1ra-479/2015 — art.360 al.1 CP

1ra-479/2015 — art.360 al.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra - 479/2015

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

16 iunie 2015 mun. Chișinău

Colegiul lărgit în următoarea componență:

Președinte: Petru URSACHE,

Judecători: Nadejda TOMA, Ghenadie NICOLAEV, Vladimir TIMOFTI, Constantin

ALERGUȘ,

a judecat, fără citarea părților, recursul ordinar, declarat de procurorul de

nivelul Curții de Apel Bălți, Formusatii Andrei, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 18 decembrie 2014, în cauza

penală în privința lui

Scutelnic Ivan Vasilii, născut la

28.01.1960, originar și domiciliat

r-nul Briceni, sat. Tețcani.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 01.11.2013 – 30.06.2014

Instanța de apel: 29.07.2014 – 18.12.2014

Instanța de recurs: 17.03.2015 – 16.06.2015

A C O N S T A T A T :

privința lui Scutelnic Ivan învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 360

alin. (1) Cod penal, a fost încetat, cu atragerea inculpatului la răspundere

contravențională, fiindu-i stabilită o sancțiune contravențională sub formă de

amendă în mărime de 1000 lei.

documentele ce aparțin unei instituții, la 22.02.2013, aflîndu-se în biroul de

serviciu al primarului sat. Tețcani r-nul Briceni, fără permisiune, a luat de pe

masă mapa în care se aflau contractele de arendă a terenurilor agricole încheiate

de către GȚ „Ivan Scutelnic” și mai mulți locuitori ai sat. Tețcani, r-nul Briceni,

1

care în conformitate cu art. 11 din Legea cu privire la arendă în agricultură

nr.198 – XV din 15.05.2003 au fost înregistrate și se află la păstrare în primăria

sat. Tețcani, r-nul Briceni, refuzînd să le restituie.

Acțiunile inculpatului au fost calificate de către instanța de judecată în baza

art. 360 alin. (1) Cod penal adică „luarea documentelor aparținînd instituției,

indiferent de tipul de proprietate sau forma juridică de organizare, săvîrșită din

motive josnice”.

procurorul.

3.1. Inculpatul Scutelnic Ivan prin apelul declarat a solicitat casarea

sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță prin care inculpatul să fie achitat, deoarece

acțiunile lui nu întrunesc elementele infracțiunii.

Consideră că instanța de fond, pronunțând sentința, nu a stabilit în acțiunile

inculpatului ,,motive josnice”, fapt care, în opinia apelantului, denotă că în

acțiunile lui nu sunt întrunite elementele infracțiunii incriminate.

3.2. Procurorul prin apelul declarat a solicitat casarea sentinței, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care inculpatul să fie condamnat în baza art. 360 alin.(1) Cod penal

fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 300 unități

convenționale.

A indicat că, în speța dată în privința inculpatului nu pot fi aplicate

prevederile art. 55 Cod penal, deoarece acesta nu și-a recunoscut vinovăția.

2014, apelul declarat de procuror a fost respins ca nefondat, iar apelul declarat

de inculpat a fost admis, sentința instanței de fond fiind casată și pronunțată o

nouă hotărîre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care procesul

penal în privința inculpatului Scutelnic Ivan învinuit în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 360 alin. (1), a fost încetat în baza art. 391 alin. (2) Cod de

procedură penală, din motiv că fapta acestuia constituie contravenție prevăzută

de art. 335 Cod contravențional.

În baza art. 441 alin.(1) lit. b) și art. 30 Cod contravențional, procesul

contravențional în privința lui Scutelnic Ivan învinuit în baza art. 335 Cod

contravențional, a fost încetat din motivul expirării termenului de prescripție de

atragere la răspundere contravențională.

stabilit în acțiunile inculpatului „motive josnice” pentru a săvîrși infracțiunea.

2

Instanța de apel a menționat, că nici organul de urmărire penală și nici

instanța de fond, nu au indicat care sunt acele motive josnice pe care le avea

inculpatul la momentul cînd a luat mapa cu contracte.

