ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 27.10.2015

1ra-926/15 — art.188 alin. 2 lit. b,d,f CP

HOTĂRÂRE
27.10.2015
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.188 alin. 2 lit. b,d,f CP
Temei legal
art. 426 alin. 1 pct. 6 CPP
Citează această cauză
1ra-926/15 — art.188 alin. 2 lit. b,d,f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul 1ra-926/15

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

27 octombrie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Petru Ursache,

Judecătorii – Constantin Alerguș, Vladimir Timofti, Ghenadie Nicolaev, Petru

Moraru

a judecat, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de inculpatul

Croitor Andrei, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Ialoveni din 15

octombrie 2014 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24

martie 2015, în cauza penală în privința lui

Croitor Andrei Ghenadi,

născut la 04 noiembrie 1983, originar din or. Bender, domiciliat

pînă la reținere în s. Varnița, str. Livezilor, nr. 18.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

de fond);

apel);

recurs ordinar).

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură penală

legal executată.

a fost condamnat în baza art.188 alin. (2) lit. b),d),f) Cod penal (red. 2008) la 8 ani

închisoare.

În conformitate cu prevederile art. 85 Cod penal, definitiv i-a fost

stabilită pedeapsa închisorii pe un termen de 10 ani, cu executarea în penitenciar

de tip semiînchis.

S-a dispus încasarea de la inculpatul Croitor Andrei cu titlu de prejudiciu

material:

- în beneficiul lui Ter Petru suma de 2100 lei;

- în beneficiul lui Dimitrov Petru suma de 12584 lei.

În rest acțiunile civile depuse de Ter Petru, Ter Tatiana și Dimitrov Petru au

fost admise în principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se

pronunțe instanța în ordinea procedurii civile.

1

la 07 martie 2012, aproximativ la orele 0500, împreună și prin înțelegere prealabilă

cu alte două persoane nestabilite de organul de urmărire penală, în privința cărora

cauza a fost disjungată într-o procedură separată, urmărind scopul sustragerii

bunurilor altei persoane, au pătruns în domiciliul cet. Ter Petru din s.

Alexandrovca, r-nul Ialoveni, unde în timp ce ultimul dormea, i-au aplicat două

lovituri cu pumnul în regiunea capului, cauzîndu-i dureri fizice, după care i-au

amenințat pe Ter Petru, Ter Varvara și Ter Tatiana, cu aplicarea violenței

periculoase pentru viața și sănătatea persoanei cerîndu-le bani. Ulterior, după ce

Ter Tatiana, le-a transmis suma de 2 100 lei, Croitor Andrei împreună cu celelalte

două persoane nestabilite de către organul de urmărire penală continuîndu-și

acțiunile criminale, au percheziționat domiciliul sus indicat și au sustras bani în

sumă de 11 400 lei, 100 dolari SUA, echivalentul a 1184 lei și bunuri materiale în

sumă de 4500 lei, cauzînd părților vătămate un prejudiciu material considerabil în

sumă de 19 184 lei.

blîndețea pedepsei, a solicitat casarea parțială a hotărîrii contestate cu pronunțarea

unei noi hotărîri de condamnare în baza art. 188 alin. (2) lit. b),d),f) Cod penal,

la 8 ani închisoare. În conformitate cu prevederile art. 34, 82, 85 Cod penal,

definitiv să-i fie stabilită pedeapsa de 10 ani închisoare, cu executarea în

penitenciar de tip închis.

În argumentarea cererii de apel procurorul a invocat că instanța de fond deși

corect a stabilit situația de fapt și just a încadrat acțiunile inculpatului, la stabilirea

pedepsei nu a ținut cont de faptul că Croitor Andrei a săvîrșit infracțiunea

incriminată în stare de recidivă și greșit i-a stabilit tipul penitenciarului în care

acesta urmează să execute pedeapsa.

3.1. Cu apeluri au contestat sentința inculpatul și avocatul acestuia Murzac

Angela, care au solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei hotărîri de achitare.

Petru a-și motiva soluția solicitată apelanții au invocat următoarele:

- acuzarea nu a prezentat probe veridice care ar confirma vinovăția lui Croitor

Andrei în comiterea infracțiunii imputate;

- sentința de condamnare a fost bazată pe procesul-verbal de recunoaștere

a persoanei după fotografie din 14 mai 2012, care a fost întocmit cu încălcarea

prevederilor art. 116 alin. (1), (5), (6) Cod de procedură penală;

- concluziile instanței de fond precum că telefonul sustras de la Ter P. a fost

utilizat de către Croitor A. sunt pripite, or martorul Mileva M. a declarat că

2

inculpatul nu a telefonat-o de pe numere necunoscute;

