1ra-294/2015 — art. 236 alin. 1 CP

1ra-294/2015 — art. 236 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. lra-294/2015

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

19 mai 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Ursache Petru,

Judecători - Timofti Vladimir, Alerguș Constantin, Nicolaev Ghenadie,

Moraru Petru,

a judecat, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți, Costaș Valentina,

prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din

26 noiembrie 2014, în cauza penală privindu-1 pe

Gherman Anatolie Sergiu, născut la 15 noiembrie

1984, originar și domiciliat în r-ul Dondușeni, s. Corbu;

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

CONSTATĂ:

Anatolie a fost achitat de sub învinuirea de săvîrșire a infracțiunii prevăzute de

art. 236 alin. (1) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește

elementele constitutive ale infracțiunii.

învinuit de faptul că, că în una din zilele lunii iulie 2013, în jurul orelor 0l00,

avînd în posesie o bancnotă cu nominalul de 500 lei MD, știind cu certitudine

că este falsă și urmărind scopul punerii acesteia în circulație, fără a comunica

concubinei Iepure Natalia, că această bancnotă este falsă, i-a spus ultimei să ia

bancnota din automobilul său și să achite serviciile taximetristului Osoianu

Stanislav, iar restul să achite datoria de 200 lei cumnatei. Astfel prin acțiunile

ilegale a lui Gherman Anatolie, părții vătămate i-a fost cauzat un prejudiciu

1

material în sumă totală de 500 lei.

Aceste acțiuni, de către organul de urmărire penală, au fost calificate ca,

punerea în circulație a biletelor BNM false, infracțiune prevăzută de art. 236

alin. (1) Cod penal.

Prima instanță a constatat lipsa laturei obiective a componenței de

infracțiune, nefiind stabilit că inculpatul Gherman Anatolie a pus în circulație

bancnota falsă cu nominalul de 500 lei.

casarea acesteia, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care

Gherman Anatolie să fie condamnat în baza art. 236 alin. (1) Cod penal la 7 ani

închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis, invocînd că

instanța de fond a pus la baza sentinței și a apreciat univoc numai declarațiile

inculpatului și a concubinei acestuia Iepure N., ignorînd declarațiile martorului

Zainulin S. și părții vătămate Osoianu S. La fel, a menționat că prima instanță

eronat a stabilit lipsa laturii obiective a infracțiunii imputate inculpatului.

2014 a fost respins, ca nefondat, apelul declarat, cu menținerea sentinței atacate.

În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut, că instanța de

fond legal și întemeiat a constatat că în acțiunile inculpatului nu se întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunii incriminate, nefiind confirmat faptul că

inculpatul a pus în circulație semne bănești false.

procuror, prin care, indicînd temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, a solicitat casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării

cauzei, invocînd că instanța de apel a menținut sentința de achitare, fară a da

apreciere probelor prezentate din punct de vedere al pertinenței, utilității și

veridicității, iar în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Concomitent, recurentul a relatat că, prin declarațiile părții vătămate Osoianu

Stanislav, ale martorilor Iepure Natalia, Zainulin Serghei, confruntările între

învinuitul Gherman Anatolie și martorul Zainulin Serghei, inclusiv prin

raportul de expertiză nr 6724 din 08 octombrie 2013 s-a dovedit cu certitudine

faptul punerii în circulație a bancnotelor false de către Gherman A., or,

martorul Zainulin S. a indicat direct că i-a spus lui Gherman A. că bancnota de

500 lei este falsă, iar martorul Iepure Natalia a indicat că inculpatul i-a zis să

găsească bancnota de 500 lei și să achite serviciile taximetristului. Astfel,

consideră că instanța de apel, a ignorat probele acuzării, luînd pripit o decizie

2

de menținere a sentinței de achitare în privința inculpatului Gherman A., fără

a se pronunța asupra tuturor motivelor invocate în apel de către procuror. A

mai invocat, că decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția.

consideră, că acesta urmează a fi admis reieșind din următoarele considerente.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală (red. 27.10.2012), instanța de

apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală,

și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării

apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel

se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe

prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta

reținută ori numai imputată s-a săvîrșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de

inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin

prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de

procedură penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa

a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal

sau administrativ au fost corect aplicate și hotărîrea adoptată să conțină

răspuns la toate motivele invocate.

