1ra-1293/2015 — art. 287 alin. 3 CP

1ra-1293/2015 — art. 287 alin. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra-1293/2015

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

04 noiembrie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Gordilă Nicolae

Judecători Covalenco Elena

Diaconu Iurie

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

inculpatul Cantaragiu Oleg, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 18 iunie 2015, în cauza penală privindu-l pe

Cantaragiu Oleg Dmitrii, născut la 27 martie 1975,

originar și domiciliat r-l Ialoveni s. Malcoci.

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T AT:

Dmitri, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal,

la 4 ani închisoare.

Conform art. 90 Cod penal, pedeapsa aplicată i-a fost suspendată condiționat

pe un termen de probă de 2 ani.

2014, în jurul orei 19:00 având scopul încălcării grosolane a ordinii publice și

manifestând lipsa de respect fată de societate, aflându-se în stare de ebrietate

alcoolică pe strada din fața gospodăriei lui Coceban Sergiu, situată în s. Malcoci r-

nul Ialoveni, fără motiv întemeiat și în prezența altor persoane, i-a aplicat lui

Zugrav V. o lovitură cu pumnul în regiunea feței, după care, doborându-l la

pământ i-a mai aplicat ultimului mai multe lovituri cu pumnii peste diferite regiuni

ale corpului. Apoi în timp ce soția lui Zugrav V., Croitoru E. împreună cu mama sa,

Coceban R. au încercat să curme acțiunile lui Cantaragiu O., acesta a îmbrâncit-o pe

Croitoru E., iar lui Coceban R. i-a aplicat o lovitură cu palma peste față. Tot atunci,

Cantaragiu O., continuându-și acțiunile sale, îndreptate spre încălcarea ordinii

publice a luat o sapă din gospodăria lui Puiu C. cu care a încercat să-l lovească pe

Zugrav V. peste gard, însă nu i-a reușit din motiv că a scăpat sapa din mâini, după

care ieșind în drum Cataragiu O. a smuls răzătoarea din metal din fața gospodăriei

1

lui Puiu C. cu care la fel a dorit să-l lovească pe Zugrav V. însă nu i-a reușit din

motiv că a fost oprit de către vecini.

Ca consecință a agresării lui Cantaragiu O. la Zugrav V., potrivit concluziilor

raportului de expertiză medico-legală nr. 1159/D din 21 mai 2014, s-a constatat

excoriație în regiunea lombară pe stânga, ce se califică ca vătămare neînsemnată, la

Croitoru E., potrivit concluziilor raportului de expertiză medico-legală nr. l160/D

din 26 mai 2014, s-a constat echimoză la nivelul brațului drept, care se califică ca

vătămare neînsemnată, iar lui Coceban R. i-au fost cauzate dureri fizice.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate,

instanța de fond a calificat de drept fapta inculpatului în baza art. 287 alin. (3) Cod

penal, huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică,

însoțite de aplicarea violenței, opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților

care curmă actele huliganice, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc

printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, săvârșite cu aplicarea sau cu încercarea aplicării

armei sau a altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății.

3.1. Avocatul Fediuc Ion în numele inculpatului Cantaragiu O. care a solicitat

casarea sentinței și remiterea cauzei penale la rejudecare în prima instanță.

Invocând că instanța de judecată a dat o apreciere critică declarațiilor inculpatului

și a martorilor.

3.2. Inculpatul Cantaragiu O., care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea

cauzei potrivit modului stabilit pentru prima instanță și pronunțarea unei hotărâri

de achitare.

au fost respinse ca nefondate apelurile declarate, fiind menținută sentința.

instanță a analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și

coroborării lor, adoptând o sentință de condamnare în privința inculpatului,

stabilind corect situația de fapt și vinovăția acestuia.

Instanța de apel a remarcat, că deși inculpatul nu a recunoscut vinovăția în

comiterea infracțiunii imputate, aceasta se dovedește prin probele acumulate legal

în cadrul urmăririi penale, ce au fost cercetate și verificate în cadrul ședinței de

judecată atât în primă instanță cât și în instanța de apel, cum ar fi: declarațiile

părților vătămate Croitoru E. (f.d. 146 vol. 1), Coceban R. (f.d. 137 vol. 1) și Zugrav

V. (f.d. 146 vol. 1); martorilor Puiu V. (f.d. 162 vol. 1), Cantaragiu O. (f.d. 174 vol. 1),

Ilașcu V. (f.d. 173 vol. 1), Puiu T. (f.d. 171 vol. 1), Orbu N. (f.d. 160 vol. 1), Cotun I.

(f.d. 158 vol. 1); raportul de expertiză medico-legală nr. 2534 din 03 iunie 2014 (f.d.

176 vol. 1); raportul de expertiză medico-legală nr. 2045 din 07 mai 2014 (f.d. 10 vol.

1); plângerile depuse de către părțile vătămate (f.d. 5, 5a, 5b vol. 1); procesul-verbal

de cercetare la fața locului (f.d. 7-8 vol. 1); procesele verbale de audiere a părților

vătămare Croitoru E. (f.d. 16-18 vol. 1), Coceban R. (f.d. 24-26 vol. 1) și Zugrav V.

