1ra-596/2015 — art. 187 al.2 lit. d,d,f, 188 al.2 lit.b,d,f CP

Dosarul nr. 1ra-596/2015

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

27 mai 2015 mun. Chișinău

Colegul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco,

examinînd, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursului ordinar împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 21 ianuarie 2015, declarat de reprezentatul legal al inculpatului

Damian Victor Vasile, născut la

08 mai 1998, originar și locuitor al s. Mingir, r-nul

Hîncești, cetățean al R. Moldova, fără antecedente penale;

Termenul de examinare a cauzei

în instanța de fond: 29 ianuarie – 22 iulie 2014,

în instanța de apel: 19 august 2014– 21 ianuarie 2015,

în instanța de recurs: 22 aprilie – 18 martie 2015;

C O N S T A T Ă :

condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. b), d), f), 79 Cod penal la 2 ani închisoare și

în baza art. 188 alin. (2) lit. b), d), f), 79 Cod penal la 3 ani închisoare.

În temeiul art. 84 alin. (1), 90 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 4 ani

închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probă

de 2 ani.

De la Damian Claudia s-a încasat în beneficiul lui Condrea Ana prejudiciul

material de 932,09 lei și prejudiciul moral de 5000 lei.

S-a respins ca neîntemeiată cererea Varvarei Bumbu către Damian Claudia

privind compensarea cheltuielilor de judecată.

minorii Braga Ion, născut la 17.01.2001 și Bumbu Vasile, născut la 14.11.2000, care

din cauza vîrstei nu sunt subiecți ai infracțiunii, la inițiativa și propunerea sa, a

pătruns în locuința lui Varva Bumbu, din s. Mingir, r-nul Hîncești, de unde în mod

1

deschis a sustras un telefon mobil de model ,,Nokia”, la prețul de 200 lei, cauzîndu-i

părții vătămate o pagubă materială considerabilă.

La 18 ianuarie 2014, orele 2330, inculpatul Damian Victor, împreună cu alte

două persoane minore, dar care nu au atins vîrsta de 14 ani necesară pentru atragerea

la răspundere penală și anume: Bumbu Vasile, născut la 14.11.2000 și Braga Ion,

născut la 17.01.2001, a pătruns în domiciliul pensionarei Ana Condrea, născută la

25.02.1942, din s. Mingir, r-nul Hîncești, unde utilizînd violență periculoasă pentru

sănătate persoanei, exprimată prin aplicarea multiplelor lovituri cu pumnii și

picioarele peste diferit părți ale corpului, precum și obturarea căilor nazale ale

acesteia cu o cîrpă, prin ce i-a cauzat conform concluziei raportului de expertiză

medico-legală nr. 51 din 20.01.2014, vătămări corporale medii, care au dus la

dereglarea sănătății mai mult de 21 de zile, ori de lungă durată, manifestate prin:

fractura coastelor 4, 7 pe dreapta, și în mod deschis au sustras bani în sumă de 500

lei, cauzînd victimei un prejudiciu material considerabil.

Instanța a reținut că inculpatul a recunoscut vinovăția, aceasta fiind dovedită și

prin probele administrate pe cauză, și a încadrat acțiunile lui în baza art. 187 alin. (2)

lit. b), d), f) Cod penal, ca jaf, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane,

de mai multe persoane, prin pătrundere în locuință, cu cauzare de daune în proporții

considerabile, și în baza art. 188 alin. (2) lit. b), d), f) Cod penal, ca tîlhăria, adică

atacul săvîrșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violența

periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, acțiuni săvîrșite de mai multe

persoane, prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 75 Cod penal, că

inculpatul este minor, a recunoscut vina și s-a căit în cele săvîrșite, că a comis două

infracțiuni grave, că locuiește doar cu mama, este elev, anterior nu a fost judecat, în

privința lui existînd însă o ordonanță a procurorului de încetare a urmăririi penale din

28.03.2013.

Potrivit referatului de evaluare psihosocială a personalității învinuitului,

inculpatul este cu perspective minore de reintegrare în societate. Potrivit certificatului

de dezabilitate și capacitate de muncă seria CN nr. 0804405, inculpatul este încadrat

în grad de dezabilitate accentuat, din copilărie.

Instanța a concluzionat că scopul pedepsei penale va putea fi atins fără privarea

inculpatului de libertate, astfel executarea pedepsei urmînd a fi suspendată pe un

termen de probă.

cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatul să fie condamnat în baza

art. 187 alin. (2) lit. b), d), f), 188 alin. (2) lit. b), d), f), 70 alin. (3), 84 Cod penal la 6

ani închisoare, cu executare în penitenciar pentru minori.

Acțiunile civile înaintate de Condrea A. și Bumbu V. să fie admise integral.

