominutivă os humeral stîng în 1/3 inferioară, fractură închisă, cominutivă osul
femoral drept cu deplasare, hematome vaste în mușchi la nivelul fracturilor oaselor
membrelor, hemoragii în țesuturile pericraniene, plăgi contuze, excoriații, echimoze
frunte, față, trunchi, membre, fractură oaselor nazale.
Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Pralea Grigore în numele
inculpatei Plămădeală Cristina, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei
și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin
care inculpata să fie achitată.
În motivarea cerințelor înaintate apelantul a menționat faptul, că n-au fost
prezentate probe ce ar demonstra incontestabil vinovăția în fapta încriminată, susținînd
versiunea inculpatei Plămădeală Cristina referitor la faptul, că vinovat de comiterea
accidentului rutier rămîne a fi pietonul minor Pojar Cătălin ce a fost lăsat fără
supraveghere și contrar RCR a traversat traseul în locul interzis, fără a se convinge că
nu-și pune în pericol integritatea corporală. Mai mult ca atît, a invocat lipsa semnului
rutier, care ar fi indicat la prezența în apropiere a copiilor lăsați fără supraveghere,
precum și parcarea automobilelor pe ambele părți a drumului, ceea ce i-а îngrădit
vizibilitatea spre trotuare. Totodată a solicitat aprecierea critică a declarațiilor
martorului Condorache Maria, care a declarat, că automobilul condus de Plămădeală
Cristina a parcurs cu aceiași viteză distanța de la lovitură și pînă la stopare, or în cazul
2
dat viteza cu care se deplasa inculpata era destul de mică, astfel încat victima nu putea
fi aruncată în aer, ulterior pe parbriz și capotă, nefiind depistate alte urme pe
automobil, decît о singură deformare din față-frontal.
3.1 Împotriva sentinței menționate a depus apel și avocatul Murzac Angela în
numele succesorului părții vătămate Pojar Ecaterina, prin care a menționat faptul, că
nu contestă calificarea acțiunilor inculpatei Plămădeală Cristina, solicitînd înăsprirea
pentru ea a pedepsei penale, prin aplicarea unei pedepse maximale prevăzute de art.
264 alin. (3) lit. b) Cod penal, cu admiterea în tot a acțiunii civile privind recuperarea
despăgubirilor materiale și morale din acțiunea civilă.
În argumentarea cerințelor înaintate invocînd gravitatea faptei comise și urmările
prejudiciabile survenite, pericolul ei sporit pentru societate în raport cu persoana
făptuitorului care pe parcursul urmăririi penale și în ședința de judecată nu și-a
recunoscut vina, nemanifestînd о căință sinceră în cele săvîrșite, respectiv
necontribuind cu nimic la repararea benevolă a prejudiciului material cauzat în urma
acțiunilor sale ilegale. Astfel, consideră că instanța de fond nejustificat a admis doar
parțial acțiunea civilă inițiată în procesul penal de reprezentantul legal al victimei Pojar
Ecaterina, fiind încasat de la Plămădeală Cristina prejudiciu moral în suma de 70 000
lei. Totodată consideră neîntemeiată și soluția privind ridicarea interdicției de
înstrăinare a automobilului de model ’’Ford Fusion” cu n/î SG AQ cu restituirea
proprietarului.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 17 iunie 2015, apelul
declarat de avocatul Pralea Grigore în numele inculpatei Plămădeală Cristina a fost
respins, ca nefondat, iar apelul declarat de avocatul Murzac Angela în numele
succesorului părții vătămate Pojar Ecaterina, a fost admis parțial, cu casarea parțială a
sentinței, în partea aplicării pedepsei și cu dispunerea condamnării lui Plămădeală
Cristina, în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu executarea
pedepsei în penitenciar pentru femei de tip deschis, cu privarea dreptului de a conduce
mijloacele de transport pe un termen de 4 ani.
În rest sentința a fost menținută fără careva modificări.
În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că, starea de fapt și de
drept reținută de către instanța de fond este în concordanță cu circumstanțele stabilite
și probele administrate și expuse în cuprinsul hotărîrii atacate.
Astfel, instanța de apel a conchis că instanța de fond, analizînd probele
administrate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al
pertinenții, concludenții, utilității și veridicității, a stabilit o corectă situație de fapt,
dînd faptelor reținute în sarcina inculpatei, o încadrare juridică corespunzătoare.