(f.d. 20-22 vol. 1); procesul-verbal de confruntare dintre partea vătămată Croitoru E.

2

și inculpat (f.d. 37-39 vol. 1); procesul-verbal de confruntare dintre partea vătămată

Zugrav V. și inculpat (f.d. 43-44 vol. 1); revendicarea în privința lui Cantaragiu O.

(f.d. 63 vol. 1); ordonanța de neîncepere a urmăririi penale în privința lui Zugrav V.

(f.d. 179 vol. 1).

Astfel în contextul celor menționate, instanța de apel a constatat că acțiunile

inculpatului corect au fost încadrate în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, iar probele

analizate de prima instanță și puse la baza sentinței dovedesc incontestabil vina

inculpatului. Argumentelor inculpatului prin care acesta pledează nevinovat,

instanța de apel le-a dat o apreciere critică, deoarece acestea nu și-au găsit

confirmarea în cadrul cercetării judecătorești, iar fapta săvârșită de către acesta a

fost dovedită prin declarațiile părților vătămate, a martorilor date în cadrul

cercetării judecătorești.

Totodată, instanța de apel a reținut, că la stabilirea pedepsei, prima instanță a

ținut cont de circumstanțele ce agravează și atenuează situația prevăzute de art. 76-

78 Cod penal, stabilindu-i inculpatului o pedeapsă în limitele legii ce va duce la

corectarea și reeducarea inculpatului.

prin care solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei și emiterea unei

decizii de achitare.

În motivare recursului invocă următoarele:

- instanțele de judecată nu au dat apreciere probelor prezentate de apărare, nu

a apreciat multilateral și obiectiv probele administrate, ce dovedesc cu certitudine

nevinovăția inculpatului;

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel;

- decizia nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

În drept, recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă

asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Autorul își întemeiază recursul său în baza art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, semnalând și pct. 8) al aceluiași articol, care prevede că

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel în cazul în care instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția; nu au fost întrunite elementele infracțiunii;

Referitor la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, temeiul prevăzut și

invocat de recurent, Colegiul penal menționează că, acest temei poate fi aplicat în

cazul când instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel

3

și nu s-a motivat întemeiat hotărârea judecătorească. Adică, este necesar ca

hotărârea pronunțată să fie motivată atât în fapt, cât și în drept.

Din textul recursului declarat se evidențiază că de fapt autorul critică

aprecierea probelor, însă nu argumentează ilegalitatea hotărârilor judecătorești din

punct de vedere al erorilor de drept invocate, ce au fost comise la judecarea cauzei.

Totodată, în recursul respectiv în pofida criticilor invocate, nu este specificat asupra

căror motive concrete invocate în apel, nu s-a pronunțat instanța de apel în raport

cu circumstanțele relevate în descriptivul deciziei contestate, inclusiv cele indicate

în pct. 5 al prezentei decizii și care ar fi esența circumstanțelor că hotărârea

pronunțată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, fiind omisă în

totalitate argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens.

Instanța de recurs, analizând textul deciziei atacate constată că, temeiurile

invocate de către recurent și prevăzute la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul

că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. art. 414 alin.

(1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, cuprinzând și motivele pe care

se întemeiază soluția adoptată. Din textul deciziei recurate se constată că instanța

de apel, a cercetat toate probele prezentate și le-a apreciat din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității acestora și care în ansamblul lor,

au confirmat corectitudinea condamnării inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii

imputate. La fel, Colegiul penal constată că, atât prima instanță, cât și instanța de

apel în hotărârile sale au făcut o analiză amplă a probelor administrate în prezenta

cauză, ce au confirmat învinuirea adusă lui Cantaragiu O. în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal. Astfel, toate probele prezentate au primit

o apreciere la justa valoare, iar concluziile făcute de instanțele judiciare ierarhic

inferioare rezultă din lucrările dosarului și concordă cu situația factologică.

Din cuprinsul recursului, în viziunea recurentului probele administrate nu

confirmă vina inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3)

Cod penal, menționând conținutul declarațiilor inculpatului, părții vătămate și

martorilor, însă aceste alegații, ce au fost invocate și în apelul inculpatului, nu pot fi

reținute de către instanța de recurs, deoarece din cuprinsul hotărârilor atacate se

constată că, declarațiile indicate au fost analizate și întemeiat au fost reținute doar

declarațiile ce coroborează cu restul probelor administrate și prezentate de către

organul de urmărire penală.

Rezumând în ansamblu probele administrate, Colegiul penal statuează că, nu

se constată prezența a careva dubii privind vinovăția inculpatului, Cantaragiu O.,

în săvârșirea infracțiunii incriminate lui.

Din sumarul recursului rezultă că autorul semnalează pct. 8) alin. (1) art. 427

Cod de procedură penală, solicitând să fie achitat din lipsa probelor expuse în actul

de învinuire.

