1re-104/2015 — art.264/1 al.1 CP

Dosarul nr. 1re- 104/2015

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

02 decembrie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte: Petru Ursache

Judecători: Nadejda Toma și Ghenadie Nicolaev

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de

condamnatul Vîntu Nicolai, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 16 aprilie 2015, în cauza penală privindu-l pe

Vîntu Nicolai Petru, născut la

25.11.1962, originar și domiciliat

or Criuleni, str. Buna Vestire, 6.

Termenul de examinare a cauzei:

Instanța de fond: 18.01.2014 – 19.02.2015;

Instanța de recurs: 16.03.2015 – 16.04.2015;

Instanța de recurs în anulare: 15.06.2015 – 02.12.2015.

A C O N S T A T A T :

probelor administrate în faza de urmărire penală potrivit prevederilor art. 364/1 Cod

de procedură penală, Vîntu Nicolai a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzută de art. 264/1 alin.(1) Cod penal.

În baza art. 55 Cod penal, condamnatul Vîntu Nicolai a fost liberat de răspunderea

penală și tras la răspundere contravențională, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de

amendă în mărime de 3000 lei.

04.40, aflându-se în sat. Corjova, r-nul Criuleni a condus mijlocul de transport de marca

„Nissan”, model „Vanette”, cu nr.î. C OF 849, fiind în stare de ebrietate alcoolică cu grad

avansat, avînd concentrația de alcool în sînge de 1,73 g/l și concentrația vaporilor de

alcool în aerul expirat de 0,91 mg/l.

1

procurorul, solicitând casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care

condamnatul Vîntu N., să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264/1

alin.(1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 375

unități convenționale, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un

termen de 4 ani.

În motivarea recursului declarat, procurorul a indicat următoarele argumente:

- prima instanță greșit a individualizat pedeapsa inculpatului aplicând față de

acesta o pedeapsă prea blândă în baza prevederilor art. 55 Cod penal, neținând cont de

prevederile legale relevante precum și de circumstanțele cauzei în acest sens și anume

că inculpatul anterior este condamnat pentru comiterea unei infracțiuni analogice,

precum și de urmările infracțiunii săvârșite anterior.

recursul declarat de procuror a fost admis, casată sentința cu pronunțarea unei noi

hotărâri, prin care condamnatul Vîntu Nicolai Piotr a fost recunoscut vinovat și

condamnat în baza art.264/1 alin.(1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă

de amendă în mărime de 300 unități convenționale.

instanța de fond corect din punct de vedere juridic a încadrat acțiunile inculpatului, în

această parte sentința nefiind atacată.

Cu referire la pedeapsa aplicată inculpatului, instanța de recurs ordinar a conchis

că prima instanță n-a ținut cont de prevederile art. 7, 61 și 75 Cod penal, greșit

individualizând pedeapsa inculpatului cu aplicarea prevederilor art. 55 Cod penal,

deoarece aceste prevederi legale se aplică doar în privința persoanelor care pentru

prima oară săvârșesc infracțiuni, însă inculpatul anterior a fost condamnat.

Astfel instanța de recurs ordinar a concluzionat că condamnatul Vîntu Nicolai

urmează a fi recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264/1 alin.(1) Cod penal,

stabilindu-se pedeapsă sub formă de amendă, cu privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport.

condamnatul Vîntu N., care solicită casarea acesteia cu menținerea în vigoare a

sentinței instanței de fond.

În motivarea recursului condamnatul deși a invocat temei de drept prevederile

art. 427 alin.(1) pct.12) Cod de procedură penală indicând că faptei săvârșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită, însă în argumentarea recursului condamnatul a invocat că,

instanța de recurs ordinar greșit a individualizat pedeapsa inculpatului, aplicându-i o

pedeapsă prea aspră, inclusiv pedeapsa complementară.

2

raport cu materialele cauzei, Colegiul decide inadmisibilitatea acestuia din următoarele

considerente.

Potrivit prevederilor art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept

comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii

precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv cînd Curtea Europeană a Drepturilor

Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii.

Conform prevederilor art. 6 pct. 44) Cod de procedură penală, viciu fundamental

în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărîrea pronunțată, se consideră

încălcarea esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate

internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale.

În acest context, Colegiul reiterează că una din cerințele esențiale la declararea

recursului în anulare este motivarea acestuia din punct de vedere al prezenței erorii de

drept, comise la judecarea cauzei, care cade sub incidența noțiunii de viciu fundamental

în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea atacată.

Cu referire la prezenta cauză, Colegiul constată că recurentul invocă în calitate de

motiv de anulare faptul, că instanța de recurs ordinar i-a stabilit condamnatului

pedeapsa inclusiv complementară, prea aspră, totodată solicitînd casarea deciziei

instanței de recurs ordinar cu menținerea sentinței primei instanțe prin care

condamnatul Vîntu N. a fost liberat de răspunderea penală și tras la răspundere

contravențională în baza art. 55 Cod penal.