Astfel, instanța de apel a reținut că necătînd la faptul că inculpata nu recunoaște
vinovăția și afirmațiile acesteia precum că nu a săvîrșit infracțiunea incriminată, că
impactul rutier s-a produs pentru, că minorul a traversat strada fără supraveghere și în
loc interzis, inculpata neavînd posibilitate de a preveni acest accident, nu echivalează
cu achitarea acesteia, deoarece probele prezentate în sprijinul învinuirii și verificate în
3
ședința instanței de apel, dovedesc cu certitudine vinovăția inculpatatei în săvîrșirea
infracțiunii.
La fel instanța de apel a reținut că, vina inculpatei Plămădeală Cristina a fost
dovedită prin probele acumulate la cauza penală, și anume: raportul privind constatarea
faptei infracționale din 26.11.2013 (f.d.5, vol. I); proces-verbal de cercetare a locului
producerii accidentului rutier din 26.11.2013 cu schița și tabelul fotografic anexate la
el, ce a avut loc pe banda de deplasare cu sens opus (f.d.6-11, vol. I); proces-verbal
privind verificarea stării de ebrietate alcoolică din 26.11.2013 (f.d.12, vol. I); proces-
verbal nr.354 al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a
alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei din 26.11.2013, prin care s-a constatat că
Plămădeală Cristina nu se afla în stare de ebrietate alcoolică la momentul producerii
accidentului rutier (f.d.14-15, vol. I); proces-verbal din 26.11.2013 de examinare și
reținere a automobilului la parcarea forțată (f.d.16, vol. I); referința eliberată de către
Liceul Teoretic „Olimp” pe numele victimei Pojar Cătălin (f.d.19, vol. I); certificat de
naștere pe numele lui Pojar Cătălin (f.d.20, vol. I); cererea lui Pojar Igor din
02.12.2013 prin care solicită să fie recunoscut în calitate de succesor al părții vătămate
pe cauza penală nr. 2013220477 (f.d.21, vol. I); cerere de chemare în judecată privind
restituirea prejudiciului material din 17.12.2013 (f.d.23, vol. I); trimitere-extras pe
numele lui Pojar Ecaterina (f.d.25, vol. I); ordonanță din 19.12.2013 de recunoaștere a
lui Plămădeală Cristina în calitate de parte civilmente responsabilă (f.d.26, vol. I);
ordonanță privind punerea sub sechestru a bunurilor din 24.12.2013 și anume a
automobilului de model ’’Ford Fusion” cu n/î SG AQ 586, ce aparține lui Plămădeală
Cristina (f.d.39-40, vol. I); încheierea Judecătoriei Sîngerei din 24.12.2013, prin care s-
a dispus autorizarea punerii sub sechestru a automobilului de model ’’Ford Fusion” cu
n/î SG AQ 586, ce aparține lui Plămădeală Cristina și care se află la păstrare pe
teritoriul IP Sîngerei (f.d.43, vol. I); cerere de chemare în judecată privind încasarea
prejudiciului material și moral (f.d.184-213, vol. I); răspunsul IS ’’Registru” (f.d.45,
vol. I); ordonanță de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală din
09.01.2014, prin care s-a dispus recunoașterea drept corp delict a bonurilor fiscale în
număr de 17, cu echivalentul sumei de 57576 lei, cheltuieli suportate de către
succesorul victimei la organizarea funerariilor minorului decedat Pojar Cătălin (f.d.48,
vol. I); proces-verbal de examinare a obiectului din 09.01.2014, obiect al examinării
fiind 17 bonuri fiscale (f.d.49, vol. I); raportul expertizei medico-legal Nr. 101 potrivit
cărui pe cadavrul minorului Pojar Cătălin a.n. 2006 s-au depistat: trauma cranio-
cerebrală, fractură de os temporal pe stînga, contuzie cerebrală, edem cerebral,
hemoragii subarahnoidale cerebrale, cerebelară, medulară, hemoragie în ventricolele
cerebrale, hematom subcapular în regiunea porții ficatului, fractura coastele 5-6-7
hemitoracele stîng cu lezarea pleurei parietale la nivelul coastei 6 hemotorace (50,0) pe
stînga, fractura deschisă a osului humeral drept 1/3 superioară, fractură închisă
cominutivă os humeral stîng în 1/3 inferioară, fractură închisă, cominutivă osul
femoral drept cu deplasare, hematome vaste în mușchi la nivelul fracturilor oaselor
4
membrelor, hemoragii în țesuturile pericraniene, plăgi contuze, excoreații, echimoze
frunte, față, trunchi, membre, fractură oaselor nazale. Cauza decesului este trauma
cranio-cerebrală cu fractură de os temporal stînga, contuzie cerebrală, hemoragie
subarahnoidală cerebrală, cerebelară și medulară, hemoragie în ventricolele cerebrale,
edem cerebral, decesul survenind pe 26.11.2013 ora 15:00, leziunile corporale fiind
cauzate în termenul și circumstanțele indicate de la acțiunea traumatică a unor corpuri,
suprafețe dur-contondente drept care pot fi și părțile autoturismului în mișcare și în
ansamblu se califică drept ’’grave, periculoase pentru viață”, pietonul la momentul
contactului cu autoturismul aflîndu-se în poziție verticală (în picioare) (f.d.53-54, vol.