Conform materialelor dosarului se atestă că inculpatul a fost învinuit,

recunoscut vinovat și condamnat de instanțele judecătorești ierarhic inferioare în

4

baza art. 287 alin. (3) Cod penal și anume huliganismul, adică acțiunile intenționate

care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței, opunerea de rezistență

violentă reprezentanților autorităților care curmă actele huliganice, precum și acțiunile

care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, săvârșite

cu aplicarea sau cu încercarea aplicării armei sau a altor obiecte pentru vătămarea

integrității corporale sau sănătății.

Conform art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma

penală.

Potrivit teoriei penale, latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 287 Cod

penal constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiunile care încalcă grosolan

ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de

amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență

violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele

huliganice, ori în acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism

sau obrăznicie deosebită.

Din aceste prevederi reiese că fapta prejudiciabilă cunoaște patru modalități

normative cu caracter alternativ. De asemenea doctrina menționează că infracțiunea

specificată la art. 287 Cod penal este o infracțiune formală și se consideră

consumată din momentul realizării acțiunilor specificate în latura obiectivă.

Prin acțiuni care încalcă ordinea publică, se înțelege fapta săvârșită în public,

îndreptată împotriva ordinii publice, care se concretizează în acostarea jignitoare a

persoanelor, în alte acțiuni similare ce încalcă normele etice, tulbură ordinea

publică și liniștea persoanelor.

În sensul art. 287 Cod penal, prin violență se are în vedere violența soldată cu

vătămarea ușoară a integrității corporale sau a sănătății ori violența soldată cu

leziuni corporale care nu presupun nici dereglarea de scurtă durată a sănătății, nici

pierderea neînsemnată și stabilă a capacității de muncă.

Prin acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie

deosebită, trebuie de înțeles violarea demonstrativă a normelor etice general

acceptate.

Așadar, din declarațiile părții vătămate și martorilor Croitoru E., Coceban R.,

Zugrav V., Puiu V., Cantaragiu O., Ilașcu V., Puiu T., Orbu N., Cotun I., audiați în

cadrul instanței de judecată rezultă că, la data de 06 mai 2014, în jurul orei 19:00,

din motiv că în drum era parcată o remorcă, inculpatul a iscat o ceartă cu părțile

vătămate după care s-a început o altercație între inculpat și părțile vătămate,

primul luând mai multe obiecte cu care încerca să aplice lovituri acestora – fapt

confirmat chiar și de martorii apărării.

Deci, în asemenea împrejurări, fiind depistate leziuni corporale părților

vătămate (raporturi de expertiză medico-legală nr. 2045 și 2534), chiar și aplicarea

unei singure lovituri este suficientă pentru a fi prezent calificativul aplicarea

violenței, Colegiul penal consideră că, este vădită prezența laturii obiective a

5

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, în acțiunile inculpatului. Mai

ales că manifestarea unor astfel de acțiuni, provoacă indignarea sau revolta unei

colectivități de persoane care asistă la fapta săvârșită.

Doctrina juridică menționează că, în nici un caz nu poate fi admisă

posibilitatea de a raporta huliganismul la infracțiunile săvârșite fără motiv. Deși

motivul nu este indicat în textul legii penale ca semn obligatoriu al laturii

subiective a huliganismului, el decurge din însăși esența acestei infracțiuni.

Din circumstanțele speței, rezultă că inițiatorul acțiunilor huliganice este

inculpatul, care primul a iscat conflictul, deranjând prin acțiunile sale ordinea

publică. Totodată, motivele huliganice ale inculpatului rezultă și prin faptul că a

amenințat părțile vătămate cu diferite obiecte, care avea drept scop să le folosească

în calitate de armă (o răzătoare, o sapă cu care a încercat să îl lovească pe Zugrav

V.), astfel demonstrându-și atitudinea sfidătoare față de ei și cei din jur.

Argumentul recurentului, precum că instanța de apel a neglijat depozițiile

martorilor apărării, este neîntemeiat, deoarece din textul deciziei instanței de apel

rezultă că declarațiile acestor martori au fost supuse aprecierii, astfel în opinia

Colegiului, instanța de apel just a considerat că aceste declarații nu confirmă

nevinovăția inculpatului, ci din contra dovedesc faptul că Cantaragiu O. a fost

inițiatorul conflictului.

În aceste condiții, Colegiul penal, consideră că n-a fost constatată prezența în

speța examinată vreunei erori de drept din cele invocate și semnalate de inculpat,

ce ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei

contestate.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, la judecarea cauzei în

ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante prescrise de art.

414-419 Cod de procedură penală, fiind just constatate elementele infracțiunii

imputate inculpatului, impunându-se în consecință inadmisibilitatea recursului

ordinar declarat la caz, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul Cantaragiu

Oleg, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 iunie

2015, în cauza penală în privința acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia pronunțată integral la data de 25 noiembrie 2015.

Președinte: Gordilă Nicolae

Judecători: Covalenco Elena

Diaconu Iurie

6