1re-82/2015 — Încheierea judecătorului de instrucție

Prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 24 iulie 2014, a fost respins demersul procurorului privind aplicarea arestului preventiv pe un termen de 30 zile în privința învinuitului Pîslaru Vitalie.

Procurorul a declarat recurs ordinar, în care a solicitat casarea încheierii menționate, rejudecarea cauzei și adoptarea unei noi hotărîri, prin care demersul să fie admis.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 iulie 2014, recursul a fost admis, casată încheierea, rejudecată cauza și adoptată o nouă hotărîre. Față de Pîslaru V. a fost aplicat arestul preventiv, pe un termen de 30 zile. 1

În virtutea prevederilor art. 466 Cod de procedură penală, hotărîrile nominalizate au devenit irevocabile.

La 17 aprilie și 18 mai 2015, Pîslaru Vitalie a declarat recursuri în anulare, în care solicită casarea deciziei instanței de recurs și menținerea încheierii instanței de fond. Recurenții au invocat că acuzarea nu a justificat aplicarea arestului, fiindu-i încălcate lui Pîslaru V. drepturile constituționale, inclusiv dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6 CEDO.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor în anulare, pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele considerente. Potrivit art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, condamnatul poate declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărîrii judecătorești irevocabile, după epuizarea căilor ordinare de atac. Însă, art. 453 alin. (1), 455 alin. (2) pct. 3) – 5), 3 alin. (1) Cod de procedură penală, prevăd că hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată. Cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă denumirea instanței care a pronunțat sentința, data sentinței, fapta constatată și dispozitivul sentinței, data deciziei în apel, dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului, data adoptării deciziei în recurs și argumentele admiterii sau respingerii recursului. În desfășurarea procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul judecării cauzei în instanța judecătorească. Prin urmare, normele de drept nominalizate prescriu, în mod expres, că pot fi atacate cu recurs în anulare doar hotărîrile judecătorești prin care a fost judecată cauza penală în fond, adică hotărîrile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac. Circumstanțele enunțate atestă, astfel, că celelalte categorii de hotărîri judecătorești irevocabile, inclusiv cele atacate de recurent, nu sunt pasibile de drept de a fi contestate prin intermediul recursului în anulare. Rezultă că recursurile de pe rol, în aspectul vizat, adică fiind declarate împotriva unei hotărîri judecătorești irevocabile, dar prin care nu a fost soluționat fondul cauzei penale, nu au suport legal, adică sunt vădit neîntemeiate. Conform art. 456 alin. (1), 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. Dat fiind că recursurile în anulare sunt vădit neîntemeiate, ele urmează a fi declarate inadmisibile.

Conform art. 456, 431 alin. (2), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, 2 DECIDE : inadmisibilitatea recursurilor în anulare declarate de Pîslaru Vitalie Ion, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 iulie 2014, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă, pronunțată la 08 iulie 2015. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Iurie Diaconu Elena Covalenco 3