1ra-753/2015 — 27,186 alin.1 CP

Dosarul nr. 1ra - 753/2015

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

29 iulie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte: Petru URSACHE,

Judecători: Nadejda TOMA, Ghenadie NICOLAEV,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

avocatul Cazmalî Vladimir în numele inculpatului Petcovici Mihail, prin care se

solicită casarea sentinței Judecătoriei Ceadîr – Lunga din 06 martie 2014 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Comrat din 26 februarie 2015, în cauza penală

privindu-l pe

Petcovici Mihail Nicolai, născut la

18.10.1981, originar și domiciliat r-nul

Ceadîr - Lunga, sat. Joltai, str. Polevoi, nr.7.

Termenul de examinare a cauzei:

Instanța de fond: 01.08.2013 – 06.03.2014

Instanța de apel: 25.03.2014 – 26.02.2015

Instanța de recurs: 29.05.2015 – 29.07.2015

A C O N S T A T A T :

în privința lui Petcovici Mihail învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27,

186 alin. (1) Cod penal, a fost încetat în legătură cu împăcarea părților.

aproximativ la orele 22.00 din intenții meschine cu scopul sustragerii pe ascuns a

bunurilor altor persoane cu automobilul de model ,,Peugeot” nr.î. IL PC 001, s-a

apropiat de fâșia forestieră, amplasată la 2,8 km de la periferia de nord-vest a

satului Joltai, raionul Ceadîr-Lunga, unde a tăiat 16 arbori de specie ,,Salcîm alb”, pe

care le-a debitat pe prisme și le-a dus acasă, după ce s-a întors în fîșia forestieră

vizată și a mai tăiat încă 9 arbori de specia ,,Salcîm alb” , însă nu a putut să le

debiteze pe prisme și să le ducă acasă, deoarece s-a rupt lanțul la ferestrăul cu

motor pe benzină, de aceea s-a dus acasă să repare ferestrăul, pentru a se întorce la

locul infracțiunii și a sustrage cei 9 copaci rămași, însă la domiciliul său a fost reținut

de către colaboratorii de poliție. În total Petcovici M. a încercat să sustragă pe

1

ascuns lemnul de salcîm alb în cantitate de 3,43 metru pliant la prețul unui metru

pliant de 500 lei, în sumă totală de 1715 lei.

dispunerea rejudecării cauzei în Judecătoria Ceadîr-Lunga pentru examinarea în

fond.

Procurorul a indicat că, potrivit prevederilor art. 285 alin. (2) Cod de procedură

penală, încetarea urmăririi penale poate avea loc pe motive de reabilitare a

persoanelor, în cazurile prevăzute de art. 275 pct. 4) – 9) Cod de procedură penală,

precum și dacă există cel puțin una din cauzele prevăzute la art. 53 Cod penal sau

dacă se constată că plîngerea prealabilă a fost retrasă de către partea vătămată sau

părțile s-au împăcat în cazurile în care urmărirea penală poate fi pornită numai în

baza plîngerii prealabile sau legea penală prevede împăcarea.

De asemenea apelantul a mai indicat, că potrivit art. 285 alin. (2) Cod de

procedură penală face deosebire dintre noțiunile și ,,retragere a plîngerii” și

,,împăcare”, deși ele produc efecte juridice egale, dat fiind faptul că în ambele cazuri

urmărirea penală încetează. În opinia sa, diferența dintre aceste două noțiuni constă

în faptul, că partea vătămată poate să retragă plîngerea depusă de către ea în cazul

stabilirii persoanei vinovate, cît și în lipsa acesteia, iar împăcarea poate avea loc

doar în cazul stabilirii persoanei vinovate.

Procurorul a mai menționat, că în scopul apărării intereselor statului

legislatorul în art. 58 alin. (6) Cod de procedură penală a utilizat sintagma

,,retragerea plîngerii” și nu ,,împăcarea”, stabilind astfel interdicția de a înceta

urmărirea penală în cazul în care în calitatea de victimă este o întreprindere,

instituție, organizație de stat sau în care statul deține cota parte.

Astfel, în viziunea apelantului, legislatorul, apărînd interesele statului în cazul

unei atitudini iresponsabile față de proprietatea sa, a stabilit interdicția privind

exprimarea voinței sale prin intermediul cărorva reprezentanți. În acest mod

consideră că în cazul dat concret Primăria nu avea dreptul să semneze acordul de

împăcare cu inculpatul.

apelul declarat de procuror a fost respins ca neîntemeiat, cu menținerea sentinței

atacate.

încetat procesul penal în privința lui Petcovici M. conducîndu-se de prevederile art.

109 Cod penal în baza cererii Primarului sat. Joltai, r-nul Ceadîr Lunga prin care

acesta a solicitat încetarea procesului penal în legătură cu împăcarea părților,

deoarece inculpatul a restituit prejudiciul material, iar careva pretenții materiale

sau morale față de inculpat nu sunt.

