1ra-1182/2015 — art.186 alin.2 lit.d CP

Prima instanță: 05.11.2013 – 22.12.2014;

Instanța de apel: 22.01.2015 – 29.05.2015;

Instanța de recurs: 05.08.2015 – 16.12.2015. A C O N S T A T A T : 1. Prin sentința Judecătoriei Rezina din 22 decembrie 2014, Ucrainciuc Nicolae Timofei a fost achitat pe capătul de învinuire privind sustragerea pe ascuns a 12 m3 de cotileț în sumă totală de 1080 lei. Ucrainciuc Nicolae Timofei a fost recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin.(2) lit. d) Cod penal și stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 750 unități convenționale, ce constituie 15000 lei. Acțiunea civilă a fost admisă parțial, dispunîndu-se încasarea din contul lui Ucrainciuc Nicolae Timofei în beneficiul Întreprinderii Cooperatiste de colectare, producție și comerț „COLPRODCOOP” din or. Rezina a MOLDCOOP prejudiciul material în sumă de 27 125,00 lei. 2. Potrivit sentinței s-a constatat că, în perioada lunilor martie-aprilie 2013, Ucrainciuc Nicolae Timofei, din intenții de profit, avînd acces liber, a sustras pe ascuns din carcasul pavilionului nefinisat, ce aparține Întreprinderii Cooperatiste de colectare, producție și comerț „COLPRODCOOP” a MOLDCOOP, amplasat în piața 1 comercială din or. Rezina, str. Șciusev 4, bunuri materiale în sumă de 27 125, 00 lei, astfel, cauzîndu-i proprietarului daună materială în proporții considerabile. De către organul de urmărire penală, inculpatul Ucrainciuc Nicolae Timofei se învinuiește de faptul că, în perioada lunilor martie-aprilie 2013, din intenții de profit, avînd acces liber, a sustras pe ascuns din carcasul pavilionului nefinisat, ce aparține Întreprinderii Cooperatiste de colectare, Producție și Comerț „COLPRODCOOP” a MOLDCOOP, amplasat în piața comercială din or. Rezina, str. Șciusev 4, cotileț în cantitate de 12 m3 , în sumă totală de 1080 lei. 3. Sentința a fost atacată cu apeluri de către procuror și inculpatul Ucrainciuc Nicolae. 3.1. În motivarea apelului, procurorul a invocat că, achitarea inculpatului pe capătul de învinuire privind sustragerea a 12 m3 de cotileți nu este corectă, deoarece cumulul de probe administrate la urmărirea penală și cercetate în ședința de judecată confirmă vinovăția inculpatului de sustragere nu numai a bălcilor de metal, dar și a 123 de cotileț, cu toate că acesta vina nu a recunoscut și a înaintat diferite versiuni privind proveniența bălcilor din metal, care au fost depistate la locul, unde feciorul lui, Ucrainciuc Igor, în s. Slobozia-Horodiște, r-nul Rezina, construiește un magazin de realizare a materialelor de construcție. A solicitat, casarea sentinței, în ce privește achitarea lui Ucrainciuc Nicolae pe faptul sustragerii de către ultimul a 12 m3 de cotileț în sumă totală de 1 080 lei și pronunțarea unei noi hotâriri, prin care Ucrainciuc Nicolae să fie recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal și menținută pedeapsa stabilită sub formă de amendă în mărime de 750 unități convenționale, și a admite integral acțiunea civilă a reprezentantului părții vătămate, Ludmila Vulpe în sumă de 28 205 lei. 3.2. Inculpatul Ucrainciuc Nicolae, în apelul declarat, a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să fie achitat, invocînd următoarele argumente:  în ședința de judecată nici un martor, chiar al acuzării, nu au declarat faptul că l-ar fi văzut cum fura sau ducea spre proprietatea sa vre-un obiect dintre acelea care se impută că le-ar fi sustras, mai mult ca atît, că toți martorii au confirmat că o singură persoană nu putea să ducă asemenea obiecte metalice, fără ajutor tehnic, transport;  nu i se impută semnul calificativ „de către două sau mai multe persoane”, și de aceasta nu este înțeles cum instanța l-a condamnat pentru comiterea acestei infracțiuni.  a menționat faptul că teritoriul pieții este păzit, în baza unui contract cu Serviciul Pază de Stat al MAI, fapt confirmat și de reprezentantul părții vătămate;  pe proprietatea sa, nu au fost depistate bunurile ce i se impută, fapt care poate fi constatat, consultînd procesul-verbal din 10 mai 2013, în care se indică clar ce metal a fost depistat în s. Slobozia, r-nul Horodiște, pe care instanța nu l-a consultat;  a fost îngrădit dreptul dispunerii unei expertize, pentru a constata dacă metalul depistat la proprietatea sa corespunde după dimensiuni și calitate celui ce 2 se presupune a fi sustras, precum și a se constata care este prețul acestui metal, acceptînd prețuri din internet, prețuri pe care le-a acceptat și judecătorul;  instanța nu a indicat în sentință declarațiile martorilor apărării Soltînschii Victor, Lupașco Nicolae și Zaiaț Nicolae, care au confirmat faptul că inculpatul avea pe proprietatea sa metal încă de prin anii 2004, adus din localitatea Solonceni, unde dezasamblase o construcție metalică, doar a indicat că declarațiile martorilor se apreciază critic;  instanța nu a constatat cu certitudine cînd și în ce mod a fost comisă această