Colegiul penal lărgit constată, că instanța de apel la examinarea apelului

declarat de procuror nu a respectat cerințele art. 414 Cod de procedură penală,

nu a răspuns la modul cuvenit la toate motivele invocate de apelant, în legătură

cu ce în baza temeiului pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală urmează a fi casată decizia instanței de apel, cu

dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, deoarece această eroare nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

Potrivit apelului declarat de către procuror (f.d. 166-168), criticîndu-se

legalitatea și temeinicia sentinței, se invocă următoarele motive:

„- instanța de judecată nu a dat apreciere cuvenită declarațiilor martorilor

Zainulin Serghei, Iepure Natalia, părții vătămate Osoianu Stanislav, inclusiv

declarațiilor inculpatului referitor la faptul că nu l-a telefonat pe Zainulin S. ca

să-i înainteze pretenții de ce i-a împrumutat o bancnotă falsă;

3

- instanța de judecată prin sentință a stabilit lipsa laturii obiective a

infracțiunii, adică în ședința de judecată nu a constatat că Gherman Anatolie a

pus în circulație bancnota falsă cu nominalul de 500 lei. Această apreciere a

instanței o consideră ilegală din motivul că atît martorul Iepure Natalia cît și

inculpatul Gherman Anatolie, declarațiile cărora au fost puse la baza emiterii

sentinței au comunicat că „a rugat-o pe Iepure Natalia să-i ajute să caute

bancnota de 500 lei pe care a împrumutat-o de la Zainulin Sergiu pentru a

achita datoria”. Mai mult, prima instanță în sentința adoptată a explicat că

punerea în circulație poate fi realizată prin efectuarea de plăți, adică în cazul

nostru achitarea serviciilor taximetristului;

- eronat instanța a interpretat și textul din acuzare „să i-a bancnota din

automobilul său și să achite serviciile taximetristului Osoianu Stanislav”, prin

aceasta instanța a stabilit că nu a avut loc prestarea serviciilor de transportare

a pasagerilor și efectuarea plății pentru serviciu prestat, deși din acest context

reiese intenția inculpatului de a pune în circulație bani falși;

- instanța de fond eronat a apreciat actul de acuzare la calificarea juridică

prin care stabilește că nu este imputat elementul obligatoriu al laturii obiective

a infracțiunii „utilizată pentru efectuarea plăților”. Conform normei de drept

prevăzute de art.236 alin.(l) Cod penal, punerea în circulație a semnelor bănești

false, deja include calificativul utilizate pentru efectuarea plăților. Mai mult,

instanța de judecată prin sentința sa explică că punerea în circulație se

realizează prin efectuarea de plăți”.

Anume asupra acestor motive invocate în apel de procuror, instanța de

apel nu s-a pronunțat sau s-a pronunțat superficial, fără argumentarea

cuvenită.

Colegiul lărgit mai constată, că instanța de apel în motivarea soluției a

descris practic motivarea sentinței primei instanțe, fără a se pronunța pe

motivele apelului declarat de procuror, și anume că neîntemeiat instanța de

fond a adoptat o hotărîre de achitare pe învinuirea adusă inculpatului în baza

art. 236 alin. (1) Cod penal, motivînd că nu a fost dovedită vinovăția acestuia

de comiterea infracțiunii incriminate, fără a motiva convingător, în

conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală, de ce declarațiile

părții vătămate Osoianu Stanislav și martorilor Zainulin Serghei, Iepure

Natalia, depuse atît în cadrul urmăririi penale, cît și-n cadrul ședințelor de

judecată a instanțelor de fond și de apel nu sunt veridice, fiind apreciate critic

pur declarativ.

4

Astfel, fiind interogat în cadrul ședinței de judecată a primei instanțe (f.d.