Apelantul a invocat că instanța de judecată a ignorat faptul că inculpatul a

comis două infracțiuni grave, n-a restituit prejudiciul cauzat părților vătămate,

anterior a fost implicat în comiterea și a altor infracțiuni cu caracter patrimonial,

procesele penale fiind încetate în legătură cu împăcarea părților.

Mai mult, în timp ce prezentul proces penal se afla pe rolul Judecătoriei

Hîncești, inculpatul a mai comis o infracțiune similar și în prezent această cauză

2

penală se află pe rolul Judecătoriei Hîncești, el fiind învinuit în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal.

Prin suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii se influențează în

mod negativ asupra modului în care societatea percepe gradul de restabilire a echității

sociale prin actul de justiție.

Potrivit materialelor administrate s-a stabilit că modul de viață a inculpatului,

scopul și modalitatea de realizare a crimei (aplicarea violenței periculoase pentru

viață și sănătatea persoanei, săvîrșirea crimei de mai multe persoane, caracterul

perpetuu al activității infracționale) permite de a-l considera o persoană socialmente

periculoasă, un pericol public, care eventual poate fi implicată în comiterea altor

fapte prejudiciabile similare.

În acest caz numai pedeapsa închisorii cu executare poate pozitiv să

influențeze corectarea și reeducarea inculpatului, restabilirea echității sociale,

apărarea ordinii, liniștii și siguranței sociale, prevenirea comiterii altor infracțiuni.

3.1. A declarat apel și partea vătămată Condrea Ana, solicitînd casarea

sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatul să

fie condamnat la o pedeapsă proporțională cu fapta săvîrșită, cu încasarea de la

Damian Claudia a prejudiciul material de 8000 lei și cel moral de 30.000 lei.

Apelanta a indicat că instanța urma să ia în considerație că inculpatul a comis

două infracțiuni, fiind învinuit de comiterea unei infracțiuni similare comise după

data de 18.01.2014, la fel a fost tras la răspundere penală în cauzele penale nr.

2013200230 și 2013200173 în baza art. 187 alin. (2) lit. b), f), 186 alin. (2) lit. b), e)

Cod penal, finisate cu încetarea procesului penal în baza art. 109 Cod penal, fapt ce

denotă un aspect al vieții inculpatului, care este o persoană predispusă la comiterea

infracțiunilor, ce nu a tras concluzia din comiterea infracțiunilor precedente,

continuînd să comită infracțiuni similare mai grave. Conform art. 77 Cod penal, se

consideră ca circumstanță agravantă - comiterea infracțiunii de către o persoană care

anterior a mai comis o infracțiune similară.

Sentința în partea micșorării cuantumului prejudiciului moral și material, a

cheltuielilor de transport și de asistentă juridică este la fel neîntemeiată.

Ca urmare a acțiunilor inculpatului, ea a suferit un prejudiciu material exprimat

prin cheltuielile suportate cu ocazia tratamentului medical necesar recuperării

sănătății, după aplicarea constrîngerii fizice si psihice de către inculpat, de asemenea

a cheltuielilor de transport, asistenței juridice care au fost anexate la materialele

cauzei.

A suferit și un prejudiciu moral determinat de suferințe fizice și psihice

suportate în urma aplicării loviturilor de către inculpat.

2015, ambele apeluri au fost admise, casată sentința, rejudecată cauza și pronunțată o

nouă hotărîre.

Damian Victor a fost condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. b), d), f), 70, 79

Cod penal la 2 ani închisoare și în baza art. 188 alin. (2) lit. b), d), f), 70, 79 Cod

penal la 4 ani închisoare.

3

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 5 ani

închisoare, cu executare în penitenciar pentru minori, începînd din 21 ianuarie 2015.

De la Damian Claudia s-a încasat în beneficiul lui Condrea Ana prejudiciul

moral - 10.000 lei și prejudiciul material - 932,09 lei, în rest acțiunea civilă privind

încasarea daunei materiale a fost admisă în principiu, urmînd ca asupra cuantumului

prejudiciului să se pronunțe instanța civilă.

În rest, sentința a fost menținută.

Instanța de apel a reținut că instanța de fond nu a ținut cont de prevederile art.

61, 75 Cod penal, de persoana celui vinovat și de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării lui, deoarece, cu toate că inculpatul anterior n-a fost

condamnat, el însă a mai comis infracțiuni similare, iar procesul penal a fost încetat

în legătură cu împăcarea părților, fapt ce denotă că el este predispus să comită

infracțiuni, iar pedeapsa non-privativă de libertate nu va avea efecte de corectare și

îndreptare a inculpatului.