De asemenea instanța de apel a subliniat, că concluzia instanței de fond nu

se racordă la probele cauzei, cercetate de către instanță, sentința fiind bazată

doar pe presupuneri, dar nu pe probe veridice, care au fost prezentate și

cercetate în cadrul judecării cauzei.

Ca urmare, instanța de apel, audiind inculpatul Scutelnic Ivan, martorii

Morari Vera, Scutelnic Alexei și cercetînd probele scrise cum sunt: procesul-

verbal de ridicare din 17.08.2013 (f. d. 19); copia sentinței nr. 1-61 din

19.07.2013 emisă de judecătoria Briceni (f. d. 121 -123), a concluzionat că soluția

adoptată de instanța de fond pe caz contravine bazei probante existente, iar

acțiunile inculpatului nu conțin elementele constitutive a infracțiunii prevăzute

de art. 360 alin. (1) Cod penal, lipsind un element obligatoriu al laturii subiective

a infracțiunii și anume calificativul „luarea documentelor din motive josnice”.

În susținerea concluziilor sale, instanța de apel a menționat că inculpatul a

luat mapa cu contracte pentru a o prezenta într-un proces judiciar și pentru a nu

admite nimicirea acestora de către Morari V., secretara Consiliului local a sat.

Tețcani, r-nul Briceni, care anterior a fost condamnată în baza art. 360 alin. (1)

Cod penal pentru faptul că din motive josnice a rupt un contract de arendă al

terenului agricol.

Instanța de apel a mai menționat, că din analiza probelor cercetate se

constată că inculpatul Scutelnic Ivan avînd intenția de a lua documentele ce

aparțin unei instituții, la 22.04.2013 aflîndu-se în biroul de serviciu al primarului

sat. Tețcani, r-nul Briceni, fără permisiune, samovolnic, în vederea exercitării în

mod arbitrar a unui drept presupus, de protejare a contractelor de arendă, prin

încălcarea ordinii stabilite de legislație, a luat de pe masă mapa în care se aflau

contractele de arendă a terenurilor agricole, încheiate de către GȚ „Ivan

Scutelnic" și mai mulți locuitori ai sat. Tețcani r-nul Briceni, care în conformitate

cu art. 11 din Legea cu privire la arenda în agricultură nr. 198-XV din 15.05.2003

au fost înregistrate și se află la păstrare în primăria sat. Tețcani, r-nul Briceni,

refuzînd să le restituie.

Astfel instanța de apel a concluzionat că acțiunile inculpatului Scutelnic I. pe

deplin se încadrează în prevederile art. 335 Cod Contravențional „samavolnicia,

adică exercitarea în mod arbitrar a unui drept efectiv sau presupus prin încălcarea

ordinii stabilite de legislație, fără a se cauza daună considerabilă persoanei”.

În continuare, conducîndu-se de prevederile art. 332 alin. (2) Cod de

procedură penală, art. 441 alin. (1) lit. b) și 30 alin. (2) Cod contravențional,

instanța de apel a concluzionat că procesul contravențional în privința lui

3

Scutelnic I., urmează a fi încetat în legătură cu expirarea termenului de

prescripție a răspunderii contravenționale.

solicitînd casarea acesteia cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului declarat, făcînd trimitere la prevederile art. 427 alin.

(1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, procurorul menționează, că instanța

de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel de către

procuror, decizia nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și instanța a

admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția; faptei săvîrșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită.

Mai indică recurentul, că probele acumulate legal în cadrul urmăririi penale

și examinate în instanța de judecată dovedesc integral vinovăția inculpatului în

săvîrșirea infracțiunii incriminate.

Indică de asemenea, că instanța de apel nu s-a expus nici într-un fel asupra

argumentelor invocate în cererea de apel de către procuror, dînd preferință

analizei doar a apelului inculpatului Scutelnic Ivan cu ignorarea totală a probelor

acuzării.

Subliniază că, la adoptarea deciziei în privința lui Scutelnic Ivan, instanța de

apel nu a dat deplină eficiență prevederilor art. 101 Cod de procedură penală,

care stipulează că fiecare probă urmează a fi apreciată din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu

- din punct de vedere al coroborării lor.