114-116), partea vătămată Osoianu Stanislav a declarat că „ pe inculpat pînă la

cele întîmplate nu l-a cunoscut. La 17 iulie 2013, seara, pe la ora 23:00, în calitate

de taximetrist, a avut o chemare în s. Corbu, ajungînd pe loc unde a fost chemat,

doamna și inculpatul Gherman se certau, i-au spus să o ducă în s. Antoneuca.

Au adus bagajele și le-au pus în portbagaj. Cînd a ajuns în s. Antoneuca,

doamna a luat copilul și s-a dus în casă spunîndu-i că acuș o să se răsplătească.

El a scos bagajele din mașină pe care le-a pus la poartă și aștepta. Cînd a ieșit s-

a achitat cu bancnota de 500 de lei și el i-a dat rest 300 lei. La moment nu a

observat că bancnota este falsă, apoi a observat că bancnota era falsă. Avea la

el 2 bancnote de 500 lei, una era a lui, de la bancă, iar a doua i-a transmis-o

doamna. A doua zi a anunțat poliția. Bancnota era aproape că identică cu cele

originale și era greu deodată de observat falsul. A căutat persoanele respective

dar nu s-a întîlnit cu ele. Prin telefon acestea nu au recunoscut că bancnota este

falsă. Mai apoi s-a întîlnit cu acestea și le-a propus să-i întoarcă banii, inculpatul

nu a dorit, nu recunoștea că banii sînt a lui, nu vroia să spună de unde i-a luat,

a spus că de la un prieten, cunoscut. A observat că bancnota este falsă cînd a

pus alături a doua bancnotă, cea de la inculpat nu era așa ca celaltă. Soția

inculpatului i-a restituit banii înapoi. Gherman A. simțea că este vinovat, dar

nu spunea de unde a luat bancnota, s-a pierdit cînd i-a spus despre chestia

dată”.

Din declarațiile martorului Surujiu Dumitru date în prima instanță (f.d.

124-127) rezultă că „ în vara anului 2013 l-a sunat Gherman Anatolie ca să se

ducă în s.Rediul-Mare după o cutie de viteze, deaceia împreună cu Zainulin

Serghei au venit la Gherman A. și toți au plecat în s.Rediul-Mare cu

automobilul său, de unde de la Guranda Valentin au procurat cutia de viteze

pe banii lui Gherman A., 200 lei, apoi s-au dus la o bătrînă Gangal Maria și au

luat vin pentru care a plătit el 500 lei, banii i-a luat de la Zainulin S. și știa că

acesta are bani falși, însă nu i-a spus lui Gherman A. că banii sînt falși. Apoi s-

au întors în s.Corbu unde au mai stat și servit vin. Nu știe dacă Gherman A. a

luat bani de la Zainulin S. I se pare că Iepure N. l-a rugat pe Zainulin S. să-i

împrumute bani. Cînd a venit taxiul, el deja nu mai era acolo. Nu știa că

Zainulin S. i-a dat lui Gherman A. bani, și nici transmiterea bancnotei nu a

văzut, peste vreo lună a aflat despre aceasta.

Aceste declarații au fost susținute de către de către martorul Zainulin

Serghei, care fiind interogat în cadrul ședinței de judecată a primei instanțe (f.d.

5

128-131) a menționat că „în iunie-iulie 2013, împreună cu Surujiu D. s-au dus

la Gherman A. cu care anterior au lucrat împreună, apoi s-au dus în s.Rediul-

Mare cu automobilul lui Surujiu D. după o cutie de viteze. Gherman A. a luat

cutia de viteze, a achitat banii, după ce au mers la o femeie și Surujiu D. s-a dus

la ea și a cumpărat vin pe bancnota de 500 lei falși pe care i-a dat el din

portmoneul său. Surujiu D. știa că bancnota este falsă. Gherman A. nu știa că

el i-a dat lui Surujiu D. bani falși. Mai apoi Gherman A. l-a rugat să-i

împrumute bani și fiind în stare de ebrietate, el i-a dat 500 lei lui Gherman A.,

spunîndu-i că bancnota este falsă, însă Surujiu S. nu a văzut cum i-a dat banii.