- instanța de fond greșit a concluzionat că în acțiunile inculpatului persistă

elementele infracțiunii prevăzute la art. 188 Cod penal, deoarece din materialele

cauzei rezultă că lui Ter P. i-au fost cauzate dureri fizice în rezultatul a două lovituri

cu palma, alte acțiuni violente în privința părților vătămate nu au fost întreprinse;

- descrierea persoanei care a comis atacul tîlhăresc asupra familiei Ter nu

corespunde particularităților fizice ale inculpatului.

apelurile declarate au fost admise, casată inclusiv din oficiu, sentința în partea

stabilirii pedepsei și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru

prima instanță prin care Croitor Andrei a fost condamnat în baza art. 188 alin. (2) lit.

b), d), f) Cod penal, la 7 ani închisoare.

În conformitate cu prevederile art. 85 Cod penal, la pedeapsa stabilită,

i-a fost adăugată parțial partea neexecutată a pedepsei numite prin sentința

anterioară - decizia Curții Supreme de Justiție din 24 iunie 2008, definitiv

fiindu-i stabilită pedeapsa închisorii pe un termen de 8 ani, cu executarea în

penitenciar de tip închis.

În rest sentința a fost menținută.

pronunțarea sentinței instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de

drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul a săvîrșit infracțiunea incriminată,

aceste împrejurări fiind constatate prin totalitatea probelor acumulate la materialele

cauzei, probe care au fost corect apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de

procedură penală.

Colegiul penal a conchis că instanța de fond just a respins ca fiind neîntemeiate

afirmațiile apărării precum că procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după

fotografie din 14.05.2012 este lovit de nulitate pe motiv că a fost întocmit cu

încălcarea prevederilor art. 116 alin. (1),(5),(6) Cod de procedură penală, deoarece

potrivit materialelor cauzei inculpatul a fost reținut abia la 04 ianuarie 2013, prin

urmare la 14 mai 2012 prezentarea pe viu a acestuia spre recunoaștere părții

vătămate era imposibilă.

Totodată, instanța de apel a relevat că partea vătămată Ter T. fiind audiată la

07.03.2012 a declarat că poate să recunoască una din persoanele care au

atacat-o indicînd la particularitățile distinctive ”josuț, corpolență medie, smolit, față

ovală, buze subțiri, nasul drept și mediu, subțire, ras pe față” (f.d.102, vol. I). Astfel,

organul de urmărire penală în baza acestor declarații i-au prezentat lui Ter T. spre

3

recunoaștere fotografii și aceasta după semnele distinctive l-a recunoscut pe Croitor

A., iar în cadrul efectuării confruntării l-a recunoscut și după voce.

În continuare, Curtea de Apel a conchis că deși instanța de fond corect a

concluzionat că corectarea și reeducarea inculpatului poate avea loc doar cu

aplicarea unei pedepse privative de libertate, la stabilirea termenului acesteia nu a

ținut cont de prevederile art. 61-75 Cod penal, numindu-i lui Croitor A. o pedeapsă

prea aspră .

Totodată, Colegiul penal a reținut în sarcina inculpatului starea de recidivă

periculoasă și a considerat rezonabil, ținînd cont de toate circumstanțele cauzei, de a

stabili acestuia pedeapsa închisorii cu aplicarea prevederilor art. 34, 72 alin. (4), 85

Cod penal, pe un termen de 8 ani, cu executarea în penitenciar de tip închis.

ordinar inculpatul, care, fără a invoca careva temei de drept prevăzut la art. 427 alin.

(1) Cod de procedură penală, solicită casarea acestora și pronunțarea unei hotărîri de

achitare.

În argumentarea soluției solicitate recurentul a invocat următoarele:

- nu a comis infracțiunea incriminată, iar organul de urmărire penală

neîntemeiat i-a imputat comiterea acesteia pe motiv că nu a putut să depisteze

persoanele care în realitate au comis această crimă;

- procurorul a modificat învinuirea în sensul agravării la 13.02.2013, pe motiv

că peste cîteva case de la locul unde s-a comis crima, în grădina altei gospodării a

fost depistat un cuțit. Cuțitul dat a fost găsit peste un an după ce a fost comisă

infracțiunea, moment în care el era deja reținut.

penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului ordinar

declarat de inculpat, menționînd că acesta nu îndeplinește cerințele de conținut

prevăzute la art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală și urmează a fi respins ca

inadmisibil.

motivele invocate, Colegiul penal consideră că acesta urmează a fi admis, din

următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind

în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația

condamnaților.

4

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, în baza prevederilor art.

434 Cod de procedură penală, verifică legalitatea hotărîrilor atacate pe baza

materialelor cauzei și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs.

Reieșind din prevederile art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrilor atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror

probe noi prezentate instanței de apel, fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor

motivelor invocate în apel.

