1ra-337-15 — Art.145 alin.2, art.188 alin.3 CP

Termenul de examinare a cauzei: Prima instanță: 01.02.2013 – 23.07.2014; Instanța de apel: 20.08.2014- 17.12.2014; Instanța de recurs: 19.02.2015- 25.03.2015. CONSTATĂ : 1. Prin sentința Judecătoriei Fălești din 23 iulie 2014, Golubaș Valeri a fost recunoscut vinovat și condamnat: - în baza art. 145 alin. (2) lit. b) Cod penal - la 17 (șaptesprezece) ani închisoare; - în baza art. 188 alin. (3) lit. c) Cod penal - la 9 (nouă) ani închisoare; În baza art.84 alin.(l) Cod penal pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 23 (douăzeci și trei) ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis. Conform art.84 alin.(4) Cod penal pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate prin sentința nominalizată și prin Decizia Curții de Apel Bălți nr. la -237/2013 din 18.12.2013 i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub 1 formă de închisoare pe un termen de 24 (douăzeci și patru) ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis. S-a admis parțial acțiunea civilă dispunîndu-se încasarea din contul lui Golubaș Valeri în beneficiul Alinei Miron a 33267 (treizeci și trei mii două sute șaizeci și șapte) lei cu titlu de prejudiciu material și 75000 (șaptezeci și cinci mii) lei cu titlu de prejudiciu moral. 2. Pentru a pronunța sentința instanța de fond a stabilit că, Golubaș Valeri în noaptea de 08.10.2012, intenționat, cu scopul sustragerii bunurilor altei persoane, aflîndu-se în casa lui Gonța Raisa de pe str. Pantelimon Halipa nr.4 din or. Fălești, a atacat-o pe Gonța Raisa cu un cuțit de bucătărie și i-a aplicat acesteia mai multe lovituri în regiunea toracelui și abdomenului cauzîndu-i astfel leziuni corporale grave periculoase pentru viață sub formă de plagă nepenetrantă la peretele abdominal anterior pe stînga cu dimensiunile 2,5 cm x 0,8 cm și adîncimea de 2,3 cm, trei plăgi nepenetrante în regiunea toracelui pe stînga la nivelul intercostal 3-5 linia anatomică parasternală cu dimensiunile 1,6 cm x 0,5 cm, 1,8 cm x0,5 cm, 2,9 cm x 0,7 cm și adîncimea de pînă la 1,8 cm, o plagă penetrantă în regiunea toracelui pe stînga la nivelul intercostal 3-5 linia anatomică parasternală amplasată inferior la glanda mamară cu dimensiunile 4,6 cm x 1,3 cm cu lezarea lobului superior a pulmonului stîng pe suprafața anterior laterală stînga, hematorox masiv pe stînga, două plăgi tăiate la degetele 4 și 5 a mîinii stîngi la falanga distală cu dimensiunile de 1,1 x 0,2 cm și 1,5 x 0,2 cm, excoriație în regiunea zigomatică stînga în urma cărora Gonța Raisa a decedat pe loc, luînd din casă un telefon mobil de model „Samsung" cu prețul de 600 lei, un lanț din aur cu greutatea de 19 gr. la prețul de 13680 lei și un pandantiv din aur cu greutatea de 2 gr. la prețul de 1440 lei. Tot el, în noaptea de 08.10.2012, aproximativ în jurul orelor 03.00, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflîndu-se în locuința cet. Gonța Raisa asmplasată în orașul Fălești, str. P. Halipa 4, intenționat, urmărind scopul de profit, de sustragere a bunurilor altei persoane, avînd în mînă un cuțit de bucătărie, care 1-a utilizat în calitate de armă, aplicînd violența periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, a atacat gazda casei lovind-o în repetate rînduri cu pumnul, piciorul, precum și cu cuțitul în regiunea toracelui și abdomenului, pricinuindu-i lui Gonța Raisa leziuni corporale Grave periculoase pentru viața persoanei sub formă de plagă nepenetrantă la peretele abdominal anterior pe stînga cu dimensiunile 2,5 cm x 0,8 cm și adîncimea 2,3 cm, trei plăgi nepenetrante în regiunea toracelui pe stînga la nivelul intercostal 3-5 linia anatomică