V. în numele inculpatului Petcovici M., solicitînd rejudecarea cauzei potrivit modului

stabilit pentru prima instanță și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță prin care inculpatul să fie achitat de săvîrșirea

infracțiunilor incriminate, deoarece în fapta acestuia nu sunt întrunite elementele

infracțiunii.

2

Recurentul invocă în susținerea argumentelor sale temeiul de drept prevăzut

de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală nu au fost întrunite elementele

infracțiunii, considerînd că în hotărîrea instanței de fond și a celei de apel incorect a

fost reținut în privința inculpatului Petcovici M. faptul comiterii de către acesta a

infracțiunii prevăzute de art. 27, 186 alin. (1) Cod penal.

Astfel, în viziunea recurentului, acțiunile inculpatului nu întrunesc elementele

infracțiunii menționate, deoarece inculpatul a tăiat arborii, de aceea la moment

aceștia nu erau bunuri și nu făceau parte din circuitul civil. Consideră, că situația ar

fi fost alta, și ar fi constituit o sustragere, în cazul cînd proprietarul arborilor le-ar fi

tăiat pentru vînzare, iar inculpatul ar fi sustras arborii deja tăiați.

Recurentul de asemenea consideră, că acțiunile incriminate inculpatului

constituie o contravenție prevăzută de art. 122 alin. (1) Cod contravențional, pentru

care inculpatul deja a fost sancționat, acesta achitînd amenda stabilită. Decizia

contravențională nu a fost anulată, și prin urmare, subliniază recurentul, persona nu

poate fi pedepsită pentru una și aceeași faptă de două ori.

Mai indică și faptul că, a invocat aceste temeiuri și în instanța de apel, însă

instanța nu s-a expus pe marginea lor.

penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat,

solicitînd declararea inadmisibilității acestuia, deoarece temeiuirle invocate de

recurent privind reaprecierea probelor nu constituie erori de drept.

motivelor invocate în recurs și în raport cu materialele dosarului, Colegiul penal

conchide asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, în baza temeiurilor expres prevăzute de acest articol.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului ordinar în cazul în care constată că acesta nu

corespunde după conținut prevederilor art. 430 Cod de procedură penală.

Art. 430 Cod de procedură penală, stipulează cerințele cărora trebuie să

corespundă cererea de recurs, în special fiind menționat, că textul recursului trebuie

să conțină argumentarea ilegalității hotărîrii atacate, cu indicarea temeiurilor

prevăzute exhaustiv de art. 427 Cod de procedură penală (unul sau mai multe din

acestea), precum și cu invocarea problemei de drept ce persistă în cauză, indicînd

care este eroarea comisă de instanța de apel.

În conformitate cu prevederile art. 400 și 420 Cod de procedură penală, căi

ordinare de atac se consideră declararea apelului și, ulterior, a recursului, iar

conform art. 421 Cod de procedură penală părțile care pot declara recurs este

procurorul și persoanele indicate în art. 401 Cod de procedură penală.

Potrivit prevederilor art. 420 alin. (4) Cod de procedură penală nu pot fi atacate

cu recurs sentințele în privința cărora persoanele indicate în art. 401 Cod de

procedură penală nu au folosit calea apelului ori au retras apelul, dacă legea

prevede această cale de atac. Persoana care nu a folosit apelul poate ataca cu recurs

decizia instanței de apel prin care i s-a înrăutățit situația.

3

Din analiza materialelor cauzei penale, Colegiul penal constată că nici

inculpatul Petcovici Mihail, nici avocatul său Cazmalî Vladimir nu au contestat

sentința instanței de fond cu apel.

Colegiul penal atestă, că prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Comrat

din 26 februarie 2015 a fost respins apelul declarat de procuror, fiind menținută

sentința Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 06 martie 2014 în privința lui Petcovici

Mihail, astfel constatîndu-se că în speță nu a avut loc înrăutățirea situației

inculpatului.

Raportînd situația reținută în cauză la prevederile art. 420 alin. (4) Cod de

procedură penală rezultă, că avocatul Cazmalî V. în numele inculpatului Petcovici

Mihail a declarat recurs ordinar în ceea ce privește vinovăția și calificarea acțiunilor

sale fără a utiliza anterior calea ordinară de atac – apelul, manifestînd astfel acordul

cu sentința primei instanțe, care a fost menținută prin decizia instanței de apel,

astfel nefiindu-i înrăutățită situația inculpatului.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că în speța examinată n-a fost constatată

prezența erorilor de drept, prevăzute art. 427 Cod de procedură penală, care pot

constitui obiect de examinare în instanța de recurs, astfel se impune soluția

inadmisibilității recursului ordinar înaintat de avocatul inculpatului Petcovici

Mihail, Cazmalî Vladimir, deoarece recurentul nu a folosit calea ordinară de atac

apelul.

Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Cazmalî Vladimir în

numele inculpatului Petcovici Mihail, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Comrat din 26 februarie 2015, în cauza penală privindu-l pe Petcovici Mihail

Nicolai, deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut, prevăzute în art.

429 și 430.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la data de 20 august 2015.

Președinte Petru URSACHE

Judecător Nadejda TOMA

Judecător Ghenadie NICOLAEV

4