infracțiune, ceea ce contravine prevederilor pct. 19 al Hotărîrii Plenului CSJ, potrivit căruia partea descriptivă a sentinței va cuprinde descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicîndu-se locul, timpul, modul săvîrșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii;  sentința adoptată este ilegală, deoarece achită pe un capăt de învinuire, fără să indice modul achitării și condamnă de fapt tot pe același capăt de învinuire, așa cum a procedat judecătorul în cazul de față;  a menționat că, nu poate constitui probă în sensul art. 93 alin. (2) pct. 5) Cod penal, certificatul eliberat de SRL „Constanta Plus” privind sumele incluse în învinuire 11 430 lei și 14 675 lei, deoarece nu este clar care este domeniul de activitate al acestui SRL, dacă are atribuție cu comercializarea metalului și dacă este abilitată să ofere asemenea informații, și nu este clar cînd a fost eliberat acest certificat, deoarece nu există dată sau număr de ieșire;  a atras atenția la faptul că, inițial a existat o plîngere pe faptul furtului în cauză, cu indicarea anumitor obiecte care a fost examinată mai mult timp, suma pagubei depășea 108 000 lei, dar după ce poliția a intervenit pe proprietatea inculpatului, constatînd prezența unor obiecte din metal, în opinia lor, asemănătoare cu cel ce se presupune a fi sustras, a apărut o altă plîngere, deja cu indicarea altor obiecte și cu indicarea unei sume mai mici.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 mai 2015 a fost respins ca nefondat apelul declarat de către procuror și admis apelul declarat, de către inculpatul Ucrainciuc Nicolae, casată sentința și pronunțată o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care Ucrainciuc Nicolae Timofei a fost achitat de sub învinuirea imputată în baza art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost comisă de inculpat.

În motivarea soluției date instanța de apel a constatat că, inculpatul Ucrainciuc Nicolae a fost pus sub învinuire pe art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, pentru faptul că, în perioada lunilor martie-aprilie 2013, din intenții de profit, avînd acces liber, a sustras pe ascuns din carcasul pavilionului nefinisat, ce aparține Întreprinderii Cooperatiste de colectare, producție și comerț „COLPRODCOOP” a MOLDCOOP, amplasat în piața comercială din or. Rezina str. Șciusev 4, bunuri materiale în sumă de 27 125, 00 lei, astfel, cauzîndu-i proprietarului daună materială în proporții considerabile. Analizînd toate probele prezentate de acuzatorul de stat, Colegiul penal a ajuns la concluzia că fapta dată nu a fost comisă de Ucrainciuc Nicolae, deoarece există prea multe dubii, care urmează a fi interpretate în favoarea inculpatului, și anume: 3  în primul rînd, nu a fost efectuată o expertiză comercial – contabilă, care ar fi constatat cu exactitate ce fel de metal a fost depistat în gospodăria inculpatului și a fiului său și dacă acel metal este anume cel sustras de la pavilionul din piață;  în al doilea rînd, nu a fost constatat cînd anume ( ziua - noaptea ) a fost sustras metalul din pavilionul întreprinderii „COLPRODCOOP” din or. Rezina a MOLDCOOP, în situația cînd acel pavilion se afla pe teritoriul pieței agricole din or. Rezina, care avea serviciu de pază și unde se aflau acele persoane, care supravegheau bunurile aflate în piață;  în al treilea rînd, bucățile de metal depistate la locul cercetării în s. Slobozia Horodiște, r-nul Rezina, nu corespund acelor bucăți de metal care au dispărut din pavilionul nominalizat, fapt confirmat prin procesul verbal de cercetare la fața locului din 10.05.2013 ( f. d. 42). Totodată, Colegiul penal a indicat că declarațiile reprezentantului părții vătămate Vulpe Ludmila, le apreciază critic și nu pot servi drept probă, ce ar confirma vinovăția inculpatului, deoarece ea nu a prezentat acte contabile, care ar demonstra că pavilionul și cotilețul au fost primite la balanța întreprinderii „COLPRODCOOP” din or. Rezina, și totodată, a semnat actul privind paguba cauzată întreprinderii, fără să fi verificat acest lucru ori să fi inspectat starea de lucruri care era la momentul întocmirii actului. La fel, nici prin declarațiile martorilor Gherlovan S., Vișnevschi Al., Gaidăi I., Popa A., Latiș I. nu a fost confirmată acuzarea înaintată inculpatului Ucrainciuc Nicolae, deoarece aceștia au declarat că barele din metal nu puteau fi scoase de pe teritoriul pieții de o singură persoană, fără să fi fost tăiate în bucăți mai mici și fără să se folosească de transport adecvat, iar martorii apărării, Lupașco N., Soltînschi V. au confirmat că inculpatul a transportat mult metal în urma demolării unei alte construcții metalice din s. Solonceni în s. Slobozia-Horodiște, r-nul Rezina (f. d. 153). Instanța de apel a considerat că circumstanțe constatate confirmă, de rînd, cu celelalte probe din dosar, versiunea inculpatului, precum că el nu a sustras barele metalice, de care este