parasternală, cu dimensiunile 1,6 cm x 0,5 cm, 1,8 cm x 0,5 cm, 2,9 cm x 0,7 cm și adîncimea de pînă la 1,8 cm, o plagă penetrantă în regiunea toracelui pe stînga la nivelul intercostal 3-5 linia anatomică parasternală amplasată inferior la glanda mamară cu dimensiunile 4,6 2 cm x 1,3 cm cu lezarea lobului superior a pulmonului stîng pe suprafața anterioar - laterală stînga, hematorox masiv pe stînga, două plăgi tăiate la degetele 4 și 5 a mîiniei stîngi la falanga distală cu dimensiunile de 1,1 x 0,2 cm și 1,5 x 0,2 cm, excoriație în regiunea zigomatică stînga, după care în mod deschis a sustras de la victimă un telefon mobil de model „Samsung" la prețul de 600 lei, un lanț din aur cu greutatea de 19 grame la preț de 13680 lei și un pandantiv din aur cu greutatea de 2 grame la prețul de 1440 lei, pricinuind proprietarului un prejudiciul material în sumă de 15720 lei. 3. Sentința a fost atacată cu apel de către inculpatul V. Golubaș și avocații A. Procopciuc și T. Kovaliov în numele inculpatului V.Golubaș. 3.1. Inculpatul prin apelul declarat a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care să fie achitat, pe motivul ilegalității ei. În susținerea apelului a invocat că: - cercetarea judecătorească a fost efectuată cu încălcări grave a drepturilor și libertăților sale, cercetarea judecătorească s-a efectuat superficial, unilateral, instanța de judecată avînd o atitudine părtinitoare; - acuzatorul de stat a înaintat învinuirea în privința inculpatului bazîndu-se numai pe presupuneri și nu pe dovezi concrete și întemeiate. Prin apel se solicită casarea sentinței instanței de fond, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care inculpatul V. Golubaș să fie achitat. 3.2. Avocații A. Procopciuc și T. Kovaliov în numele inculpatului V. Golubaș prin apelul declarat au solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care V. Golubaș să fie achitat pe toate capetele de acuzare din motivul, că fapta nu a fost comisă de inculpat și acțiunea civilă să fie lăsată fără examinare. În motivarea apelului s-a invocat că: - acuzarea adusă lui V. Golubaș nu și-a găsit confirmare prin probele prezentate de acuzatorul de stat, fapt ce în opinia apelanților indică la nevinovăția inculpatului pe toate capetele de acuzare; - probele existente în dosar la care a făcut trimitere acuzatorul de stat dovedesc numai faptul existenței infracțiunii și nicidecum faptul participării la aceste infracțiuni a lui V. Golubaș, în sensul invocat nefiind suficiente probe pentru dovada vinovăției inculpatului în acuzarea adusă; - la urmărirea penală a fost încălcat dreptul accesului liber la justiție, deoarece s-a examinat cauza în lipsa inculpatului. Instanța de fond nu a luat măsuri prompte și urgente pentru asigurarea dreptului la un mediu sănătos de viață, ce echivalează cu aplicarea tratamentelor inumane și degradante în privința inculpatului arestat, deoarece a fost în imposibilitate de a aduce probe fiind 3 menținut în stare de arest mai bine de 12 luni, contrar cerințelor art.25 al Constituției RM și art.5 CEDO. 4. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 17 decembrie apelurile declarate s-au respins ca nefondate cu menținerea sentinței fără modificări. 4.1. În argumentarea soluției adoptate instanța de apel a conchis că, instanța de fond în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală a verificat complet sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor, corect ajungînd la concluzia privind vinovăția inculpatului care se confirmă prin probele acumulate pe dosar cercetate în instanța de fond și de apel, acțiunile inculpatului V. Golubaș fiind corect calificate de către instanța de fond, după indicii - „tîlhăria, adică atacului săvîrșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața persoanei agresate, cu vătămarea gravă a integrității corporale și a sănătății" acțiuni corect încadrate pe art.188 alin.