Recurentul remarcă și faptul că potrivit prevederilor art. 394 alin.(4) Cod de

procedură penală, la adoptarea unei sentințe de încetare a procesului penal

instanța de judecată urmează să descrie și să motiveze temeiurile pentru

încetarea procesului penal, fapt ce nu a fost realizat de către instanța de judecată.

În opinia sa, instanța de apel contrar prevederilor art. 414 și art. 417 Cod de

procedură penală, a adoptat o decizie incorectă de încetare a procesului penal în

privința lui Scutelnic Ivan, bazîndu-și soluția, practic, pe aceleași temeiuri ca și

cele indicate de către prima instanță.

Pentru a-și motiva soluția instanța de apel a dat prioritate în exclusivitate

depozițiilor inculpatului, care a negat în instanță vinovăția sa conform normei

incriminate și a declarat că a luat de la primărie mapa cu contracte de arendă

încheiate între GȚ „Ivan Scutelnic” și locuitorii sat. Tețcani, r-nul Briceni pentru a

evita deteriorarea prin rupere a acestora de către Morari Vera, inclusiv și a

contractului încheiat între el ca arendaș și Morari Alexei ca arendator.

În viziunea recurentului argumentul dat nu putea fi reținut de către instanța

de apel, deoarece conflictul a fost deja depășit după invitarea tuturor la primar în

birou, iar mapa cu contracte a fost prezentată în vederea indicării asupra

4

neregulilor din contractele date, contracte care erau deja înregistrate la primărie

conform procedurii legale și un exemplar al acestor se păstra tot acolo.

Recurentul subliniază, că exemplarul contractului de arendă rupt de către

Morari Vera era cel prezentat de Scutelnic Ivan în vederea efectuării copiei

pentru Morari Alexei și nicidecum nu cel aflat la păstrare în primărie.

Mai menționează că, instanța de apel nu a dat apreciere nici într-un fel

declarațiilor martorilor Morari Vera, Scutelnic Alexei, Darilov Vladimir, precum și

contractelor ridicate de la Scutelnic Ivan, care nu au nici o tangență cu fapta

pentru care a fost condamnată Morari Vera, și anume, pentru distrugerea prin

rupere a contractului de arendă încheiat între Morari Alexei și GȚ „Ivan

Scutelnic”, la care cu insistență face referire instanța de apel, indicînd astfel la

lipsa în acțiunile lui Scutelnic Ivan a laturii subiective și anume a motivelor

josnice.

În viziunea recurentului acțiunile inculpatului sunt o răzbunare pentru

faptul că i s-a făcut observație de către factorii de decizie ai primăriei sat. Tețcani,

r-nul Briceni privind neregulile din contractele de arendă, prezente și în

contractul de arendă încheiat între Morari Alexei și GȚ „Ivan Scutelnic'"

(contractul de arendă nu era semnat de arendatorul Morari Alexei), precum și o

încercare de a exclude pe viitor posibilitatea înstrăinării imobilelor ce le aparțin

cu drept de proprietate de către alți arendași așa cum a procedat Morari Alexei.

Astfel, procurorul consideră că în acțiunile lui Scutelnic Ivan sunt întrunite

motivele josnice, care cu insistență a fost combătut de către instanța de apel.

La fel recurentul consideră că de către instanța de apel, fiind indicat și

reținut argumentul invocat de inculpatul Scutelnic Ivan, nu s-a concretizat, unde

și concret pentru ce urma să prezinte inculpatul mapa cu originalele contractelor

de arendă înregistrate luată de el de la primărie.

Menționează recurentul, că argumentul dat nu putea fi reținut și urma să fie

apreciat drept o modalitate de apărare a inculpatului, deoarece contractele luate

de Scutelnic Ivan erau deja înregistrate (în trei exemplare) la primărie în

Registrul special, fiindu-le acordate numere de ordine, iar celelalte doua seturi,

după înregistrare, erau returnate arendașului, care, la rîndul său, urma să le

înmîneze arendatorilor.