Gherman A. a pus bancnota în buzunar și nu a avut nici o reacție. Gherman A.

nu l-a întrebat de unde o are. I-a spus doar că are de dat datorii, dar cui anume

nu a spus”.

Martorul Iepure Natalia în cadrul examinării cauzei penale în prima

instanță (f.d. 118-122) a indicat că “ Gherman Anatolie este concubinul ei, iar

pe Osoianu Stanislav pînă la cele întîmplate nu l-a știut. În ziua ceia la ei în

ospeție au venit Iepure, Sîrbu V., Sîrbu A. și Fasola. Mai apoi au venit Surujiu

D. și Zainulin S. După ce au vorbit ceva între ei, Gherman A. împreună cu

Surujiu D. și Zainulin S. cu automobilul lui Surujiu D. au mers în s.Rediul-Mare

pentru a lua o cutie de viteze pentru mașină, peste 4 ore, pe la ora 17.00 s-au

întors, aveau piesa de schimb și 2 sticle cu vin. Gherman A. era în stare de

ebrietate. Zainulin S. s-a lăudat că are bani, deaceia ea l-a rugat să-i împrumute

niște bani însă el a refuzat. Gherman A. a mai servit 2 pahare cu vin și s-a culcat

în automobil, iar Zainulin S. și Surijiu D. s-au dus acasă. Peste vreo 3 ore

Gherman A. s-a trezit și a început să se certe cu ea fără motiv, striga, i-a spus

să-și ia hainele și să se ducă la mama ei. Deoarece cumnata Iepure Maria care

la acel moment se mai afla la ei, i-a împrumutat lui Gherman A. 200 de lei

pentru piesa de schimb la automobil, a cerut să-i întoarcă banii înapoi. Atunci

Gherman A. a spus că avea 500 lei și i-a pierdut. Au căutat în casă însă nu i-au

găsit. Ea a găsit în mașină banii, 500 lei bătuți, însă soțului nu i-a spus că a găsit

banii. A chemat taxiul și au plecat la Antoneuca unde s-a răsplătit cu taxistul

Osoianu S. cu cei 500 lei. La bani nu s-a uitat, nu i-a examinat ca să observe că

ei sînt falși, a primit rest 300 lei. Mai apoi șoferul a cerut banii înapoi spunînd

că banii cu care s-a achitat erau falși. Cînd i-a comunicat soțului, el a răspuns

că banii nu pot fi falși, iar mai apoi i-a spus că i-a împrumutat de la Zainulin

Serghei, nu știe dacă aceștea au comunicat între ei pe această temă, însă mai

înainte de aceasta ei au lucrat împreună”.

6

Colegiul lărgit constată că, instanța de apel nu a analizat și s-a expus într-

un mod pur formal și foarte superficial asupra acestor declarații, indicînd că

„instanța de fond întemeiat și legal a constatat în sentința pronunțată, că acțiunile lui

Gherman A. nu întrunesc elementele infracțiunii incriminate. Acest fapt este

demonstrat și prin declarațiile martorilor Iepure N., Surujiu D., Zainulin S., Iepure

M., cercetate atît în instanța de fond, cît și în cea de apel, prin care nu se confirmă

faptul, că Gherman A. a pus în circulație semne bănești false, deoarece prin aceste probe

nu s-a confirmat că ultimul i-a spus concubinei Iepure N. să i-a bancnota din

automobilul său și să achite serviciile taximetristului, iar restul să achite datoria de 200

lei cumnatei. De asemenea instanța a reținut că inculpatul nu cunoștea despre faptul

că bancnota respectivă era falsă, fapt confirmat prin declarațiile martorilor

nominalizați”.

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit, consideră că instanța de

apel, considerînd ca fiind neconfirmate prin careva probe concludente,

pertinente și veridice declarațiile părții vătămate Osoianu Stanislav,

neîntemeiat a dat o analiză critică și probelor înaintate de către acuzare, și

anume: plîngerii cet. Osoianu S. (f.d. 4), procesului-verbal de cercetare la fața

locului din 09.09.2013 (f.d. 7), raportului de expertiză nr. 6724 din 08 octombrie

2013 (f.d. 43-44), procesului-verbal de confruntare între învinuitul Gherman A.