(3) lit. c) Cod penal și „omorul intenționat al unei persoane din interes material", fapte ce pe deplin se încadrează în prevederile art.145 alin.(2) lit.b) Cod penal. Instanța de apel a reiterat că, argumentele invocate în apelurile inculpatului și avocaților acestuia privind necomiterea de către el a faptelor prejudiciabile imputate sunt contradictorii circumstanțelor și împrejurărilor de fapt stabilite de către instanța de fond pe parcursul judecării cauzei. Deasemenea, instanța de apel a apreciat afirmațiile inculpatului V. Golubaș expuse în instanța de apel privind negarea totală a vinei ca o tendință de apărare pentru a evita răspunderea penală, iar instanța de fond a stabilit cert vinovăția ultimului, rezultînd din ansamblul probelor prezentate și care au fost cercetate în ședința instanței de apel și anume: - raportul de expertiză medico-legală nr.94 din 09.10.2012, prin care s-a concluzionat, că decesul cet. Gonța Raisa a survenit în urma plăgilor tăiate- înțepante a toracelui și abdomenului cu lezarea lobului superior a pulmonului stîng, dezvoltarea hemotoraxului masiv pe stînga, asociat cu anemia organelor interne și dezvoltarea socului posthemoragic și traumatic, la ce indica datele necropsiei cadavrului. Aceste leziuni corporale au putut fi pricinuite prin acțiuni multiple a unui corp tăietor-înțepător, posibil cu cuțitul prezentat la examinare și se referă la categoria leziuni corporale Grave, periculoase pentru viața, au proveniența intravitală macroscopic (f. d. 47-48 vol. I) ; - procesul-verbal de cercetare la fața locului și fototabelul din 08.10.2012, prin care s-au cercetat și ridicat hainele lui Cornovac Natalia, pe care erau pete de sînge (f.d.54-63 vol. I); 4 - procesul-verbal de percheziție și fototabelul din 08.10.2012, prin care s-a constatat că percheziția a fost efectuată la domiciliu cet.Golubaș Tatiana de unde s- au ridicat hainele lui V.Golubaș pe care se aflau pete de sînge (f.d.65-74 vol. I); - procesul-verbal de ridicare din 08.10.2012 prin care au fost ridicate probe biologice și anume conținutul subunghial de la cadavrul cet. Gonța Raisa (f.d.52 vol. I); - raportul de expertiză medico-legală nr.213 din 08.10.2012 prin care s-a concluzionat, că excoriațiile multiple la V. Golubaș au putut fi pricinuite prin acțiunea unui corp contondent cu suprafața vulnerată limitată, posibil la timpul indicat de pătimit, și se referă la categoria leziuni corporale neînsemnate (f. d. 105 vol. I); - ordonanța și procesul-verbal de ridicare cu fototabel din 08.10.2012 prin care s-a ridicat un maiou cu pete de sînge ce aparținea lui V. Golubaș (f. d. 166- 170 vol. I); - procesul - verbal de examinare a cadavrului și fototabelul din 09.10.2012 prin care s-a fixat leziunile corporale depistate în urma examinării cadavrului, plăgi de cuțit, echimozele și excoriațiile (f.d.171-180 vol.I); - fototabelul din 09.10.2012 care indică asupra leziunilor corporale depistate la V. Golubaș, constatate în momentul reținerii acestuia de către colaboratorii de poliție (f. d. 182-185 vol.I); - procesul-verbal de examinare a obiectului și fototabelul din 09.10.2012 prin care s-au examinat corpurile delicte existente pe caz (f. d. 187-205 vol. I); - procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere a persoanei și fototabelul din 09.10.2012 prin care martorul A. Nitroșer a recunoscut persoana învinuitului V. Golubaș (f.d.211-215 vol. I); - procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere a persoanei și fototabelul din 09.10.2012 prin care martorul A. Miron a recunoscut persoana învinuitului V.Golubaș (f.d.217-219 vol.I); - procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere a persoanei și fototabelul din 09.10.2012 prin care martorul N. Dolgan a recunoscut persoana învinuitului V.Golubaș (f.d.220-222 vol. I), - procesul-verbal de examinare a obiectului și ordonanța din 12.10.2012 prin care s-au examinat descifrările convorbirilor telefonice efectuate de pe telefonul mobil al victimei R. Gonța, prin care s-a constatat numărul IMEI și cartela SIM ce aparținea victimei, pe ce perioadă acest telefon și cartelă a fost utilizată (f.d.5-8 vol.II), - procesul-verbal de examinare a obiectului și ordonanța din 12.10.2012 prin care s-au examinat descifrările convorbirilor telefonice efectuate de pe telefonul fix 5 al victimei R.Gonța, prin care s-a constatat în seara de 08.10.2012 ce numere de telefon a apelat aceasta și pînă la ce oră (f.d.14-17 vol.II); - procesul-verbal de examinare a obiectului și ordonanța din 16.10.2012 prin care s-au examinat descifrările convorbirilor telefonice efectuate de pe telefonul mobil al martorului A. Miron, prin care s-a constatat cu cine în seara de 07.10.2012 și în noaptea de 08.10.2012 a contactat deținătorul acestui telefon (f.d.24-28 vol.II); - procesul-verbal de examinare a obiectului și ordonanța din 16.10.2012 prin care s-au examinat descifrările convorbirilor telefonice efectuate de pe tefefonul mobil al victimei R.Gonța, prin care s-a constatat ce cartele SIM au fost introduse în acest număr în noaptea de 08.10.2012 (f.d.36-59 vol.II); - procesul-verbal de examinare a obiectului și ordonanța din 17.10.2012 prin care s-au examinat descifrările convorbirilor telefonice efectuate de pe telefonul mobil a lui V. Golubaș, prin care s-a constatat în ce telefoane mobile a fost introdusă cartela SIM ce aparține lui V. Golubaș în noaptea de 08.10.2012 (f.d.66- 72 vol.II); - procesul-verbal de examinare a obiectului și ordonanța din 17.10.2012 prin care s-au examinat descifrările convorbirilor telefonice efectuate de pe telefonul mobil al martorului N.Cornovac (Rotari), prin care s-a constatat ce telefoane aceasta a apelat și au apelat-o în noaptea de 08.10.2012 (f.d.78-87 vol.II); - procesul-verbal de examinare a obiectului și ordonanța din 18.10.2012 prin care s-au examinat descifrările convorbirilor telefonice efectuate de pe telefonul mobil al martorului D.Galiț, prin care s-a constatat că acesta a fost apelat de către V.Golubaș de pe telefonul mobil al victimei R. Gonța în dimineața zilei de 08.10.2012 (f.d.101-116 vol.II); - procesul-verbal privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor din 25.11.2012 și stenogramele efectuate de pe telefonul mobil al concubinei lui V.Golubaș, N.Cornovac (Rotari) după comiterea infracțiunii (f.d.145-181 vol.II); - procesul-verbal privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor din 26.11.2012 și stenogramele efectuate de pe telefonul mobil al mamei lui V.Golubaș, T.Golubaș după comiterea infracțiunii (f.d. 198-229 vol.II); - procesul-verbal privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor din 19.11.2012 și stenogramele efectuate de pe telefonul fix al mamei lui V.Golubaș, T.Golubaș după comiterea infracțiunii (f.d.243-246 vol.II); - procesul-verbal privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor din 19.11.2012 și stenogramele efectuate de pe telefonul fix al concubinei lui V.Golubaș, N.Cornovac (Rotari) după comiterea infracțiunii (f.d.260-262 vol.II); - procesul-verbal privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor din 30.11.2012 și