1ra-1364/2015 — art. 152 alin. 2 lit. e, 82 alin. 2 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 152 alin. 2 lit. e, 82 alin. 2 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 5, 6, 10 CPP
1ra-1364/2015 — art. 152 alin. 2 lit. e, 82 alin. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)
Dosarul nr. 1ra-1364/2015
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
23 decembrie 2015 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
președinte - Petru Ursache
judecătorii - Constantin Alerguș, Vladimir Timofti,
a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de
către avocatul Semenciuc Ecaterina în numele inculpatului Gore Simeon și de
inculpatul Gore Simeon, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău, din 18 iunie 2015, în cauza penală în privința lui
Gore Simeon Constantin, născut la
27.09.1979, originar și domiciliat în
s. Corjova, r-nul Criuleni.
Termenul de examinare a cauzei:
prima instanță: 22.05.2014 - 31.03.2015;
instanța de apel: 24.04.2015 - 18.06.2015;
instanța de recurs: 08.09.2015 - 23.12.2015
Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală
legal executată.
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Criuleni, din 31.03.2015, Gore S. a fost
condamnat în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, la 5 ani închisoare.
În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite a fost
suspendată condiționat pe un termen de probă de 4 ani.
Prin aceeași sentință, a fost încetat procesul penal în partea învinuirii lui
Poalelungi A., de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod
penal, pe motivul decesului acestuia.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut, că la 17.04.2013, în
jurul orei 2000, inculpații Gore S. și Poalelungi Al-dru, fiind în stare de ebrietate
alcoolică, avînd intenția unică de a-i cauza vătămări corporale lui Cerlat C., s-au
deplasat pe teritoriul gospodăriei țărănești „Golipeia” din s. Corjova, r-ul
Criuleni, unde în casa paznicului intenționat i-au aplicat ultimului lovituri pe
diferite părți ale corpului cu pumnii, picioarele și cu niște bețe din lemn, în
rezultatul cărui fapt i-au cauzat ultimului potrivit raportului de examinare
medico-legală nr. 110D, din 22.04.2013, vătămări corporale medii.
Împotriva sentinței a declarat apel procurorul, care a solicitat casarea
acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului
1
stabilit pentru prima instanță prin care inculpatul Gore S. să fie condamnat în
baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, la 6 ani închisoare, cu executare în
penitenciar de tip semiînchis.
În motivarea apelului a invocat că, pedeapsa aplicată inculpatului este
prea blîndă în coraport cu fapta comisă, nu v-a asigura atingerea scopurilor
esențiale ale legii și nu v-a fi restabilită echitatea socială. Totodată, instanța de
judecată nu a luat în considerare caracterul social periculos al faptei comise și
personalitatea inculpatului.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, din 18.06.2015,
a fost admis apelul declarat, casată sentința și pronunțată o nouă hotărîre de
condamnare a lui Gore S. în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal (redacția Legii
nr. 277 în vigoare 24.05.2009), cu aplicarea alin. (2) art. 82 Cod penal, la 5 ani
închisoare, în penitenciar de tip închis, termenul de executare a pedepsei urmînd
a fi calculat din ziua reținerii acestuia.
În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat, că prima
instanță corect a constatat starea de fapt și de drept reținută în sarcina
inculpatului, însă nejustificat a aplicat prevederile art. 90 Cod penal, or în
prezența stării de recidivă nu putea fi dispusă suspendarea condiționată a
pedepsei, deoarece inculpatul Gore S. anterior a fost condamnat prin sentința
Tribunalului Chișinău, din 20.11.1997, în baza art. 88 pct. 1), 6), 7), 121 alin. (2)
pct. 1), 2), 3), 7), 39 Cod penal (redacția Legii din 24.03.1961), la 11 ani închisoare și
prin sentința Judecătoriei Criuleni, din 22.03.2005, în baza art. 187 alin. (2) lit. b),
d), f), 85 Cod penal (redacția Legii nr.985 din 18.04.2002), la 5 ani și 6 luni
închisoare, eliberîndu-se din locurile de detenție condiționat înainte de termen,
cu 1 an și 11 luni conform încheierii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, din
24.04.2009, astfel prin prisma prevederilor art. 111 alin. (1) lit. i) Cod penal, de la
executarea pedepsei precedente la situația din 24.04.2009, nu expiraseră termenul
de stingere a antecedentului penal (8 ani), fiind în prezența a două condamnări
pentru infracțiuni intenționate.
