1ra-1000/15 — art. 186 alin. 2 lit. c CP

1ra-1000/15 — art. 186 alin. 2 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra-1000/2015

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

06 octombrie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Iurie Diaconu

Elena Covalenco

Ion Guzun

judecînd în ședință fără participarea părților recursul ordinar declarat de

procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Oleg Popov, prin

care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21

aprilie 2015, în cauza penală în privința lui

Saca Nicon Iacob, născut la

10.05.1976, originar și domiciliat în sat.

Pripiceni-Răzeși, r-nul Rezina,

Termenul de examinare a cauzei:

- prima instanță: 10.07.2014 - 30.12.2014;

- instanța de apel: 30.01.2015-21.04.2015;

- instanța de recurs: 08.07.2015 - 06.10.2015,

C O N S T A T Ă :

fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. c) Cod penal

fiindu-i aplicată pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 500 unități

convenționale, ce constituie 10 000 (zece mii) lei.

A fost admisă acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Ursu

Ecaterina și dispusă încasarea de la inculpat în beneficiul acesteia a prejudiciului

material cauzat în sumă de 2299,00 lei și cheltuielile de transport în sumă de

931,00 lei, în total 3 230 (trei mii două sute treizeci) lei.

2014, în jurul orei 02.00, Saca Nicon cu scop de profit, avînd intenția de a sustrage

bunurile altei persoane, a pătruns în gospodăria cet. Ursu Ecaterina din sat.

Pripiceni-Răzeși, r-nul Rezina, de unde pe ascuns a sustras 19 vergi metalice cu

lungimea de 11 metri și grosimea de 0,12 cm, în sumă totală de 2299 lei, după care

a încercat să mai sustragă încă 6 vergi metalice cu aceleași dimensiuni în sumă de

660 lei, însă nu a reușit din motiv că s-au trezit vecinii, cauzîndu-i astfel părții

vătămate o daună materială în proporții considerabile.

numele inculpatului, care a solicitat casarea acesteia cu pronunțarea unei noi

hotărîri potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță, prin care acțiunile lui Saca

Nicon să fie reîncadrate în baza art. 27,186 alin. (l) Cod penal.

Avocatul în motivarea apelului său a criticat sentința sub aspectul ilegalității

acesteia, indicînd că din probele administrate în cadrul procesului penal nu a fost

demonstrat faptul că de către inculpat au fost furate 19 vergi metalice, dar a fost

doar o tentativă de a sustrage 6 vergi metalice. Declarațiile inculpatului sunt

confirmate de către martorii M. Marchitan, G. Gadjiu, prin plîngerea părții

vătămate din 07.04.2014, prin procesul-verbal de percheziție din 30.04.2014,

potrivit căruia în gospodăria inculpatului nu a fost depistată nici o vargă metalică.

2015 s-a dispus admiterea apelului, casată sentința și pronunțată o nouă hotărîre,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Saca Nicon a fost

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 27, 186 alin. (1) Cod penal fiindu-i

aplicată pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 150 unități convenționale, ce

constituie 3000 (trei mii) lei.

4.1. La judecarea apelului instanța de apel a constatat că, la 02 aprilie

2014, în jurul orei 02.00, Saca Nicon cu scop de profit, avînd intenția de a sustrage

bunurile altei persoane, a pătruns pe ascuns în gospodăria cet. Ursu Ecaterina din

sat. Pripiceni-Răzeși, r-nul Rezina, de unde a încercat să sustragă 6 vergi metalice

cu lungimea 11 m. și grosimea de 0,12 cm., cu costul uneia de 11 lei, în sumă

totală de 660 lei, însă nu a reușit din motiv că s-au trezit vecinii.

De către Colegiul penal, acțiunile lui Saca Nicon au fost recalificate în baza

art. 27,186 alin. (1) Cod penal, drept tentativă de sustragere pe ascuns a bunurilor

altei persoane.