Procurorul consideră că, comiterea infracțiunii incriminate inculpatului se

confirmă prin cumulul de probe veridice, utile și concludente, care se află într-o

coroborare reciprocă, administrate și cercetate în prezenta cauză, și acestea

combat constatarea făcută de către instanța de apel despre nevinovăția lui

Scutelnic Ivan în comiterea infracțiunii, prevăzute de art. 360 alin.(1) Cod penal

și constatarea că acesta a săvîrșit o contravenție, prevăzută de art. 335 Cod

contravențional.

5

Recurentul consideră că, vinovăția inculpatului Scutelnic Ivan este pe deplin

demonstrată prin probele acumulate în cadrul urmăririi penale și examinate,

ulterior în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond și cea de apel și

anume: declarațiile martorului Morari Vera; declarațiile martorului Scutelnic

Alexei; procesul-verbal de ridicare din 17.08.2013; procesul - verbal de ridicare

din 17.08.2013; corpurile delicte: mapa cu originalele a 44 contracte de arendă

încheiate între GȚ „Ivan Scutelnic” și locuitorii sat. Tețcani, r-nul Briceni.

declarat de procuror, solicitând respingerea recursului ca neîntemeiat cu

menținerea deciziei instanței de apel, indicînd că, luînd mapa cu contracte, a

comis un act de samavolnicie, deoarece se temea că acestea vor fi distruse de

către secretară și consideră că în acțiunile sale nu sunt careva motive josnice.

Mai indică că secretara a rupt originalul unui contract, care era într-un

singur exemplar și care nu se afla în mapa cu contracte la primărie.

concluzionează că acesta urmează a fi admis, cu casarea hotărârii contestate din

următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de

procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită,

să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Astfel, instanța de recurs ordinar verifică, dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Reieșind din criticile recursului, recurentul invocă temei de drept

prevederile art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, care stabilește că

hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de către instanțele de fond și de apel în următoarele temeiuri: 6)

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a

admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; pct.12) faptei

săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate

instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de

fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de

apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

6

Reieșind din cerințele aceluiași articol, chestiunile de fapt asupra cărora s-a

pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit

instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu,

dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele

corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în

conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiunile de drept se referă: dacă fapta întrunește elementele

infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost

individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual, penal,

contravențional ori civil au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină

răspuns la toate motivele invocate.

Colegiul lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu

au fost întocmai respectate la judecarea cauzei în apel, iar erorile admise nu pot

fi corectate în ordinea procedurii de recurs.

Instanța de recurs a constatat că, concluziile instanței de apel sînt pripite, nu

corespund materialelor dosarului și sînt bazate exclusiv pe declarațiile

inculpatului, fără ca probele administrate în cauză să fie apreciate în ansamblu,

din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și coroborării lor,

prematur ajungîndu-se la concluzia că faptele inculpatului Scutelnic Ivan

constituie o contravenție prevăzută de art. 335 Cod contravențional.

Colegiul menționează că, instanța de apel nu a dat apreciere probelor

acuzării și anume: declarațiilor martorilor Scutelnic Alexei, Morari Vera și

Danilov Vladimir, care fiind audiați atît în prima instanță cît și de instanța de apel

au indicat constant, că contractele de arendă la care nemijlocit inculpatul este

parte, și care se păstrau în cadrul primăriei potrivit legislației în vigoare, au fost

perfectate cu admiterea unor omisiuni.

Inculpatul, cunoscînd acest fapt, fără a avea careva drept sau permisiune, a

scos din incinta primăriei mapa cu originalele contractelor, iar ulterior, la

solicitările primăriei de a restitui mapa, a refuzat să o restituie, invocînd în acest

sens diferite temeiuri.

Astfel, potrivit declarațiilor inculpatului depuse în prima instanță, acesta a

confirmat că, aflîndu-se în cadrul primăriei sat. Tețcani r-nul Briceni nemijlocit

în biroul primarului, secretara consiliului local Morari Sv. a comunicat, că

contractele nu sunt semnate de arendator. Ulterior, în declarațiile sale, inculpatul

menționează că a luat mapa cu contractele pentru a fi semnate de arendatori,

deoarece nu toate erau semnate .