Apelul este o cale de atac sub aspectul de fapt și de drept, întrucît odată

exercitat, produce un efect devolutiv complet în sensul că provoacă un control

integral atît în fapt, cît și în drept numai la persoana care l-a declarat, la calitatea

acesteia în proces și la persoana împotriva căreia este îndreptat de către jurisdicția

de al doilea grad asupra hotărîrii primei instanțe.

Potrivit explicațiilor date de către Plenul Curții Supreme de Justiție la pct.14

al Hotărîrii nr.22 din 12.12.2005 „Cu privire la practica judecării cauzelor penale în

ordine de apel”, cu modificările ulterioare, în sensul cerințelor art.414 Cod de

procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se

pronunțe prima instanță, prin apel, se transmit instanței de apel: dacă fapta

reținută ori numai imputată s-a săvîrșit ori nu; dacă fapta a fost comisă de inculpat

și în ce împrejurări s-a comis; în ce constă participația, contribuția materială a

fiecărui participant; dacă există circumstanțe atenuante și agravante; dacă probele

corect au fost apreciate; dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță

prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art.101 Cod

de procedură penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel,

acestea sînt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii; dacă infracțiunea a

fost corect calificată; dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă

normele de drept procesual, penal, administrativ ori civil au fost corect aplicate.

În cazul în care s-ar constata încălcări ale prevederilor legale referitor la ele,

hotărîrea instanței de fond urmează a fi desființată cu rejudecarea cauzei.

Colegiul penal enunță că judecînd apelul, instanța de apel nu a respectat

întocmai aceste prevederi procesuale obligatorii.

Potrivit cererii de apel declarate de inculpat și avocatul acestuia (f.d.86-89

vol. III), criticîndu-se legalitatea și temeinicia sentinței, s-a invocat următoarele

motive:

5

”- concluziile instanței de fond precum că telefonul sustras de la Ter P. a fost utilizat

de către Croitor A. sunt pripite, or martorul Mileva M. a declarat că inculpatul nu a

telefonat-o de pe numere necunoscute;

- instanța de fond greșit a concluzionat că în acțiunile inculpatului persistă

elementele infracțiunii prevăzute la art. 188 Cod penal, deoarece din materialele cauzei

rezultă că lui Ter P. i-au fost cauzate dureri fizice în rezultatul a două lovituri, alte acțiuni

violente în privința părților vătămate nu au fost întreprinse. Astfel în lipsa amenințării

aplicării violenței periculoase pentru viață, atacul își pierde importanța și fapta urmează a

fi încadrată în baza art. 187 Cod penal;

- descrierea persoanei care a comis atacul tîlhăresc asupra familiei Ter nu corespunde

particularităților fizice ale inculpatului.”

Lecturînd decizia contestată Colegiul penal constată că, deși instanța de apel

a indicat în textul acesteia argumentele invocate de partea apărării, însă nu s-a

pronunțat asupra acestora, sau s-a pronunțat arbitrar, fără argumentarea cuvenită.

Totodată, instanța de recurs ține să menționeze că motivarea deciziei Curții

de Apel (f.d.164, vol. III), unde se invocă că ”(...) corect au fost încadrate acțiunile

inculpatului Croitor Andrei în baza prevederilor art. 188 alin. (2) lit. b), d), f) Cod

penal.(...), fapt ce și-a găsit confirmarea în baza declarațiilor părților vătămate, martorilor

și probelor cercetate în ședința de judecată.” este insuficientă, nefiind aduse careva

argumente plauzibile în susținerea acestei concluzii, or inculpatul și avocatul

acestuia în apelul declarat au menționat că, în condițiile în care părții vătămate Ter

Petru i-au fost cauzate dureri fizice și în lipsa amenințării aplicării violenței

periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, fapta prejudiciabilă

urmează a fi calificată ca jaf (art. 187 Cod penal).

Așadar, în asemenea circumstanțe Colegiul menționează că la judecarea

cauzei atît instanța de fond cît și cea de apel nu au ținut cont de prevederile art.

113 Cod penal, care stipulează că calificarea oficială a infracțiunii se efectuează la

toate etapele procedurii penale de către persoanele care efectuează urmărirea

penală și de către judecători, iar noțiunea de calificare a infracțiunii cuprinde

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvîrșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma

penală.

Sub acest aspect, Colegiul penal reține că, potrivit rechizitoriului inculpatului

i-a fost incriminat „atacul săvîrșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor

însoțit de aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea persoanei, precum și

amenințarea cu aplicarea acesteia”.