La baza deciziei respective, instanța de apel a pus: declarațiile inculpatului

Saca Nicon, ale părții vătămate Ursu Ecaterina, ale martorilor Nalbuș Veaceslav,

Gadjiu Ghenadie,Marchitan Marin,cît și materialele cauzei:

- plîngerea părții vătămate Ursu Ecaterina din 07.04.2014 precum că în

noaptea de 01 spre 02 aprilie 2014, Saca Nicon a încercat să sustragă vergi

metalice din gospodăria ei (f.d.5);

- proces-verbal de cercetare la fața locului din 02.04.2014 și anexă foto la

procesul-verbal potrivit căruia în cadrul cercetării la fața locului nu s-a ridicat

nimic ce ar prezenta interes pentru proces ( f.d.8-9);

- proces-verbal de percheziție din 30.04.2014, potrivit căruia la domiciliul lui

Saca Nicon nu au fost depistate careva obiecte (f.d.29);

- anunțul telefonic din 02.04.2014 în care este indicat că persoane

necunoscute au încercat să sustragă cîteva vergi metalice din gospodăria lui Ursu

Ecaterina (f.d.7).

Astfel, Colegiul penal dînd o apreciere proprie circumstanțelor stabilite și

apreciind totalitatea probelor administrate, a conchis că nu a fost confirmat că acele

19 vergi metalice încriminate inculpatului au fost sustrase de către acesta, or,

probele administrate și cercetate suplimentar, denotă incontestabil faptul tentativei

de sustragere pe ascuns de către Saca Nicon a bunurilor din gospodăria lui Ursu

Ecaterina, motiv pentru care acțiunile inculpatului au fost recalificate în baza art.

27,186 alin. (1) Cod penal.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului, Colegiul penal a

ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, de circumstanțele cauzei

enunțate, de persoana inculpatului, de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului, astfel că instanța de

apel a ajuns la concluzia că scopul pedepsei, poate fi atins prin aplicarea unei

pedepse non privative de libertate, sub formă de amendă în limita sancțiunii

prevăzute de lege pentru fapta comisă, dar ținînd cont și de art. 81 alin. (3) Cod

penal.

care invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) și 12) Cod de procedură

penală solicită casarea acesteia cu menținerea sentinței instanței de fond.

În motivarea recursului recurentul invocă faptul că:

- hotărîrea pronunțată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;

- a fost aplicată o pedeapsă penală individualizată contrar prevederilor legale;

- faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită;

- pătrunderea inculpatului în gospodăria părții vătămate Ursu Ecaterina și

cauzarea în rezultatul săvîrșirii infracțiunii a unei daune în proporții considerabile,

nu ar fi elemente relevante la încadrarea juridică a faptei efectiv săvîrșite de către

inculpat;

- în cadrul cercetărilor în instanța de apel, partea apărării nu a încercat să

combată și respectiv nu a dovedit faptul că procedînd la sustragerea fie și

neconsumată a bunurilor altei persoane inculpatul nu ar fi pătruns în gospodăria

părții vătămate Ursu Ecaterina sau dauna materială cauzată părții vătămate în

rezultatul tentativei de sustragere fie și a celor 6 vergi metalice nu ar fi

considerabilă pentru respectiva.

Atîta timp cît elementele respective nu au fost combătute, fapta inculpatului

urma a fi încadrată în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal indiferent dacă

fapta a fost realizată la etapa de tentativă sau este o infracțiune consumată.

- instanța de apel, atunci cînd a constatat fapta efectiv săvîrșită de către

inculpat, a indicat expres faptul că Saca Nicon „a pătruns pe ascuns în gospodăria

cet. Ursu Ecaterina", însă semnul pătrunderii nu 1-a raportat la prevederile

dispoziției art. 186 Cod penal în vederea stabilirii calificativului corespunzător al

componenței de infracțiune și dacă calificativul pătrunderii a fost reflectat

sporadic în textul deciziei recurate, atunci calificativul „cu cauzarea de daune în

proporții considerabile" nu a fost reflectat absolut.

- contrar cerințelor, în apel, instanța fără a face trimitere la efectul devolutiv,

casează integral sentința și omite a se expune (motivat sau nemotivat) asupra

necesității de a admite sau a respinge acțiunea civilă a părții vătămate Ursu

Ecaterina în partea încasării cheltuielilor pentru transport în sumă de 931 lei.