învinuit. Astfel, acuzarea de stat nu a prezentat probe care ar confirma vinovăția inculpatului în comiterea furtului calificat de bare metalice de pe teritoriul pieței comerciale din or. Rezina, care ar fi aparținut Întreprinderii Cooperatiste de colectare, producție și comerț „COLPRODCOOP”. Referitor la episodul furtului de cotileți, Colegiul penal a constatat că, instanța de fond just a concluzionat că fapta dată nu a fost comisă de inculpat și că acuzarea nu a prezentat probe, care ar confirma cînd a avut loc fapta și dacă acei cotileți depistați la fața locului, erau cei dispăruți de la pavilion, și ce cantitate de cotileți a fost sustrasă. Acțiune civilă înaintată de către Întreprinderea Cooperatistă de colectare, producție și comerț „COLPRODCOOP” or. Rezina, a fost respinsă de către instanța de apel, în conformitate cu art. 221 Cod de procedură penală, pe motiv de achitare a lui Ucrainciuc Nicolae. 4

Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către procuror și de reprezentantul părții vătămate Întreprinderea Cooperatistă de colectare, producție și comerț „COLPRODCOOP”. 6.1. Procurorul în recursul declarat solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în alt complet de judecată, invocînd temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală - hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, ori motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărîrii, indică următoarele argumente:  instanța de apel eronat a apreciat circumstanțele constatate prin probele administrate de organul de urmărire penală, care dovedesc cu certitudine că infracțiunea imputată inculpatului Ucrainciuc Nicolae a fost săvîrșită de acesta, procurorul în continuare expunînd declarațiile reprezentantului părții vătămate și a martorilor;  instanța de apel urma să aprecieze critic declarațiile inculpatului Ucrainciuc Nicolae, deoarece acesta a dat declarații contradictorii, în ce privește procurarea obiectelor din metal și a cotileților, și anume, procurate de la fostul director al pieții Molceanov (care a decedat cu 15 ani în urmă), și ulterior, înaintînd versiunea că metalul a fost procurat din s. Solonceni în anul 2004;  menționează faptul că, potrivit proceselor – verbale de cercetare la fața locului se confirmă că metalul depistat în proprietatea lui Ucrainciuc Nicolae prezenta urme proaspete că a fost tăiat. 6.2. Reprezentantul părții vătămate Întreprinderea Cooperatistă de colectare, producție și comerț „COLPRODCOOP”, prin recursul declarat solicită casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în alt complet de judecată, invocînd prevederile art.427 alin.(1) pct.6) și 8) Cod de procedură penală, potrivit cărora „hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, ori motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărîrii sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, sau nu au fost întrunite elementele infracțiunii”. În susținerea solicitării sale invocă următoarele argumente:  instanța de apel eronat a apreciat circumstanțele constatate prin probele administrate de organul de urmărire penală, care dovedesc cu certitudine că infracțiunea imputată inculpatului Ucrainciuc Nicolae a fost săvîrșită de acesta, expunînd în continuare declarațiile reprezentantului părții vătămate și a martorilor;  concluziile instanței de apel, precum că nu a fost efectuată o expertiză comercial – contabilă pentru a stabili ce fel de metal a fost depistat în gospodăria inculpatului și dacă acest metal a fost sustras de la pavilionul din piață, sunt neîntemeiate, deoarece astfel de expertiză nu poate da răspuns la aceste întrebări;  la adoptarea unei hotărîri de achitare nu s-a ținut cont de faptul că Ucrainciuc N. are în piața din or. Rezina de mai mulți ani un magazin și el este o persoană cunoscută printre angajații și vizitatorii pieții, inclusiv a pazei, astfel el 5 putea liber să pătrundă pe teritoriul pieții, să efectueze diferite lucrări, presupunîndu-se de cei din jur că el efectuează lucrări și încarcă materiale de la obiectele sale;  consideră că nu s-au luat în considerație depozițiile martorului Gherlovan S., care a indicat că Ucrainciuc N. a recunoscut furtul bălcilor de metal;  instanța de apel a comis erori de drept și a pronunțat soluția sa fără respectarea prevederilor legale, jurisprudenței CtEDO, precum și a practicii judiciare stabilite.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor declarate în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestora, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. 