I); caracteristica pe numele lui Plămădeală Cristina (f.d.63 A-66, vol. I); proces-verbal
de efectuare a experimentului din 28.05.2014 cu schema accidentului rutier (f.d.113-
115, vol. I); raport de expertiză nr.1242 din 14.07.2014 potrivit cărui determinarea
poziției automobilului ’’Ford Fusion” în momentul tamponării pietonului pe calea
expertizei, relativ granițelor carosabilului (axa părții carosabile) în cazul dat nu este
posibilă pe motivul lipsei în materialele prezentate a datelor referitor urmelor de
deplasare a automobilului în regiunea locului tamponării și insuficienței semnelor
traseologice, care puteau determina locul tamponării (f.d.137-139, vol. I); proces-
verbal de comunicare a raportului de expertiza din 24.07.2014 (f.d.141, vol. I).,
declarațiile martorului ocular Condorache Maria, potrivit cărora : „la data de 26
noiembrie 2013 în jurul orei 13:00, revenind împreună cu soțul de la masă, în preajma
magazinului „Speranța-Brînzilă” din centrul localității Sîngerei, a observat
deplasându-se în întîmpinarea lor automobilul de model „Ford Fusion” ce nu avea
viteză prea mare. Tot atunci printre mașini a apărut un copil de gen masculin în
vârstă de 6-8 ani, ce a încercat să traverseze strada, fiind tamponat de automobilul
nominalizat, aruncat pe capotă și derapînd în fața lui, conducătorul cărui nu a
staționat, continuîndu-și deplasarea prin trecerea cu ambele roți peste victimă, fapt
pentru care i-au ieșit în întîmpinare, forțîndu-1 să staționeze. Din automobil ieșise
inculpata, care nici nu s-a apropiat de copil, contactînd pe cineva la telefonul mobil.
Automobilul ambulanței ce se deplasa prin apropierea locului impactului, a fost oprit
de cineva din trecători, copilul fiind transportat la spital, ea anunțînd poliția despre
impact.” Și declarațiile martorului ocular Condorache Vasile care sunt analogice în
acest sens, potrivit cărora : „impactul rutier a avut loc între drumul care duce la SRL
„Magma-Culacova” la aproximativ 2 metri spre calea pietonală, victima minoră
jucîndu-se împreună cu alți copii, după care brusc de pe trotuarul din partea dreaptă
a traseului a ieșit în stradă”.
Astfel, instanța de apel a constatat, ca fiind dovedită vinovăția inculpatei
Plămădeală Cristina în încălcarea regulilor de securitate a circulației rutiere, încălcare
ce a dus la producerea accidentului rutier cu cauzare din imprudență a decesului
victimei Pojar Cătălin, instanța de fond corect a dat о apreciere critică declarațiilor
făcute de inculpata Plămădeală Cristina în ce privește lipsa în acțiuni a elementelor
infracțiunii prevăzută de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, apreciindu-le drept
5
încercare de evitare a răspunderii și respectiv pedepsei penale.
Reieșind din cele expuse, instanța de apel reține, că portivit RCR, aprobat prin
Hotărîrea Guvernului RM nr. 357 din 13.05.2009 unde la pct. 45 alin. (1) lit. a), b), c),
d) e stipulat, că conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de
viteză stabilită, ținînd permanent seama de următorii factori, starea psihofiziologică ce
influențează atenția și reacția, dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă
situațiile periculoase, starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii,
situația rutieră, obligîndu-1 în corespundere cu alin. (2) pct. 45 în cazul în care în
limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, să reducă viteza
sau chiar să oprească pentru a nu pune în pericol siguranța traficului, manifestînd
prudență sporită și în caz de necesitate, să reducă viteza pînă la limita care i-ar garanta
siguranța traficului sau chiar să oprească, în cazurile în care se deplasează pe lîngă
copii (pct. 46 lit. a) aceluiași Regulament).