Totodată, instanța de apel a menționat că, la individualizarea și stabilirea
măsurii pedepsei inculpatului, instanța de fond nu a acordat eficiență deplină
prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal, scopul pedepsei, caracterul și gradul
prejudiciabil al infracțiunii săvîrșite, deoarece, infracțiunea imputată conform
art. 16 Cod penal (redacția Legii nr. 277 din 24.05.2009), face parte din categoria
celor grave, pentru care legea prevede pedeapsă maximă cu închisoare pe un
termen de pînă la 6 ani.
Împotriva deciziei instanței de apel au declarat recursuri ordinare
avocatul Semenciuc E. în numele inculpatului și inculpatul Gore S., care au
solicitat casarea acesteia cu menținerea sentinței, argumentînd următoarele:
- avocatul Semenciuc E. făcînd trimitere la prevederile pct. 6) alin. (1) art. 427
Cod de procedură penală a menționat, că starea de recidivă invocată de procuror
2
nu are un suport probatoriu, or la materialele cauzei nu este anexată o sentință în
acest sens;
- inculpatul nu s-a prezentat la ședința de judecată deoarece nu a cunoscut
despre locul și data petrecerii ședinței și nici nu a făcut cunoștință cu cererea de
apel a acuzatorului de stat pentru a pregăti o poziție de apărare.
- inculpatul Gore S. fără a invoca vreun temei din cele prevăzute la art. 427
Cod de procedură penală, a menționat că instanța de apel greșit a aplicat în
privința sa prevederile alin. (2) art. 82 Cod penal.
6.1. Procurorul a depus referință asupra recursului declarat, care a solicitat
inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, invocînd că instanța de apel
a stabilit o pedeapsă corectă și echitabilă.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate,
în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității
acestora, din următoarele considerente.
Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de
recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia
în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat.
Avocatul își întemeiază recursul său în baza pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de
procedură penală, totodată semnalînd și pct. 5), 10) a aceleiași norme procesual
penale care stipulează că: hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului
pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul
în care cauza a fost judecată în primă instanță sau în apel fără citarea legală a unei părți
sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța
despre această imposibilitate; instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor
invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;
s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.
Colegiul penal reține că recurenții critică chestiunea de apreciere a
probelor, în particular obiectînd asupra aplicări prevederilor art. 82 alin. (2) Cod
penal, în privința inculpatului din considerentul că la materialele cauzei nu este
anexată sentința care ar fonda aplicarea prevederilor enunțate.
În continuare, Colegiul penal menționează că, avocatul în recursul său
pretinde că, ,,În decizia recurată este indicat faptul că Gore Simion a fost citat legal, dar
nu s-a prezentat. Expunerea dată este o eroare deoarece Gore Simion nu s-a prezentat la
ședința de judecată deoarece nu a cunoscut despre locul și data petrecerii ședinței și nici
nu a făcut cunoștință cu cererea de apel a acuzatorului de stat pentru a pregăti o poziție
de apărare în acest sens.”, reieșind din materialele dosarului supus judecării,
Colegiul atestă că, instanța de apel a întreprins măsurile necesare pentru citarea
legală a inculpatului, fapt confirmat prin citațiile adresate inculpatului (f.d. 232,
239, 243, vol. I) și avizul de recepție anexat (f.d. 244, vol. I), care a fost remis de
către oficiul poștal în adresa instanței de apel.
3
Mai mult, potrivit cererii inculpatului din 21.05.2015, (f.d. 235, vol. I),
ultimul fiind citat legal la ședința de judecată (din 21.05.2015), în instanța de apel,
s-a prezentat și a confirmat că a recepționat citația la 20.05.2015, însă a solicitat
amînarea ședinței pentru altă dată, din motiv că nu ar fi reușit să încheie contract
cu un alt avocat.