Astfel, recurentul consideră că instanța de apel, în mod abuziv a depășit

competențele și limitele judecății apelului părții apărării, creînd o situație

defavorabilă părții vătămate, situația pe care nu se miza în apelul avocatului. În

această ipoteză, recurentul consideră că decizia recurată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția, motiv de casare regăsit la art. 427 alin. (l) pct. 6) Cod de

procedură penală și că faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită-motiv de

casare regăsit la art. 427 alin. (l) pct. 12) Cod de procedură penală.

Întrucît instanța de apel a reîncadrat greșit acțiunile inculpatului la

componența de bază a infracțiunii de furt, recurentul consideră că inculpatului i-au

fost aplicate pedepse greșit individualizate în coraport cu pericolul social al

infracțiunii săvîrșite, personalității infractorului care anterior a fost condamnat

pentru săvîrșirea de infracțiuni identice, comportamentul acestuia după săvîrșirea

infracțiunii, or, respectivul nu a restituit daunele cauzate părții vătămate, astfel că

prin decizia recurată s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor

legale, motiv de casare regăsit la art. 427 alin. (l) pct. 10) Cod de procedură penală.

Ținînd cont de faptul că erorile de drept indicate mai sus pot fi corectate de

către instanța de recurs, acuzarea de stat propune casarea deciziei recurate, cu

menținerea sentinței fără modificări.

motivelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta este pasibil

admiterii din următoarele considerente:

Potrivit art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în

drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația

condamnaților.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Din conținutul recursului reiese că procurorul invocă prevederile art. 427

alin. (1) pct. 6), 10) și 12) Cod de procedură penală, și anume: hotărîrile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această

instanță, inclusiv și în temeiul cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motive legale pe

care se întemeiază soluția, cînd s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale și cînd faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Instanța de recurs menționează, că aceste prevederi legale și-au găsit

reflectare în cauza dată.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, judecînd

recursul, instanța de recurs este în drept de al admite, cu casarea totală a hotărîrii

atacate și să mențină hotărîrea primei instanțe, cînd apelul a fost greșit admis.

Colegiul penal lărgit enunță, că instanța de apel greșit a admis apelul

avocatului în numele inculpatului, a casat sentința primei instanțe, rejudecînd

cauza și a pronunțat o nouă hotărîre în privința lui Saca Nicon, dînd o nouă

interpretare probelor, adică și-a întemeiat hotărîrea pe baza probelor examinate de

prima instanță.

Conform materialelor cauzei, instanța de fond corect a ajuns la concluzia că

vina inculpatului a fost pe deplin dovedită în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal luînd la bază totalitatea probelor prezentate

de către partea acuzării și obținute în cadrul cercetării judecătorești, fiind

examinate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală.

În opinia Colegiului instanța de apel casînd sentința primei instanțe și

adoptînd o nouă hotărîre prin care a recalificat acțiunile inculpatului în baza art.

27, 186 alin. (1) Cod penal a pus la baza soluției probele și materialele dosarului

examinate de prima instanță și cercetate superficial în instanța de apel.

Însă, Colegiul lărgit precizează că, decizia instanței de apel este bazată

exclusiv pe probele cercetate de către instanța de fond, care în consecință au fost

interpretate eronat, deoarece prima instanță clar și-a expus poziția asupra

declarațiilor inculpatului, care de fapt sunt declarative și se combat prin cumulul de

probe prezentate de procuror și asupra declarațiilor părții vătămate, care nu au fost

puse la îndoială precum că la 02.04.2014 în afară de cele 6 vergi metalice găsite la

fața locului au mai fost sustrase încă 19 vergi metalice.

Totodată, declarațiile părții vătămate au fost confirmate și de către martorii

Gadjiu Ghenadie, Marchitan Marin și Nalbuș Veaceslav, care fiind audiați în

cadrul ședinței instanței de fond au confirmat faptul că în grădina lui Ursu

Ecaterina se observau mai multe urme de tîrîre, ceea ce dovedește incontestabil

sustragerea vergilor.

Prin urmare, instanța de apel fără a audia pe viu părțile în cadrul ședinței de

judecată și-a motivat soluția de recalificare a acțiunilor inculpatului în baza art. 27,

186 alin. (1) Cod penal bazîndu-se pe declarațiile acestora date în instanța de fond

care de fapt just au confirmat vinovăția lui Saca Nicon în baza art. 186 alin. (2) lit.

c), d) Cod penal.