Privitor la argumentele condamnatului că i-a fost aplicată o pedeapsă prea aspră

fără a se ține cont de prevederile art. 79 și 90 Cod penal, Colegiul penal menționează că

o astfel de eroare de drept la caz nu se atestă, acest fapt fiind pe deplin elucidat și în

instanța de recurs ordinar, care a stabilit că, infracțiunea săvârșită de inculpat se

califică ca fiind una mai puțin gravă, sancțiunea căreia prevede o pedeapsă cu amendă

în mărime de la 400 la 500 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul

comunității de la 200 la 240 de ore, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a

conduce mijloace de transport pe un termen de la 3 la 5 ani.

Inculpatul a recunoscut vinovăția și s-a căit sincer, cauza fiind examinată pe baza

probelor administrate în faza de urmărire penală potrivit prevederilor art. 364/1 Cod

de procedură penală, care prevede la pct.(8) inculpatul care a recunoscut săvîrșirea

faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor

administrate în faza de urmărire penală beneficiază de reducerea cu o treime a

limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare, cu muncă

neremunerată în folosul comunității și de reducerea cu o pătrime a limitelor de

3

pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă. Dacă pedeapsa prevăzută de

lege este detențiunea pe viață, se aplică pedeapsa închisorii de 30 de ani.

Astfel, Colegiul penal constată că la aplicarea pedepsei condamnatului pentru

infracțiunea comisă, instanța ierarhic inferioară a individualizat pedeapsa ținînd cont de

prevederile art.7, 61 și 75 Cod penal, aplicând condamnatului o pedeapsă echitabilă în

limitele fixate în Partea specială a prezentului cod și în strictă conformitate cu

dispozițiile Părții generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului

pedepsei, instanța de judecată a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul

acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului. Având în vedere și faptul că o pedeapsă mai aspră, din numărul celor

alternative prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care

o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului

pedepsei.

Totodată Colegiul penal consideră întemeiată concluzia instanței de recurs

ordinar potrivit căreia prima instanță greșit a statuat că condamnatul Vîntu N. urmează

a fi liberat de răspunderea penală în baza art. 55 Cod penal, deoarece inculpatul

anterior la data de 21.01.2013 a fost condamnat pentru comiterea unei infracțiuni

analogice, fiind liberat de răspunderea penală în baza prevederile art.55 Cod penal, fapt

care exclude posibilitatea aplicării repetat față de condamnat a dispozițiilor normei în

cauză. La fel instanța de recurs ordinar corect a statuat că potrivit prevederilor art.24

Cod penal, persoana care a săvîrșit o infracțiune în stare de ebrietate, produsă de alcool

sau de alte substanțe, nu este liberată de răspundere penală. Cauzele ebrietății, gradul

și influența ei asupra săvîrșirii infracțiunii se iau în considerare la stabilirea pedepsei.

Reieșind din circumstanțele cauzei sus menționate, Colegiul penal constată că

pedeapsa aplicată condamnatului inclusiv pedeapsa complimentară, este legală și

echitabilă, iar argumentele recursului privind posibilitatea aplicării față de condamnat

a unei pedepse mai blînde decît cea prevăzută de lege în baza art.79 Cod penal, Colegiul

le consideră neîntemeiate deoarece față de condamnatul Vîntu N. a fost aplicată cea mai

blîndă pedeapsă stabilită de legea penală, inclusiv de sancțiunea normei în baza căreia

a fost condamnat și anume amenda, redusă cu ¼ sub limitele minime în baza

prevederilor art.364/1 alin.(8) Cod penal.

Prin urmare, analizând materialele cauzei și hotărârea judecătorească contestată,

Colegiul penal atestă că nu se constată vreun viciu fundamental sau erori de drept, ce ar

afecta legalitatea hotărîrii judecătorești deja irevocabile și ar da temei de intervenire în

procedura precedentă.

Conform prevederilor art.453 alin.(2) Cod de procedură penală, recursul în anulare

este inadmisibil, dacă nu se întemeiază pe motivele prevăzute în alin.(1) al acestui

articol sau este declarat repetat.

4

Astfel, în baza circumstanțelor constatate, Colegiul penal conchide că recursul în

anulare declarat de condamnatul Vîntu N., urmează a fi declarat inadmisibil, fiind vădit

neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de condamnatul Vîntu Nicolai

Petru împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 aprilie 2015,

în propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la data de 30 decembrie 2015.

Președinte (semnătura) Petru Ursache

Judecători (semnătura) Toma Nadejda

(semnătura) Ghenadie Nicolaev

5