Astfel, instanța de recurs respinge acest argument, întrucît materialul
probator atestă că ultimul s-a eschivat de la participarea în ședințele de judecată
și a fost informat despre apelul declarat de acuzatorul de stat, or potrivit
materialelor cauzei (f.d. 230, vol. I), la adresa inculpatului a fost remisă copia
apelului pentru cunoștință.
Totodată, conform alin. (3) art. 321 Cod de procedură penală, Colegiul
penal reține, că în cazul judecării cauzei în lipsa inculpatului, participarea
apărătorului și, după caz, a reprezentantului lui legal este obligatorie - dispoziție
legală care a fost strict respectată de către instanța de apel și se confirmă prin
mandatele apărătorilor Semenciuc E. (f.d. 245, vol. I) și Drăgan P. (f.d. 246, vol. I),
precum și prin procesele verbale ale ședințelor de judecată.
Colegiul penal conchide că temeiul invocat de către avocat și prevăzut la
pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală nu și-a găsit confirmarea la
examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la
examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod
de procedură penală și în hotărîrea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor
motivelor invocate în apel, cuprinzînd și motivele pe care se întemeiază soluția
adoptată. Din textul deciziei recurate se constată că instanța de apel, a cercetat
toate probele prezentate, apreciindu-le din punct de vedere al pertinenței,
concludenței și utilității acestora și care în ansamblul lor, au confirmat
corectitudinea condamnării inculpatului pentru săvîrșirea infracțiunii imputate.
În continuare, Colegiul penal menționează că, conform prevederilor art. 34
Cod penal, se consideră recidivă comiterea cu intenție a unei sau mai multor
infracțiuni de o persoană cu antecedente penale pentru o infracțiune săvîrșită cu
intenție, iar conform art. 82 alin. (2) Cod penal, recidiva se consideră periculoasă
dacă persoana condamnată la închisoare anterior de două ori pentru infracțiuni
intenționate a săvîrșit din nou cu intenție o infracțiune, astfel, potrivit
materialelor cauzei (f.d. 82, 183, vol. I), inculpatul anterior a fost condamnat
eliberîndu-se din locurile de detenție condiționat înainte de termen, cu 1 an și 11
luni, conform încheierii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, din 24.04.2009,
respectiv, de la executarea pedepsei precedente nu expiraseră 8 ani, termen
prescris la art. 111 alin. 1 lit. i) Cod penal, fiind în prezența a două condamnări
pentru infracțiuni intenționate.
Astfel, Colegiul statuează că, temeiul pentru recurs prevăzut la pct. 10)
alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, invocat de recurenți, nu persistă în
cauza dată, deoarece la stabilirea pedepsei inculpatului s-a ținut cont în măsură
4
deplină de principiile generale de individualizare a pedepsei, de gravitatea
infracțiunii săvîrșite, de personalitatea inculpatului, de circumstanțele atenuante,
de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului, astfel
fiind respectate dispozițiile art. 61, 75, 76, 82 Cod penal, stabilindu-i-se o
pedeapsă echitabilă pentru fapta comisă.
Adițional, Colegiul penal menționează că, sancțiunea art. 152 alin. (2) lit. e)
Cod penal (redacția Legii nr. 277 din 24.05.2009), prevedea pedeapsa închisorii de
la 3 la 6 ani, astfel pedeapsa numită inculpatului nu poate fi mai mică de 2/3 din
maximul celei mai aspre pedepse și conform art. 90 alin. (4) Cod penal, nu se
admite suspendarea condiționată a executării pedepsei în cazul stării de recidivă.
În aceste condiții, Colegiul penal, consideră că n-a fost constatată prezența
în speța examinată a careva erori de drept, ce ar servi drept temei de implicare a
instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate.
Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, la judecarea cauzei
în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale prescrise la art. 414 - 419
Cod de procedură penală, impunîndu-se în consecință inadmisibilitatea
recursurilor ordinare declarate la caz, ca fiind vădit neîntemeiate.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E:
Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocatul Semenciuc
Ecaterina în numele inculpatului Gore Simeon și de inculpatul Gore Simeon,
împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, din 18 iunie 2015,
în cauza penală în privința lui Gore Simeon Constantin, ca fiind vădit
neîntemeiate.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 21 ianuarie 2016.
Președinte Petru Ursache
Judecătorii Constantin Alerguș
Vladimir Timofti
5