Respectiv, în cadrul conducerii la data de 26.11.2013 a mijlocului de transport,
inculpata trebuia să se conformeze dispozițiilor actului normativ nominalizat mai sus,
deplasîndu-se cu acea limită de viteză, ce i-ar permite să observe din timp obstacolul,
pentru a putea preveni coliziunea cu el, asigurînd în acest aspect securitatea traficului
rutier.
În contextul circumstanțelor menționate, instanța de apel a constatat că instanța de
fond i-a stabilit inculpatei o pedeapsă mai blîndă, care nu este în strictă conformitate
cu dispozițiile părții generale a legii penale și din aceste considerente s-a apreciat ca
fiind întemeiate cerințele invocate în apelul declarat de către avocatul Murzac Angela
în numele succesorului părții vătămate Pojar Ecaterina, privind înăsprirea pedepsei
penale, dispunîndu-se executarea ei reală în condiții de penitenciar, or comportamentul
manifestat de către inculpată, atît îndată după consumarea infracțiunii, cît și pe
parcursul instrumentării și judecării cauzei penale, denotă lipsa de căință și regret
pentru urmările prejudiciabile survenite ca rezultat al acțiunilor ei criminale. Or, chiar
și dacă nerecunoașterea vinovăției, este un drept a inculpatei fiind folosit de ea în
vederea apărării sale, interpretarea făcută în acest sens în detrimentul victimei minore
pe care îl acuză de producerea impactului rutier, denotă atitudinea manifestată de ea
față de urmările survenite.
La stabilirea măsurii pedepsei instanța de apel ținînd cont de gravitatea
infracțiunii comise de Plămădeală Cristina și gravitatea consecințelor survenite,
manifestate prin decesul minorului Pojar Cătălin, a statuat că pedeapsa sub formă de 5
ani închisoare, cu ispășirea acesteia în penitenciar pentru femei de tip deschis, cu
privarea dreptului de a conduce mijloacele de transport pe un termen de 4 ani, este o
pedeapsă echitabilă, care va atinge scopul legii penale de restabilire a echității sociale.
La fel instanța de apel a reținut, că instanța de fond neîntemeiat a aplicat
prevederile art. 90 Cod penal. La aplicarea legii penale se ține cont de persoana celui
vinovat, prezumînd recunoașterea de către el a faptei penale și manifestarea dorinței de
a se corecta, dînd dovadă de un comportament regretabil pentru cele săvîrșite și dorința
6
de a recupera prejudiciul cauzat prin infracțiune, aceste împrejurări fiind lipsă în cazul
inculpatei Plămădeală Cristina și face imposibilă aplicarea în privința ei a dispozițiilor
respectivei norme penale.
Referitor la acțiunea civilă, instanța de apel a remarcat, că instanță de fond corect
și justificat a stabilit mărimea prejudiciului moral încasat în sumă de 70000 lei, mai
mult ca atît instanța de apel a considerat că cerințele formulate de către succesorul
părții vătămate Pojar Ecaterina și apărătorul acesteia Murzac Angela privind mărimea
cuantumului prejudiciului moral la 1000000 lei urmează a fi respinse ca fiind
nefondate, or suma pretinsă nu numai că este exagerat de mare, chiar dacă rămîne a fi
incomparabilă cu suferințele psihice și fizice suportate ca rezultat al decesului
copilului minor, este și una ireală pentru achitare, ținînd cont inclusiv și de categoria
infracțiunii imputate inculpatei.
Totodată, instanța de apel a considerat, că nu trebuie să intervină nici în soluția
instanței de fond în ceea ce privește acțiunea civilă, avînd în vedere că în materialele
cauzei lipsesc date obiective ce ar confirma suma despăgubirilor materiale solicitată de
către succesorul părții vătămate Pojar Ecaterina, instanța de fond corect a lăsat-o spre
soluționare în ordinea procedurii civile, neîngrădind în acest aspect dreptul
succesorului părții vătămate la despăgubire.
Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către :
5.1. - inculpata Plămădeală Cristina, care invocînd temeiurile din art.427
alin.(1) pct.6), 8) 10) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărîrilor adoptate și
dispunerea achitării acesteia.
