1ra-1322/2015 — art. 287 alin. 1 CP

Dosarul nr. 1ra-1322/2015

CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ȚȚ II EE

D E C I Z I E

11 noiembrie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte – Petru Ursache

judecători – Ghenadie Nicolaev și Petru Moraru,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Micu Andrei în numele inculpatului Andronic Victor, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 iunie 2015, în cauza penală

privindu-l pe

Andronic Victor Victor, născut la 12

ianuarie 1987, originar și domiciliat r-nul

Strășeni, or. Bucovăț, str. 31 August, 7

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 18.12.2014 – 16.02.2015;

Instanța de apel: 09.03.2015 – 12.06.2015;

Instanța de recurs: 19.08.2015 –11.11.2015.

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

al Curții Supreme de Justiție

C O N S T A T Ă:

Victor a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, fiindu-

i stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 500 unități convenționale,

echivalentul a 10 000 lei.

data de 27.10.2013, aproximativ la orele 0200, aflîndu-se lîngă barul „Garieli” din or.

Strășeni, avînd intenția comiterii unui act de huliganism, încălcînd grosolan ordinea

publică și exprimînd o vădită lipsă de respect față de societate, fără nici un motiv real, în

prezența mai multor persoane, manifestînd o obrăznicie deosebită și demonstrînd o lipsă

1

de respect față de cei prezenți, într-un mod grosolan și demonstrativ a inițiat un conflict

cu Tertiuc Ilie Anatol, în cadrul căruia Andronic Victor i-a aplicat acestuia cu pumnii mai

multe lovituri în regiunea capului, în rezultatul cărora lui Tentiuc Ilie Anatol i-au fost

cauzate echimoze pe nas și pe pavilionul urechii stîngi, care conform raportului de

expertiză medico-legală nr. 11 din 23.01.2014 se califică ca vătămări corporale

neînsemnate.

- procuror, care a solicitat casarea acesteia în partea stabilirii pedepsei, cu

pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani,

iar în baza art. 90 Cod penal, suspendarea condiționată a executării acesteia pe un termen

de probă de 2 ani.

În vederea susținerii apelului, acuzatorul de stat a menționat că prima instanță

nemotivat a stabilit inculpatului cea mai blîndă categorie de pedeapsă din rîndul celor

prevăzute de legiuitor în sancțiunea normei incriminate prin rechizitoriu.

La fel, s-a atras atenția și asupra faptului că inculpatul nu a recuperat prejudiciul

cauzat părții vătămate și nici nu și-a cerut scuze pentru urmările cauzate, ceea ce

dovedește că inculpatul nu a conștientizat caracterul prejudiciabil al faptei sale, nu se

căiește de cele comise, și nu se va corecta prin executarea pedepsei stabilite prin sentință;

- partea vătămată, Tertiuc Ilie, care a solicitat casarea acesteia în partea stabilirii

pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen

de 3 ani, motivînd că pedeapsa stabilită inculpatului nu este echitabilă și nu corespunde

cerințelor art. 61 Cod penal.

A mai invocat că scopul pedepsei penale va putea fi realizat doar dacă lui Andronic

Victor i se va stabili o pedeapsă privativă de libertate, deoarece persoana inculpatului

prezintă pericol pentru societate, iar singura modalitate de reeducare a comportamentului

antisocial al acestuia este stabilirea unei pedepse cu închisoare;

- avocatul Ion Gumeniuc în numele inculpatul Andronic Victor, care a solicitat

casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care inculpatul să fie achitat de sub învinuirea înaintată, pe motiv că în

fapta comisă lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii de huliganism.

Pentru a motiva apelul declarat, apărătorul inculpatului a susținut că în acțiunile lui

Andronic Victor lipsesc elementele constitutive ale componenței de huliganism,

considerînd că leziunile corporale partea vătămată le-a primit cînd se îndrepta în drum

spre casă, fiind în stare de ebrietate avansată sau în alte circumstanțe necunoscut.

La fel, atît inculpatul, cît și alți martori: Radu Tudor, Moșanu Sergiu, Vrînceanu

Anton și Ursu Ion au declarat că nu a avut loc nici un conflict între partea vătămată și

inculpat, cu atît mai mult cel din urmă nu i-a cauzat vătămări corporale.

2

Consideră că învinuirea se bazează doar pe presupuneri, cu reținerea declarațiilor

părții vătămate și a prietenului acestuia, Blaga Dumitru.

apelurile declarate au fost respinse, cu menținerea sentinței fără modificări.

