1ra-753/2015 — 27,186 alin.1 CP

Prin sentința Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 06 martie 2014, procesul penal în privința lui Petcovici Mihail învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 186 alin. (1) Cod penal, a fost încetat în legătură cu împăcarea părților.

În fapt, instanța de fond a stabilit că, Petcovici Mihail la data 02.06.2013 aproximativ la orele 22.00 din intenții meschine cu scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altor persoane cu automobilul de model ,,Peugeot” nr.î. IL PC 001, s-a apropiat de fâșia forestieră, amplasată la 2,8 km de la periferia de nord-vest a satului Joltai, raionul Ceadîr-Lunga, unde a tăiat 16 arbori de specie ,,Salcîm alb”, pe care le-a debitat pe prisme și le-a dus acasă, după ce s-a întors în fîșia forestieră vizată și a mai tăiat încă 9 arbori de specia ,,Salcîm alb” , însă nu a putut să le debiteze pe prisme și să le ducă acasă, deoarece s-a rupt lanțul la ferestrăul cu motor pe benzină, de aceea s-a dus acasă să repare ferestrăul, pentru a se întorce la locul infracțiunii și a sustrage cei 9 copaci rămași, însă la domiciliul său a fost reținut de către colaboratorii de poliție. În total Petcovici M. a încercat să sustragă pe 1 ascuns lemnul de salcîm alb în cantitate de 3,43 metru pliant la prețul unui metru pliant de 500 lei, în sumă totală de 1715 lei.

Împotriva sentinței a declarat apel procurorul, solicitînd casarea sentinței și dispunerea rejudecării cauzei în Judecătoria Ceadîr-Lunga pentru examinarea în fond. Procurorul a indicat că, potrivit prevederilor art. 285 alin. (2) Cod de procedură penală, încetarea urmăririi penale poate avea loc pe motive de reabilitare a persoanelor, în cazurile prevăzute de art. 275 pct. 4) – 9) Cod de procedură penală, precum și dacă există cel puțin una din cauzele prevăzute la art. 53 Cod penal sau dacă se constată că plîngerea prealabilă a fost retrasă de către partea vătămată sau părțile s-au împăcat în cazurile în care urmărirea penală poate fi pornită numai în baza plîngerii prealabile sau legea penală prevede împăcarea. De asemenea apelantul a mai indicat, că potrivit art. 285 alin. (2) Cod de procedură penală face deosebire dintre noțiunile și ,,retragere a plîngerii” și ,,împăcare”, deși ele produc efecte juridice egale, dat fiind faptul că în ambele cazuri urmărirea penală încetează. În opinia sa, diferența dintre aceste două noțiuni constă în faptul, că partea vătămată poate să retragă plîngerea depusă de către ea în cazul stabilirii persoanei vinovate, cît și în lipsa acesteia, iar împăcarea poate avea loc doar în cazul stabilirii persoanei vinovate. Procurorul a mai menționat, că în scopul apărării intereselor statului legislatorul în art. 58 alin. (6) Cod de procedură penală a utilizat sintagma ,,retragerea plîngerii” și nu ,,împăcarea”, stabilind astfel interdicția de a înceta urmărirea penală în cazul în care în calitatea de victimă este o întreprindere, instituție, organizație de stat sau în care statul deține cota parte. Astfel, în viziunea apelantului, legislatorul, apărînd interesele statului în cazul unei atitudini iresponsabile față de proprietatea sa, a stabilit interdicția privind exprimarea voinței sale prin intermediul cărorva reprezentanți. În acest mod consideră că în cazul dat concret Primăria nu avea dreptul să semneze acordul de împăcare cu inculpatul.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Comrat din 26 februarie 2015 apelul declarat de procuror a fost respins ca neîntemeiat, cu menținerea sentinței atacate.

În motivarea soluției, instanța de apel a indicat că, instanța de fond legal a încetat procesul penal în privința lui Petcovici M. conducîndu-se de prevederile art. 109 Cod penal în baza cererii Primarului sat. Joltai, r-nul Ceadîr Lunga prin care acesta a solicitat încetarea procesului penal în legătură cu împăcarea părților, deoarece inculpatul a restituit prejudiciul material, iar careva pretenții materiale sau morale față de inculpat nu sunt.