6

Instanța de fond și cea de apel concluzionînd că vina lui Croitor A. în

comiterea infracțiunii incriminate a fost dovedită pe deplin, l-a condamnat în baza

art. 188 Cod penal, fără a menționa sau specifica în hotărîrile adoptate: a) în ce

constă violența periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei, prin prisma legii

și a practicii existente; b) în privința căreia dintre părțile vătămate a fost aplicată o

asemenea violență (luînd în considerație că în speță au fost recunoscute în

calitate de părți vătămate 4 persoane); c) prin ce se confirmă că în urma aplicării

violenței părților vătămate le-au fost cauzate vătămări care se încadrează în

noțiunea de tîlhărie, sau care au fost acțiunile violente ale inculpatului care,

datorită caracterului lor, creează un pericol real pentru viața și sănătatea persoanei

agresate.

De asemenea nu este clar prin ce s-a manifestat ”amenințarea cu aplicarea

violenței periculoase pentru viața și sănătatea persoanei” or în textul hotărîrilor

contestate nu au fost invocate careva argumente în acest sens, instanțele omițînd

a-și motiva soluția adoptată în această parte.

Generalizînd cele menționate mai sus Colegiul penal conchide că, decizia

instanței de apel suferă de insuficiență în partea motivării soluției, precum și

aceasta nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Tot aici, dar în alt context Colegiul lărgit relevă că decizia instanței de apel

este structurată defectuos, or, din explicațiile date în pct. 3 din Hotărîrea plenului

Curții Supreme de Justiție nr. 5 din 11.06.2006 ”Privind sentința judecătorească”

rezultă că sentința urmează a fi expusă în mod consecvent, astfel ca noua situație

să decurgă din cea anterioară și să aibă legătură logică cu ea, ceia ce din textul

hotărîrii contestate nu rezultă.

Analizînd minuțios materialele cauzei Colegiul penal lărgit a ajuns la

concluzia, că instanța de apel a examinat pur formal apelul declarat de inculpat și

avocatul acestuia, nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și nu

a verificat dacă infracțiunea a fost corect calificată și dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, pronunțînd o hotărîre pripită și neargumentată, motiv

pentru care o astfel de decizie nu poate fi menținută și urmează a fi casată cu

dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel.

Colegiul conchide că temeiurile prevăzute la art. 427 alin.(1) pct.6) Cod de

procedură penală – instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel și hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, persistă în cauză.

7

În atare situație, recursul urmează a fi admis din alte motive decît cele

invocate, casată decizia contestată ca ilegală și neîntemeiată, cu trimiterea cauzei

la rejudecare în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să execute indicațiile instanței de recurs, să verifice dacă semnele faptei

prejudiciabile săvîrșite și semnele componenței infracțiunii incriminate

corespund, să verifice probele administrate și examinate în instanță în strictă

conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea

admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să analizeze la modul

cuvenit intenția și acțiunile inculpatului, să cerceteze amănunțit aspectele

învinuirii înaintate și să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată,

ținînd cont de motivele casării deciziei atacate, să pronunțe o hotărîre legală și

întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

Admite recursul ordinar declarat de inculpatul Croitor Andrei, casează total

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 martie 2015, în cauza

penală în privința lui Croitor Andrei Ghenadi și dispune rejudecarea cauzei în

ordine de apel în aceeași instanță, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac, publicată integral la 26 noiembrie

2015.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Constantin Alerguș

Vladimir Timofti

Ghenadie Nicolaev

Petru Moraru

8

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2016-06-22
0,95
1ra-1072/2016 — art. 188 alin. 2 lit. b, d, f CP
Dosarul nr. 1ra-1072/2016 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 22 iunie 2016 mun. Chişinău Colegul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă, Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, a examinat, în
CSJ 2016-04-21
0,94
1ra-328/2016 — art. 183 alin. 2 CP
Dosarul nr. 1ra-328/2016 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 23 martie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Ursache Petru, judecători – Timofti Vladimir şi Alerguș Constantin, exam
CSJ 2014-07-08
0,94
1ra-306/14 — art. 187 al.2 CP
Dosarul nr. 1ra-306/14 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 17 iunie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte – Nicolae Gordilă, Judecători – Iurie Bejenaru, Sveatoslav Moldovan, D
CSJ 2016-05-05
0,93
1ra-209/16 — art.2011 al.3 lit.c CP
Dosarul nr.1ra-209/2016 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 05 aprilie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte - Ursache Petru, Judecători - Timofti Vladimir,
CSJ 2015-05-28
0,93
1r-8/2015 — art.201 CPP
Dosarul nr. 1r-8/2015 CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ȚȚ II EE D E C I Z I E 28 mai 2015 mun. Chișinău Colegiul penal în componența: președinte Ursache Petru judecători Toma Nadejda Nicolaev Ghenadie a judecat, î
Sursă