În recursul declarat recurenta a indicat următoarele motive:
- instanța de apel nu s-a expus, nu a cercetat și nu a apreciat la justa valoare
probele care dovedesc cu certitudine vinovăția inculpatei;
- atît instanța de fond cît și instanța de apel nu au dat o apreciere obiectivă
declarațiilor inculpatei Plămădeală Cristina, prin care se confirmă nevinovăția
inculpatei, astfel s-a dat o prioritate nefondată probelor acuzării în detrimentul probelor
apărării;
- în cadrul urmăririi penale inculpata a solicitat numirea unei expertize
autotehnice (f.d.105, vol. I), demersul fiind respins nemotivat, astfel s-a ignorat
argumentul inculpatei privind imposibilitatea evitării tamponării pietonului Pojar
Cătălin din cauza situației rutiere și comportamentului acestuia din urmă;
- din cauza unei cercetări primare superficiale a locului incidentului, expertiza
nr.1242 din 14.07.2014 (f.d.137, vol. I) nu a putut determina poziția automobilului în
momentul tamponării și nici locul tamponării, însă, atît instanța de fond cît și instanța
de apel au reținut această probă în sensul acuzației formale, (f.d.106 ordonanță privind
respingerea cererii).
- instanța de apel în motivarea soluției de condamnare a înăsprit pedeapsa, cu ce
nu este de acord.
5.2. Decizia menționată este atacată cu recurs ordinar și de avocatul Murzac
Angela în numele succesorului părții vătămate Pojar Ecaterina, care invocînd temeiul
prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6 Cod de procedură penală, a solicitat casarea acesteia
7
în latura civilă și pronunțarea unei noi hotărîri în partea încasării prejudiciului material
și moral.
În recursul declarat recurentul a indicat următoarele motive:
- instanța de apel, neîntemeiat a dispus admiterea doar parțială a acțiunii civile,
încasînd de la Plămădeală Cristina prejudiciul moral în sumă de numai 70000 lei din
1000000 lei solicitați, deoarece la materialele cauzei penale au fost anexate ca probe
documentele ce atestă suferințele suportate;
- încasarea prejudiciului material în sumă totală de 108338 lei;
- încasarea prejudiciul moral în sumă de 1000000 lei;
- recurentul mai solicită și încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 11400
lei, pentru toate cele 3 instanțe, din contul inculpatei Plămădeală Cristina;
- instanța de apel, neîntemeiat a ajuns la soluția, că acțiunea civilă în partea
încasării prejudiciului material să fie admisă în principiu, urmînd ca asupra
cuantumului prejudiciului să se expună instanța de judecată în ordinea procedurii
civile, astfel prin nesoluționarea acțiunii civile în procesul penal, succesorului părții
vătămate Pojar Ecaterina i-a fost îngrădit liberul acces la justiție, drept generat de art.6
din Convenția pentru Apărarea drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale;
- instanța de fond neîntemeiat a ridicat interdicția de înstrăinare a automobilului
de model ’’Ford Fusion” cu n/î SG AQ 586, cu restituirea proprietarului.
Procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursurilor ordinare
declarate de către inculpata Plămădeală Cristina și de către avocatul Murzac Angela în
numele succesorului părții vătămate Pojar Ecaterina, invocînd că acestea urmează a fi
declarate inadmisibile, deoarece temeiurile invocate nu se încadrează în cele prevăzute
de art. 427 Cod de procedură penală și nu au fost comise încălcări de procedură
prevăzute de art.101 Cod de procedură penală. La fel procurorul mai invocă că din
materialele cauzei rezultă că la examinarea cauzei în instanța de apel s-a dat eficiență
prevederilor art. 26-27, 93-101 Cod de procedură penală și în baza probelor acumulate
just s-a reținut starea de fapt și de drept, fiind încadrate acțiunile inculpatei în baza art.
264 alin. (3) lit. b) Cod penal.
Verificînd argumentele recursurilor în raport cu actele cauzei, ținînd seama de
opinia expusă în referință, Colegiul penal consideră, că acestea urmează a fi declarate
inadmisibile, din următoarele considerente.
Instanța de recurs verifică legalitatea hotărîrilor atacate în limitele motivelor
invocate de recurent.
Potrivit art. 432 alin.(1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii
instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității
acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.
Colegiul penal constată că, pe parcursul urmăririi penale cît și în cadrul cercetării
judecătorești au fost respectate normele de procedură penală, probele fiind obținute în
condițiile legii.
8
Recurenții în recursurile ordinare declarate, indică temeiuri de casare a hotărîrii
instanței de apel prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10) Cod de procedură
penală, temeiuri care nu și-au găsit confirmarea în instanța de recurs.
Referitor la recursul declarat de către inculpata Plămădeală Cristina.