7.1. Recurenții invocă în recursurile declarate temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit căruia „hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, dacă hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței”. Analizînd decizia atacată, Colegiul constată că temeiul invocat de către recurent, prevăzut de norma citată supra, nu și-a găsit confirmare la examinarea recursurilor declarate, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (4), (5) și 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărîrea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate de către procuror și reprezentantul părții vătămate, aceasta cuprinzînd motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Instanța de recurs menționează că, potrivit normelor art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Conform art. 414 alin. (4) Cod de procedură penală, în vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Astfel, din materialele cauzei penale, Colegiul penal constată că inculpatul Ucrainciuc Nicolae a fost pus sub învinuire, recunoscut vinovat și condamnat de instanța de fond în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, cu indicii de calificare – 6 furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvîrșit cu cauzarea de daune în proporții considerabile, însă potrivit sentinței cu excluderea epizodului privind sustragerea pe ascuns a 12 m3 de cotileț în sumă totală de 1080 lei. Ulterior, instanța de apel, judecînd cauza cu respectarea prevederilor art. 414- 419 Cod de procedură penală, a pronunțat o nouă hotărîre, prin care Ucrainciuc Nicolae Timofei a fost achitat de sub învinuirea imputată în baza art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost comisă de inculpat. Instanța de recurs consideră că instanța de apel corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizînd obiectiv cumulul de probe prin рrisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect ajungînd la concluzia privind nevinovăția inculpatului Ucrainciuc Nicolae în săvîrșirea infracțiunii imputate, iar hotărîrea instanței de fond privind condamnarea acestuia pe epizodul de sustragere a bălcilor de metal a considerat-o neîntemeiată și eronată, deoarece nu au fost cercetate obiectiv probele administrate în cauza dată. Totodată, Colegiul penal consideră că instanța de apel corect a menținut concluzia instanței de fond în ce privește excluderea episodului din învinuire a furtului de cotileț, deoarece într-adevăr s-a constatat cu certitudine că fapta dată nu a fost comisă de inculpat, iar acuzarea nu a prezentat probe, care ar confirma vinovăția inculpatului. Astfel, instanța de recurs conchide că instanța de apel și-a motivat soluția sa în sensul achitării lui Ucrainciuc Nicolae de sub învinuirea imputată, așa cum este indicat în pct. 5 din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și repetarea căreia nu se impune. În aceste condiții Colegiul ajunge la concluzia că n-a fost constatată prezența în speța examinată a unor erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate. Totodată, Colegiul penal menționează faptul că recurenții își exprimă dezacordul cu aprecierea probelor dată în speță de către instanțele de fond, argumente care sunt similare celor invocate în cererea de apel declarată de către procuror și care au format obiect de examinare la judecarea cauzei în instanța de apel. În această ordine de idei, Colegiul relevă, că instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decît cea constatată de instanțe, acestea fiind atribuțiile exclusive al instanțelor de fond și de apel. 7.2. Referitor la temeiul invocat de către reprezentantul părții vătămate, și anume, art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, potrivit căruia „hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, cînd nu au fost întrunite elementele infracțiunii”, Colegiul penal consideră că nu este corect indicat la cazul dat, deoarece din conținutul recursului declarat de acesta se solicită adoptarea unei hotărîri de condamnare a inculpatului Ucrainciuc Nicolae de săvîrșirea infracțiunii imputate și nicidecum achitarea acestuia. 7 Subsidiar, Colegiul penal menționează că, opinia sa în ce privește întrunirea elementelor infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal, a fost expusă în pct.7.1 din prezenta decizie. 7.3. Astfel, instanța de recurs reține că temeiurile invocate de recurenți, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursurilor, nefiind stabilite careva erori de drept în speța examinată, care ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate. Prin urmare, hotărîrea atacată este legală și întemeiată. Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, de aceea recursurile ordinare declarate de procuror și de reprezentantul părții vătămate se declară inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E: Inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Scutelnic Cătălin, și de reprezentantul părții vătămate Întreprinderea Cooperatistă de colectare, producție și comerț „COLPRODCOOP”, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 mai 2015, în cauza penală în privința lui Ucrainciuc Nicolae Timofei, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la data de 14 ianuarie 2016. Președinte Ursache Petru Judecător Toma Nadejda Judecător Nicolaev Ghenadie 8