Mai mult, inculpatul a comis infracțiuni cu aplicarea violenței periculoase

pentru viața și sănătatea victimei, fiindu-i cauzate vătămări corporale medii și aceste

împrejurări demonstrează necesitatea izolării reale a inculpatului de societate, prin

numirea unei pedepse cu închisoarea și executarea ei în penitenciare pentru minori.

Inculpatul a făcut din activitatea sa de a sustrage bunuri o îndeletnicire, această

activitate fiindu-i unica sursă de existență. În așa circumstanțe, corectarea și

reeducarea lui este posibilă doar cu aplicarea pedepsei închisorii cu aplicarea

prevederilor art. 70 și 79 Cod penal, cu executare în penitenciar pentru minori.

Prin aplicarea față de inculpat a pedepsei închisorii cu suspendarea executării

ei, sau a altei pedepse nonprivative de libertate, nu se vor realiza scopurile legii

penale reflectate în art. 2 Cod penal, deoarece există riscul comiterii de către acesta a

unor noi infracțiuni în timpul ispășirii pedepsei stabilite prin sentință, în același rînd

și a infracțiunilor cu aplicarea violenței fizice.

Damian, a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea acestei decizii adoptate și

rejudecarea cauzei.

Recurentul a specificat că instanța de apel nu a respectat principiul prioritar al

măsurilor educative și caracterul subsidiar al pedepsei, care are menirea de aplica

măsurile educative în privința minorilor infractori și ulterior dacă aceștia nu și-au

atins sau nu sunt în stare să reeduce minorul se va recurge la pedepse. Inculpatul

nefiind supus niciodată măsurilor educative, instanța de apel a decis din start de a

aplica pedeapsa cu închisoarea.

Un alt principiu nerespectat este principiul atenuării răspunderii penale în

funcție de vîrstă ce presupune de a ameliora situația minorilor în corespundere cu

vîrsta acestora și a îmbunătăți situația celor mai mici ținînd cont imaturitatea fizică,

intelectuală și afectivă a acestora, care nu le acordă suficientă posibilitate de a

înțelege pericolul faptelor pe care le comit.

În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală.

4

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează

că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărîrile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel.

Însă, conform art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 30

de zile de la data pronunțării deciziei. Potrivit art. 231 alin. (3) Cod de procedură

penală, la calcularea termenelor pe zile nu se ia în calcul ziua de la care începe să

curgă termenul, nici ziua în care acesta se împlinește. În corespundere cu art. 418

alin. (1), 338 alin. (2)-(4), 340 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel

pronunță public dispozitivul hotărîrii, fapt despre care se consemnează în procesul-

verbal. Hotărîrea motivată se pronunță la fel public, în termen de pînă la 30 de zile.

Copia de pe hotărîrea motivată se înmînează participanților prezenți la ședința de

judecată. Participanților care nu s-au prezentat în ședința de judecată li se expediază,

în termen de 3 zile, copia de pe hotărîrea motivată.

Sub acest aspect se atestă că, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată,

instanța de apel a pronunțat dispozitivul deciziei la 21 ianuarie 2015, comunicînd că

decizia motivată va fi pronunțată la 17 februarie 2015, fapt realizat la această dată și

consemnat în respectivul proces - verbal, în prezența inculpatului minor, a

reprezentantului legal al acestuia, Claudia Damian, și a avocatului I. Cecan (v. I, f.d.

231-234).

Deci, decizia atacată a fost pronunțată în condițiile legii la 17 februarie 2015,

iar termenul de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar urma să expire la sfîrșitul

zilei de 20 martie 2014.

Totodată, potrivit ștampilelor de pe plic, recursul ordinar a fost depus la oficiul

poștal la 23 martie 2015 și înregistrat la Curtea Supremă de Justiție la 01 aprilie

2015, adică peste termenul prevăzut de lege (vol. II, f.d. 3 - 12).

Alte informații cu privire la data depunerii recursului respectiv în instanța de

recurs nu există nici în dosar și nici în recursul nominalizat.

Este de menționat că art. 422 Cod de procedură penală nu prevede o altă

procedură legală de a calcula termenul de recurs decît de la data pronunțării deciziei

motivate, iar art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală prescrie expres că, în cazul în

care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen,

nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului

efectuat peste termen.

Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege. Acest termen

nu poate fi prelungit sau scurtat de instanța de judecată. El este absolut, are un

caracter imperativ și fatal, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a

exercita calea de atac.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este

declarat peste termen.

Astfel, odată ce recursul ordinar, este declarat peste termen, acestea urmează a

fi declarate inadmisibil.

5

procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de reprezentantul legal al

inculpatului, Claudia Damian, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 21 ianuarie 2015, în privința inculpatului Damian Victor Vasile, ca fiind

declarat peste termen.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 24 iunie 2015.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Iurie Diaconu

Elena Covalenco

6