Fiind audiat în cadrul ședinței în instanța de apel, inculpatul Scutelnic I. a

relatat, că a avut nevoie de mapa cu contracte pentru a o prezenta instanței de

judecată într-un proces civil, pentru a demonstra că în mapă nu se conține

7

contractul încheiat cu Morari Alexei, însă nu a reușit să o prezinte, deoarece

ofițerul de urmărire penală a ridicat de la el mapa cu contracte.

Totodată nu a fost dată apreciere nici probelor materiale cum sunt:

procesul-verbal de ridicare din 17.08.2013; procesul - verbal de ridicare din

17.08.2013; corpurile delicte: mapa cu 44 contracte de arendă încheiate între GȚ

„Ivan Scutelnic” și locuitorii sat. Tețcani, r-nul Briceni.

În acest sens, Colegiul lărgit atestă, că instanța de apel în decizia pronunțată

a descris existența și conținutul probelor, însă nu le-a dat o apreciere la justa lor

valoare, neținînd cont și de faptul că declarațiile inculpatului depuse la diferite

etape ale procesului penal nu sunt constante, deoarece acesta a indicat mai

multe motive pentru care a preluat mapa cu contracte, motive care, de fapt, nu

pot îndreptăți acțiunile inculpatului privind preluarea documentelor dintr-o

instituție de stat și refuzul de a le restitui la solicitarea conducătorului.

Instanța de apel nu s-a pronunțat asupra faptului din care considerente

probele prezentate de acuzatorul de stat nu dovedesc vinovăția inculpatului în

comiterea infracțiunii incriminate și anume lipsa în acțiunile acestuia a

,,motivelor josnice”, ținînd cont și de faptul că potrivit art. 11 din Legea cu privire

la arendă în agricultură nr.198 – XV din 15.05.2003 contractele înregistrate se

află la păstrare în primăria sat. Tețcani, r-nul Briceni.

Mai mult ca atît, potrivit practicii judiciare constante, prin „motive josnice”

se înțelege: răzbunare; gelozie; invidie; ură; ură socială, națională, rasială sau

religioasă etc. Important la acest capitol este faptul, ca motivul să denote lipsa de

onoare, noblețe, onestitate a făptuitorului.

Prin urmare, Colegiul lărgit accentuează, că instanța de apel nu a constatat

în acțiunile inculpatul dovadă de onoare (corectitudine), noblețe, onestitate prin

preluarea mapei cu contracte la data de 22.04.2013 și a refuzului de a o restitui,

aceasta fiind ridicată abia la data de 17.08.2013 de către organul de urmărire

penală (f. d. 18, 19), circumstanțe care indică asupra faptului că inculpatul un

termen îndelungat nu și-a manifestat dorința de a sesiza organele competente

despre faptele, care în viziunea sa constituie ilegalități.

Reieșind din cele sus menționate, Colegiul lărgit constată, că instanța de

apel, examinînd cauza, nu a ținut cont de prevederile art. 101 Cod de procedură

penală și n-a respectat întocmai prevederile art. 414 Cod de procedură penală.

Prin urmare, Colegiul lărgit menționează că, erorile comise de către instanța

de apel, nu pot fi reparate de către instanța de recurs în prezenta procedură, de

aceea decizia instanței de apel urmează a fi casată, cu dispunerea rejudecării

cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de

8

rejudecare și limitele acesteia: să înlăture erorile constatate mai sus, ținând cont

de motivele casării deciziei atacate și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată,

în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Se admite recursul ordinar, declarat de procurorul de nivelul Curții de Apel

Bălți, Formusatii Andrei, se casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Bălți din 18 decembrie 2014 în cauza penală în privința lui Scutelnic Ivan și

dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Pronunțată integral la data de 30 iulie 2015.

Președinte Petru URSACHE

Judecător Nadejda TOMA

Judecător Ghenadie NICOLAEV

Judecător Vladimir TIMOFTI

Judecător Constantin ALERGUȘ

9