Împotriva deciziei instanței de apel declară recurs ordinar avocatul Cazmalî V. în numele inculpatului Petcovici M., solicitînd rejudecarea cauzei potrivit modului stabilit pentru prima instanță și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatul să fie achitat de săvîrșirea infracțiunilor incriminate, deoarece în fapta acestuia nu sunt întrunite elementele infracțiunii. 2 Recurentul invocă în susținerea argumentelor sale temeiul de drept prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală nu au fost întrunite elementele infracțiunii, considerînd că în hotărîrea instanței de fond și a celei de apel incorect a fost reținut în privința inculpatului Petcovici M. faptul comiterii de către acesta a infracțiunii prevăzute de art. 27, 186 alin. (1) Cod penal. Astfel, în viziunea recurentului, acțiunile inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunii menționate, deoarece inculpatul a tăiat arborii, de aceea la moment aceștia nu erau bunuri și nu făceau parte din circuitul civil. Consideră, că situația ar fi fost alta, și ar fi constituit o sustragere, în cazul cînd proprietarul arborilor le-ar fi tăiat pentru vînzare, iar inculpatul ar fi sustras arborii deja tăiați. Recurentul de asemenea consideră, că acțiunile incriminate inculpatului constituie o contravenție prevăzută de art. 122 alin. (1) Cod contravențional, pentru care inculpatul deja a fost sancționat, acesta achitînd amenda stabilită. Decizia contravențională nu a fost anulată, și prin urmare, subliniază recurentul, persona nu poate fi pedepsită pentru una și aceeași faptă de două ori. Mai indică și faptul că, a invocat aceste temeiuri și în instanța de apel, însă instanța nu s-a expus pe marginea lor.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin.1) pct.11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat, solicitînd declararea inadmisibilității acestuia, deoarece temeiuirle invocate de recurent privind reaprecierea probelor nu constituie erori de drept.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în baza motivelor invocate în recurs și în raport cu materialele dosarului, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în baza temeiurilor expres prevăzute de acest articol. Conform art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului ordinar în cazul în care constată că acesta nu corespunde după conținut prevederilor art. 430 Cod de procedură penală. Art. 430 Cod de procedură penală, stipulează cerințele cărora trebuie să corespundă cererea de recurs, în special fiind menționat, că textul recursului trebuie să conțină argumentarea ilegalității hotărîrii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute exhaustiv de art. 427 Cod de procedură penală (unul sau mai multe din acestea), precum și cu invocarea problemei de drept ce persistă în cauză, indicînd care este eroarea comisă de instanța de apel. În conformitate cu prevederile art. 400 și 420 Cod de procedură penală, căi ordinare de atac se consideră declararea apelului și, ulterior, a recursului, iar conform art. 421 Cod de procedură penală părțile care pot declara recurs este procurorul și persoanele indicate în art. 401 Cod de procedură penală. Potrivit prevederilor art. 420 alin. (4) Cod de procedură penală nu pot fi atacate cu recurs sentințele în privința cărora persoanele indicate în art. 401 Cod de procedură penală nu au folosit calea apelului ori au retras apelul, dacă legea prevede această cale de atac. Persoana care nu a folosit apelul poate ataca cu recurs decizia instanței de apel prin care i s-a înrăutățit situația. 3 Din analiza materialelor cauzei penale, Colegiul penal constată că nici inculpatul Petcovici Mihail, nici avocatul său Cazmalî Vladimir nu au contestat sentința instanței de fond cu apel. Colegiul penal atestă, că prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Comrat din 26 februarie 2015 a fost respins apelul declarat de procuror, fiind menținută sentința Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 06 martie 2014 în privința lui Petcovici Mihail, astfel constatîndu-se că în speță nu a avut loc înrăutățirea situației inculpatului. Raportînd situația reținută în cauză la prevederile art. 420 alin. (4) Cod de procedură penală rezultă, că avocatul Cazmalî V. în numele inculpatului Petcovici Mihail a declarat recurs ordinar în ceea ce privește vinovăția și calificarea acțiunilor sale fără a utiliza anterior calea ordinară de atac – apelul, manifestînd astfel acordul cu sentința primei instanțe, care a fost menținută prin decizia instanței de apel, astfel nefiindu-i înrăutățită situația inculpatului. Prin urmare, Colegiul penal conchide că în speța examinată n-a fost constatată prezența erorilor de drept, prevăzute art. 427 Cod de procedură penală, care pot constitui obiect de examinare în instanța de recurs, astfel se impune soluția inadmisibilității recursului ordinar înaintat de avocatul inculpatului Petcovici Mihail, Cazmalî Vladimir, deoarece recurentul nu a folosit calea ordinară de atac apelul.

În conformitate cu art. 432 alin.(1), (2) pct.1) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE: Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Cazmalî Vladimir în numele inculpatului Petcovici Mihail, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Comrat din 26 februarie 2015, în cauza penală privindu-l pe Petcovici Mihail Nicolai, deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut, prevăzute în art. 429 și 430. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la data de 20 august 2015. Președinte Petru URSACHE Judecător Nadejda TOMA Judecător Ghenadie NICOLAEV 4