și martorul Zainulin S. (f.d. 81-82), procesului-verbal de confruntare între

învinuitul Ghermn A. și martorului Surujiu D. (f.d. 83).

Aceste probe, majoritatea din ele examinate nemijlocit în instanța de apel,

evident au rămas fără analiza cuvenită, fapt ce nu poate fi acceptat.

Referitor la argumentele invocate de către instanța de apel, precum că

instanța de fond corect a constatat lipsa elementului constitutiv al infracțiunii

prevăzute de art. 236 alin. (1) Cod penal și anume – latura obiectivă, Colegiul

lărgit invocă următoarele.

Conform doctrinei penale, latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art.

236 alin. (1) Cod penal constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiune.

Acțiunea dată se înfățișează prin intermediul celor două modalități normative

cu caracter alternativ: fabricarea și punerea în circulație. Punerea în circulație

reprezintă operațiunea prin care produsul fabricării este introdus în angrenajul

circulației financiare. Punerea în circulație poate fi realizată prin: efectuarea de

plăți, schimburi, depuneri bănești la o instituție financiară, darea cu împrumut.

Banii care se pun în circulație, trebuie să aibă capacitatea de a oferi o anumită

credibilitate, adică să poată fi apreciate, la primul contact, în calitate de bani

7

autentici. Infracțiunea se consideră consumată din momentul transmiterii chiar

și a unui exemplar de bani falși.

În acest sens, Colegiul lărgit consideră că instanța de apel a dat a apreciere

sumară și incompletă declarațiilor indicate în apel susmenționate, din care

rezultă intenția inculpatului Gherman A. de a pune în circulație bani falși, mai

mult, martorul Zainulin S. a indicat direct că i-a spus lui Ghermen A. că bancota

de 500 lei este falsă, iar martorul Iepure Natalia a relatat că inculpatul i-a zis să

găsească bancota de 500 lei și să achite serviciile taximetristului (f.d. 45).

Totodată, însuși inculpatul Gherman A., fiind interogat în prima instanță (f.d.

142-145) a declarat că nu l-a telefonat pe Zainulin S. ca să-i înainteze pretenții

de ce i-a împrumutat o bancnotă falsă, precum și faptul că alți bani, decît

bancnota de 500 lei împrumutată de la Zainulin S., în gospodărie nu a avut,

motiv din care inculpatul cu martorul Iepure Natalia a început a căuta

bancnota dată pentru a achita serviciile taximetristului și datoria cet. Iepure

Maria, astfel nu este clar de ce instanța de apel a ajuns la concluzia că nu s-a

confirmat faptul utilizării bancnotei de 500 lei pentru efectuarea plății

serviciilor de taxi ale părții vătămate Osoianu Stanislav.

Circumstanțele expuse duc la concluzia că, instanța de apel nu a judecat

apelul procurorului referitor la învinuirea adusă inculpatului în baza art. 236

alin. (1) Cod penal în condițiile legii, deoarece nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel și a adoptat o hotărîre motivată foarte superficial,

care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală instanța

de recurs casează hotărîrea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către

instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanța de apel, constituie erori de drept, prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs,

se impune soluția admiterii recursului de pe rol, casării totale a deciziei

instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță, în

alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de

rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă

conformitate cu prevederile Legii procesual-penale asupra tuturor motivelor

8

invocate de procuror în apel și ținînd cont de motivele casării deciziei atacate

să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

DECIDE:

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

nivelul Curții de Apel Bălți, Costaș Valentina, casează total decizia Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 26 noiembrie 2014, în cauza penală privindu-

1 pe Gherman Anatolie Sergiu, cu dispunerea rejudecării cauzei de către

Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată.

Decizia nu este supusă căilor de atac, pronunțată integral la 11 iunie 2015.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

Nicolaev Ghenadie

Moraru Petru

9