Pentru a motiva decizia adoptată, instanța de apel a menționat că, afirmațiile

potrivit cărora inculpatul Andronic V. nu este vinovat de săvîrșirea infracțiunii

imputate nu echivalează cu achitarea acestuia, devreme ce probele prezentate în

sprijinul învinuirii, administrate și apreciate de prima instanță - relevate în cuprinsul

sentinței, verificate în ședința instanței de apel, dovedesc cu certitudine săvîrșirea

infracțiunii respective de către inculpat.

Criticile cu privire la aprecierea probelor, efectuată de instanța de judecată,

reprezintă opinia subiectivă a părții apărării, fiind corectă concluzia primei instanțe

privind determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvîrșite de inculpat și semnele componenței infracțiunii prevăzute la art.

287 alin. (1) Cod penal: huliganismul, adică acțiunile intenționate, care încalcă grosolan

ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și care, prin

conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită.

Față de lucrul judecat de primă instanță, s-a conchis asupra unei motivări ample și

temeinice a sentinței pronunțate cu privire la procesul de evaluare și apreciere a probelor

prezentate de părți în raport cu fapta reținută în sarcina inculpatului, astfel fiind în

corespundere cu exigențele articolului 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale.

La fel, versiunea inculpatului nu are suport probatoriu și se combate complet prin

împrejurările stabilite și probele administrate în cauză, fapt apreciat ca o tentativă de a

evita răspunderea penală pentru fapta săvîrșită.

Referitor la demersul avocatului inculpatului prin care s-a solicitat audierea

martorului Croitor Alexandr, fără a se preciza motivele care au împiedicat prezentarea

acestuia în ședințele de judecată a primei instanțe, precum și care împrejurări ale cauzei

urmează a fi examinate, instanța de apel l-a considerat ca nefondat, din care motive l-a

respins prin încheiere protocolară.

Cît privește mărimea și categoria pedepsei stabilite, s-a subliniat că prima instanță

a acordat deplină eficiență prevederilor art. 7, 61 și 75 Cod penal și, astfel, a aplicat o

pedeapsă legală în limitele sancțiunii prevăzute de norma incriminată.

La stabilirea mărimii pedepsei, prima instanță a ținut cont de circumstanțele cauzei,

legate de scopul și motivele faptei, de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de persoana

inculpatului, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului,

precum și de prevenirea de săvîrșirea a noi infracțiuni.

Andrei în numele inculpatului Andronic Victor, care invocînd temei pentru recurs

3

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei

contestate, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel.

Pentru a susține recursul declarat, recurentul a menționat că în declarațiile lui

Tertiuc și Blaga exista o multitudine de divergențe care demonstrează faptul că

declarațiile date sunt total fals expuse, cu scopul de a-i crea o situație nefavorabilă

inculpatului.

În această ordine de idei, potrivit procesului-verbal de audiere a părții vătămate din

16 decembrie 2013, Tertiuc afirmă că s-a întîlnit cu Carauș Artiom și cu Blaga Dumitru

în s. Sadova, după care au plecat cu toții la el acasă în Strășeni și după aceasta la barul

„Gabrieli”. Însă, Blaga Dumitru susține că pe data de 26.10.2013 erau în s. Vorniceni (nu

s. Sadova așa cum spune Tertiuc) împreună cu Tertiuc și Carauș, iar la ora 23.00 au

hotărît să meargă direct la barul „Gabrieli” (pe cînd Tertiuc a spus că au trecut pe la casa

lui din or. Strășeni).

La fel, menționează că Blaga Dumitru, atunci cînd a fost audiat în calitate de

martor în cadrul procesului de judecată, a fost întrebat de către avocatul inculpatului dacă

recunoaște pe cineva din sala de judecată. Blaga Dumitru a indicat asupra lui Andronic și

asupra unei persoane care se afla în sala de judecată și anume, Croitoru Alexandru. Ba

mai mult ca atît, a afirmat că Croitoru a fost prezent și în timpul conflictului din fața

barului. Croitoru Alexandru nu a fost în seara aceea nici în incinta barului „Gabrieli”, nici

înafara acestuia, din simplu motiv că cu 2 zile în urmă a avut o intervenție chirurgicală și

se afla în spital.