7.1. Recurenta a invocat drept temeiuri de recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct.
6), 8), 10) Cod de procedură penală, solicitînd casarea hotărîrilor adoptate și
dispunerea achitării.
Astfel, temeiurile de casare a hotărîrilor judecătorești prevăzute de art.427 alin.(1)
pct.6), 8) și 10) Cod de procedură penală, stipulează că instanța de apel nu s-a
pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărîrea atacată nu cuprinde
motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției este expusă neclar, sau nu au
fost întrunite elementele infracțiunii și s-au aplicat pedepse individualizate contrar
prevederilor legale. Analizînd aceste temeiuri în raport cu motivele invocate în recurs,
Colegiul penal constată că acestea nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului
declarat.
La fel, Colegiul penal constată că lecturînd textul deciziei instanței de apel, se
observă că decizia adoptată cuprinde răspunsuri la toate motivele relevante pe care se
întemeiază soluția de vinovăție a inculpatei și calificării acțiunilor ei. Decizia instanței
de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și
întemeiată, în legătură cu ce nu se constată prezența temeiurilor prevăzute de art. 427
alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală.
Cu referire la aceste temeiuri invocate de recurentă precum că : „instanța de apel
nu s-a expus, nu a cercetat și nu a apreciat la justa valoare probele care dovedesc cu
certitudine vinovăția inculpatei”, Colegiul penal constată că vina inculpatei în
săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal a fost dovedită
deplin prin probele administrate în cadrul urmăririi penale, examinate în prima instanță
și verificate în instanța de apel, pe care instanța de recurs le însușește, cum sunt :
declarațiile martorilor Condorache Maria, Condorache Vasile, Țariuc Viorica,
Lopotenco Ivan, Spînache Maria, Duminică Eugenia, precum și probele scrise
administrate pe caz : raportul privind constatarea faptei infracționale din 26.11.2013
(f.d.5, vol. I); proces-verbal de cercetare a locului producerii accidentului rutier din
26.11.2013 cu schița și tabelul fotografic anexate la el, ce a avut loc pe banda de
deplasare cu sens opus (f.d.6-11, vol. I); proces-verbal privind verificarea stării de
ebrietate alcoolică din 26.11.2013 (f.d.12, vol. I); proces-verbal nr.354 al examinării
medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și
naturii ei din 26.11.2013, prin care s-a constatat că Plămădeală Cristina nu se afla în
stare de ebrietate alcoolică la momentul producerii accidentului rutier (f.d.14-15,
vol.I); raportul de expertiză medico-legală Nr.101 de examinare a cadavrului minorului
Pojar Cătălin (f.d.53-54, vol. I). Astfel, acest argument este unul neîntemeiat și pur
declarativ cu scop de a evita răspunderea penală.
9
7.1.1. În privința motivului invocat de recurentă, precum că „în cadrul urmăririi
penale inculpata a solicitat numirea unei expertize autotehnice (f.d.105, vol. I),
demersul fiind respins nemotivat, astfel s-a ignorat argumentul inculpatei privind
imposibilitatea evitării tamponării pietonului Pojar Cătălin din cauza situații rutiere
și comportamentului acestuia din urmă”, Colegiul penal menționează că acest motiv
nu a fost declarat în prima instanță și în instanța de apel, iar conform prevederilor art.
427 alin. (2) Cod de procedură penală, temeiurile menționate la alin.(1) a art. 427 Cod
de procedură penală, pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în
apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel, astfel, din acest considerent, instanța
de recurs respinge acest temei ca fiind declarativ și neîntemeiat și menționează că
instanța de recurs verifică legalitatea hotărîrii contestate în baza cumulului de probe
din materialele dosarului penal.
7.1.2. Ce ține de motivul invocat de recurentă, precum că „instanța de apel în
motivarea soluției de condamnare a înăsprit pedeapsa, cu ce nu este de acord”, motiv
care se încadrează la temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10 Cod de procedură
penală, Colegiul penal constată că este unul declarativ și constituie opinia subiectivă a
recurentei, deoarece instanța de apel este în drept să înăsprească pedeapsa la apelul
părții vătămate. Conform art. 410 alin.(1) Cod de procedură penală este stipulat că
instanța de apel, soluționînd cauza, nu poate crea o situație mai gravă pentru persoana
care a declarat apel, dar ținînd cont că apelul a fost depus de către partea vătămată,
conform art. 401 alin. (1) pct.3) Cod de procedură penală, în latura penală, care a
solicitat o pedeapsă mai aspră, astfel instanța de apel este în drept să aplice o pedeapsă
mai aspră decît instanța de fond. Prin urmare, Colegiul penal consideră că instanța de
apel a motivat corect decizia sa, menționînd că „prevederile art. 90 Cod penal, se
aplică ținîndu-se cont de persoana celui vinovat, prezumînd recunoașterea de către el
a faptei penale și manifestarea dorinței de a se corecta, dînd dovadă de un
comportament regretabil pentru cele săvîrșite și dorința de a recupera prejudiciul
cauzat prin infracțiune. Aceste împrejurări fiind lipsă în cauza cet. Plămădeală
Cristina, ceea ce face imposibilă aplicarea în privința ei a dispozițiilor respectivei
norme penale”.