Mai mult ca atît, Colegiul menționează că instanța de apel relatînd că prin

percheziția din 30.04.2014 efectuată la domiciliul inculpatului nu au fost depistate

careva obiecte, nu a luat în considerație faptul că infracțiunea a fost comisă la

02.04.2014 și pînă în momentul percheziției dînsul a avut timp pentru a ascunde

urmele acțiunilor sale.

În consecință, decizia instanței de apel nu cuprinde temeiurile de fapt și de

drept care au dus la admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției sale.

De asemenea, lecturînd textul deciziei recurate Colegiul remarcă că, instanța

de apel la reîncadrarea acțiunilor inculpatului ca tentativă de sustragere pe ascuns a

bunurilor altei persoane nu-și motivează soluția și pune ca temei probele analizate

și administrate de către instanța de fond.

La fel, instanța de apel atunci cînd a constatat fapta săvîrșită de către Saca

Nicon, a indicat expres că inculpatul „a pătruns pe ascuns în gospodăria cet. Ursu

Ecaterina”, însă semnul pătrunderii nu l-a raportat la prevederile dispoziției art.

186 Cod penal în vederea stabilirii calificativului corespunzător al componenței de

infracțiune și nu a argumentat motivat în decizie circumstanțele și temeiurile care

au determinat-o să-l excludă, situație admisă și în cazul excluderii calificativului

„cu cauzarea de daune în proporții considerabile”, odată ce caracterul

considerabil al prejudiciului material urma a fi apreciat de către partea vătămată.

Astfel, Colegiul consideră că instanța de fond a examinat toate probele

prezentate de părți, a audiat inculpatul, partea vătămată, martorii, a cercetat actele

cauzei, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a dat o

apreciere obiectivă probelor administrate în cauză care, în ansamblul lor, au

confirmat vinovăția lui Saca Nicon în comiterea infracțiunii prevăzute de art.186

alin.(2) lit. c), d) Cod penal, poziție susținută de către instanța de recurs.

Prin urmare, împrejurările enunțate relevă că decizia contestată nu cuprinde

motive legale pe care se întemeiază soluția de modificare și a pedepsei stabilite

inculpatului de către prima instanță, că instanța de apel i-a aplicat ultimului o

pedeapsă individualizată contrar prevederilor legale enunțate în raport cu situația

de fapt existentă, inadecvat și disproporțional în raport cu gradul prejudiciabil al

infracțiunii săvîrșite și a scopului pedepsei penale, adică a admis apelul declarat în

mod greșit.

Totodată, din conținutul părții descriptive a sentinței se observă că instanța

de fond a soluționat chestiunile privind individualizarea pedepsei aplicate

inculpatului în strictă conformitate cu prescripțiile de drept formal și material.

Pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată inculpatului

în limitele prevăzute de lege, luîndu-se în considerare faptul că Saca Nicon și-a

recunoscut vina parțial, a fost anterior condamnat pentru comiterea infracțiunii

analogice, însă antecedentul penal este stins, nu este încadrat în cîmpul muncii, se

caracterizează satisfăcător la locul de trai, are la întreținere doi copii minori, ceea

ce just a permis instanței să aplice o pedeapsă sub formă de amendă, care va avea

influență eficientă asupra corectării și reeducării inculpatului.

Dat fiind faptul că încălcările normelor procedurale specificate, comise de

către instanța de apel, constituie erori de drept, prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6),

10) și 12) Cod de procedură penală, urmează a fi corectate de către instanța de

recurs, prin adoptarea soluției prevăzute de art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de

procedură penală, cu casarea deciziei instanței de apel, pe motiv că apelul a fost

greșit admis, cu menținerea sentinței primei instanțe prin care Saca Nicon a fost

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal,

fiindu-i aplicată pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 500 unități

convenționale, ceea ce constituie 1000 (una mie) lei.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,-

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de nivelul

Curții de Apel Chișinău, Oleg Popov, casează total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 21 aprilie 2015, în cauza penală în privința lui Saca

Nicon, pe motiv că apelul a fost greșit admis.

Menține fără modificări sentința Judecătoriei Rezina din 30 decembrie 2014.

Decizia este irevocabilă.

Decizia publicată integral la 20 octombrie 2015.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Iurie Diaconu

Elena Covalenco

Ion Guzun