Reieșind din cele expuse, rezultă că Blaga Dumitru nu a fost prezent pe data de

26.10.2013 în barul „Gabrieli” și nici nu a fost prezent în momentul conflictului. Acest

fapt a fost invocat în cadrul ședinței de judecată a instanței de apel și a fost solicitat de a

fi audiat ca martor Croitoru Alexandru, care putea să confirme faptul dat nu numai prin

declarații, dar și prin certificatul medical care ar demonstra faptul că el la acel moment se

afla pe foaie de boală și nicidecum nu putea fi prezent în seara de 26.10.2013 în barul

„Gabrieli”. Însă, instanța de apel a respins neîntemeiat demersul, încălcînd grosolan

prevederile art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, care prevede că în limitele

prevederilor arătate în alin. (l), instanța de apel este obligată ca, în afară de temeiurile

invocate și cererile formulate de apelant, să examineze aspectele de fapt și de drept ale

cauzei, însă fără o înrăutăți situația apelantului.

Astfel, consideră recurentul că părții apărării i s-a încălcat dreptul de a administra

probe noi.

La fel, instanța de apel a respins demersul apărătorului de a-i audia pe Tentiuc și

Blaga în cadrul judecării cauzei în instanța de apel și aceasta, în pofida faptului că s-au

invocat o multitudine de contradicții în declarațiile date în prima instanță și la urmărirea

penală de către cei doi.

4

Curții Supreme de Justiție, care a solicitat respingerea recursului, cu menținerea deciziei.

materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, ca fiind vădit

neîntemeiat, or în vederea acestei statuări se expun următoarele considerente.

În corespundere cu prescripțiile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise

de instanțele de fond și de apel în cazul cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de

recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității

acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

În primul rînd, instanța de recurs nu poate reține ca fiind întemeiat argumentul

recurentului cu privire la respingerea nemotivată a demersului înaintat în ședința de

judecată a instanței de apel, prin care s-a solicitat audierea martorului Croitor Alexandr,

întrucît demersul vizat a fost respins prin încheiere protocolară, ca nefondat, pe motiv că

avocatul inculpatului nu a precizat motivele care au împiedicat prezentarea martorului

Croitor Alexandr în prima instanță, precum și care împrejurări ale cauzei urmează a fi

examinate (f.d. 239, vol. I).

În al doilea rînd, critica formulată de recurent în recursul său cu privire la faptul că

instanța de apel a respins demersul apărătorului de a-i audia pe Tentiuc și Blaga în cadrul

judecării cauzei în instanța de apel, în pofida faptului că au fost invocate motive

întemeiate în acest sens, Colegiul penal o respinge ca nefondată, deoarece din materialele

cauzei, rezultă că în cadrul ședințelor de judecată în instanța de apel, nu a fost înaintat un

asemenea demers.

Totodată, pe lîngă argumentele formulate mai sus în textul recursului, avocatul

Andrei Micu contestă anumite circumstanțe de fapt, ce rezultă din declarațiile anumitor

martori, care după părerea sa, nu corespund realității.

În contextul dat, Colegiul penal menționează că la etapa judecării recursului

ordinar nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere

materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decît cea constatată de

instanțele ierarhic inferioare, acesta fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond și de

apel.

Deci, instanța de recurs nu va examina criticile referitoare la presupusa greșită

reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci va

verifica, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanța de apel, corectitudinea

condamnării inculpatului privind învinuirea imputată acestuia prin rechizitoriu.

5

Mai mult, în lumina jurisprudenței constante a Colegiului penal al Curții Supreme

de Justiție, se reține că regula generală desprinsă din dispozițiile art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală, prevede că la această etapa instanța de recurs verifică erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel, în baza temeiurilor stipulate expres de norma

respectivă, dar nu apreciază sau face o reapreciere a stării de fapt reținute în cauză.

Prin urmare, cu referire la pretinsa încălcare admisă de instanța de apel prevăzută

de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal menționează că, așa

cum rezultă din textul deciziei atacate, instanța de apel și-a motivat decizia în

conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, astfel încît,

decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, la caz, la adoptarea soluției

expuse desfășurat în pct. 4 din prezenta decizie.

În virtutea considerentelor expuse, instanța de recurs nu constată prezența erorilor

de drept, ce ar genera casarea deciziei contestate sub aspectele invocate, deoarece soluția

adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar în asemenea caz, se impune

inadmisibilitatea recursului de pe rol.

penală, Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Micu Andrei în numele

inculpatului Andronic Victor împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 12 iunie 2015, în cauza penală în privința lui Andronic Victor Victor, ca

fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 11 decembrie 2015.

Președinte Judecător Judecător

Petru Ursache Ghenadie Nicolaev Petru Moraru

6