În acest context, Colegiul penal consideră că instanța de apel just a ajuns la
concluzia de a dispune executarea reală de către inculpata Plămădeală Cristina a
pedepsei cu închisoare, ținînd cont și de prevederile art. 61, 75 Cod penal, luînd
totodată în considerație de personalitatea inculpatei, care deși este la prima abatere de
lege, n-a conștientizat pericolul social a faptelor comise, nu regretă și nu se căiește de
cele săvîrșite, manifestînd o atitudine indiferentă față de rudele victimei, necontribuind
la recuperarea prejudiciului material și moral cauzat prin infracțiune.
7.1.3. Prin urmare, instanța de recurs reține, că temeiurile invocate de inculpată,
prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10) Cod de procedură penală, nu și-au găsit
confirmare la examinarea recursului, nefiind stabilite asemenea erori de drept în speța
examinată. Astfel, acest recurs este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.
10
Referitor la recursul ordinar declarat de avocatul Murzac Angela în numele
succesorului părții vătămate Pojar Ecaterina.
7.2. Recurentul a invocat ca temei de recurs art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de
procedură penală, care prevede că „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor
motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se
întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta
este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția
instanței”.
Colegiul penal constată că temeiul menționat nu și-a găsit confirmare la
examinarea recursului declarat în raport cu materialele cauzei, fiindcă instanța de apel
la examinarea cauzei a respectat prevederile 414 alin. (1), (2), 415 alin. (1) pct. 1) lit.
c), alin. (2) Cod de procedură penală și în hotărîrea adoptată s-a pronunțat asupra
tuturor motivelor relevante invocate în apelul declarat de avocatul Murzac Angela,
aceasta curprinzînd motivele pe care își întemeiază soluția. Instanța de apel n-a admis
erori de drept, care ar fi afectat soluția acesteia.
În acest sens, cu referire la motivele invocate de recurent, precum că „instanța de
apel, neîntemeiat a dispus admiterea doar parțială a acțiunii civile, încasînd de la
Plămădeală Cristina prejudiciul moral în sumă de numai 70000 lei din 1000000 lei
solicitați, deoarece la materialele cauzei penale au fost anexate ca probe documentele
ce atestă suferințele suportate” Colegiul penal conchide că decizia instanței de apel
cuprinde răspuns la aceste motive, fiind indicat că prevederile art.221 Cod de
procedură penală au fost îndeplinite de către prima instanță la adoptarea sentinței de
condamnare în cauza cet. Plămădeală Cristina, prin admiterea parțială a cerințelor de
despăgubire morală formulate de succesorul părții vătămate Pojar Ecaterina, cu
încasarea în beneficiul ei de la inculpată a daunei morale în sumă de 70000 lei.
Astfel, Colegiul penal menționează că instanța de apel a aplicat just și întemeiat
prevederile art. 219 alin. (2) pct. 4), alin. (4) și prevederile art. 220 alin. (2) și (3) Cod
de procedură penală, care reglementează procedura de soluționare a acțiunilor civile în
cadrul procesului penal și aplicabilitatea legii civile în raport cu cea penală, astfel, că
hotărîrea privind acțiunea civilă urmează a fi adoptată în conformitate cu normele
dreptului civil și altor domenii de drept.
Totodată, Colegiul penal mai menționează că instanța de apel just și-a argumentat
poziția asupra motivelor invocate în apel, invocînd că „cerințele formulate de către
succesorul părții vătămate Pojar Ecaterina și avocatul acesteia, Murzac Angela
privind mărirea cuantumului prejudiciului moral la 1000000 lei urmează a fi parțial
respinse ca fiind nefondate, or suma pretinsă nu numai că este exagerat de mare, chiar
dacă rămâne a fi incomparabilă cu suferințele psihice și fizice suportate ca rezultat al
decesului copilului minor, este și una ireală pentru achitare, ținînd cont inclusiv și de
categoria infracțiunii imputate inculpatei, făcînd parte conform art. 16 alin. (4) Cod
penal din categoria infracțiunilor grave”. Se mai invocă, că și condamnarea inculpatei
Plămădeală Cristina la pedeapsa reală cu închisoarea, tot servește o compensare morală
11
pentru suferințele succesorului părții vătămate în speța dată.
La fel, potrivit dispozițiilor art. 225 alin. (3) Cod de procedură penală în cazul în
care cuantumul despăgubirilor materiale nu e probat prin date obiective, acțiunea civilă
se admite în principiu, lăsîndu-se ca asupra cuantumului despăgubirilor materiale să se
expună instanța în ordinea procedurii civile.
Colegiul penal constată că într-adevăr în apelul declarat de avocatul Murzac
Angela (f.d.267-269, vol.I), nu sunt indicate probele care ar confirma în mărime
deplină încasarea daunei materiale solicitate, din care motiv instanța de apel corect s-a
condus de prevederile art.387 alin. (3) Cod de procedură penală.
Referitor la cheltuielile judiciare suportate de succesorul părții vătămate Pojar
Ecaterina invocate în recurs, instanța de recurs menționează că recurenta urmează să
soluționeze această chestiune prin cereri depuse organului de urmărire penală, primei
instanțe și instanței de apel în baza art. 228 alin. (5) Cod de procedură penală, cu
privire la compensarea cheltuielilor suportate în legătură cu examinarea acestui dosar
penal, la fiecare etapă a procesului.
Cu referire la argumentul invocat de către avocatul Murzac Angela în numele
succesorului părții vătămate Pojar Ecaterina în cererea de recurs, precum că : „instanța
de apel, neîntemeiat a ajuns la concluzia, că acțiunea civilă în partea încasării
prejudiciului material, urmînd ca asupra cuantumului prejudiciului să se expună
instanța de judecată în ordinea procedurii civile, astfel prin nesoluționarea acțiunii
civile în procesul penal, succesorului părții vătămate Pojar Ecaterina i-a fost îngrădit
liberul acces la justiție, drept generat de art.6 din Convenția pentru Apărarea
drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale”, Colegiul penal menționează că,
potrivit art. 427 alin.(2) Cod de procedură penală „Temeiurile menționate la alin.(1)
pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a
avut loc în instanța de apel”.
Din materialele cauzei, instanța de recurs constată că aceste argumente nu au fost
invocate în cererea de apel (f. d. 267-269, vol. I) depusă de către avocatul Murzac
Angela în numele succesorului părții vătămate Pojar Ecaterina.
Reieșind din cele expuse supra, instanța de recurs conchide că nu se va expune
asupra acestora, deoarece sunt indicate în cererea de recurs contrar prevederilor art.
427 alin.(2) Cod de procedură penală.
Referitor la argumentul invocat în recurs, potrivit căruia „instanța de fond
neîntemeiat a ridicat interdicția de înstrăinare a automobilului de model „Ford
Fusion” cu n/î SG AQ 586, cu restituirea proprietarului”, Colegiul penal menționează
că automobilul dat este cu drept de proprietate a inculpatei Plămădeală Cristina, asupra
căruia prin sentință a fost ridicată interdicția de înstrăinare, fiind restituit proprietarei
fără nici o motivare atît în sentință cît și în decizia instanței de apel, acest motiv a
rămas fără argumentare. Colegiul penal consideră că această eroare neînsemnată a
instanțelor judecătorești poate fi corectată prin solicitarea depunerii sechestrului asupra
acestui autoturism în procedura civilă.
12
7.2.1. Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că temeiul invocat de
recurent pentru recurs, prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu
și-a găsit confirmare la examinarea recursului ordinar declarat.
7.3. Prin urmare, Colegiul penal menționează că la judecarea cauzei în ordine de
apel, instanța a respectat prevederile legale, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură
penală. Astfel, recursurile ordinare declarate de inculpata Plămădeală Cristina și de
avocatul Murzac Angela în numele succesorului părții vătămate Pojar Ecaterina, se
declară inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către inculpata Plămădeală
Cristina și de către avocatul Murzac Angela în numele succesorului părții vătămate
Pojar Ecaterina, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 17
iunie 2015, în cauza penală privind-o pe Plămădeală Cristina Andrei, ca fiind vădit
neîntemeiate.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 21 ianuarie 2016.
Președinte Ursache Petru
Judecătorii Timofti Vladimir
Alerguș Constantin
13
14