stenogramele efectuate de pe telefonul mobil utilizat de către 6 V.Golubaș în penitenciarul nr. 11 Bălți după comiterea infracțiunii (f.d.276-309 vol.II); - procesul-verbal de examinare a obiectului și ordonanța din 23.11.2012 prin care s-au examinat descifrările convorbirilor telefonice efectuate de către concubina lui V.Golubaș, N.Cornovac (Rotari) de pe tefefonul mobil cu nr.068176247, după comiterea infracțiunii (f.d.321-326 vol.II); - raportul de expertiză medico-legală nr.1030 din 25.10.2012, prin care s-a constatat că pe hainele supuse expertizei sunt pete de sînge ce aparțin doar lui N.Cornovac (Rotari) (f.d.6-10 vol.III); - raportul de expertiză medico-legală nr.1028 din 25.10.2012, prin care s-a constatat, că pe obiectele depistate și ridicate în cadrul cercetării locului crimei a fost depistat sîngele victimei R.Gonța (în special cuțit și lama cuțitului) (f.d. 18-23 vol.III); - raportul de expertiză medico-legală nr.1037 din 26.10.2012, prin care s-a constatat, că sub unghiile victimei R.Gonța a fost depistat sînge uman ce aparține lui V.Golubaș (în special cuțit și lama cuțitului (f.d.68-71 vol.III); - raportul de expertiză medico-legală nr.1108 din 15.11.2012, prin care s-a constatat, că pe puloverul ce aparține lui V.Golubaș sunt pete de sînge ce aparțin în amestec lui V.Golubaș și victimei R.Gonța (f.d. 127-130 vol.III); - procesul-verbal de ridicare și de examinare a obiectului din 03.12.2012 prin care s-au ridicat cererile de transmitere a produselor alimentare și hainelor lui V.Golubaș pentru perioada octombrie-noiembrie 2012 (f.d. 171-l79 vol.III); - procesul-verbal de recunoaștere a obiectului după fotografie din 03.12.2012 prin care succesorul părții vătămate A.Miron a indicat forma lănțișorului de aur sustras de la R.Gonța în noaptea de 08.10.2012 (f.d.183 vol.III); - procesul-verbal de recunoaștere a obiectului din 05.12.2012 prin care martorul V.Levițchi a indicat forma lănțișorului de aur procurat la mijlocul lunii octombrie 2012 de la N.Cornovac (Rotari) (f.d. 187 vol.III); - procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii și fototabelul din 05.12.2012 prin care au fost verificate declarațiile la fața locului cu martorul N.Cornovac (Rotari) prin care aceasta a indicat locul de unde din locuința lui V.Golubaș a luat lănțișor de aur sustras de la victima R.Gonța și unde 1-a realizat (f.d. 194-199 vol.III); - certificat eliberat de ÎI „Morteanu" la data de 16.11.2012 prin care s-a stabilit că la data de 08.10.2012 prețul unui gram de aur proba 585 era de 720 lei MD (f.d. 105 vol.III); - procesul-verbal de interogare a succesorului părții vătămate A.Miron date în ședința de judecată din 01.04.2013 prin care a declarat că de la domiciliul victimei R.Gonța lipsesc un inel lat din aur ornamentat, fără pietre, un lanț din aur 7 cu greutatea de aproximativ 19 grame cu împletitura „Bismark" și telefonul mobil de model „Samsung" (f.d.49-50 vol. IV); - procesul-verbal de interogare a martorului R.Cornovac date în ședința de judecată din 01.04.2013 prin care a declarat că a avut un conflict cu V.Golubaș zgîrîindu-1 pe față și bătîndu-l cu mătura peste cap și în regiunea feței provocîndu- i zgîrîieturi, dar fără sînge, peste cinci minute de la conflict V.Golubaș a declarat că are bani și aur (f.d.51-52 vol.IV); - proces-verbal de interogare a martorului A. Cornovac date în ședința de judecată din 01.04.2013 prin care s-a stabilit că într-o zi de toamnă a anului 2012, la ora 03:00 a servit cu V.Golubaș și N.Cornovac (Rotari) rachiu și a văzut cum V.Golubaș învîrtea în mînă un lanț din aur cu mărimea de aproximativ 30-40 cm (f.d.53-54 vol.IV); - procesul-verbal de interogare a martorului A.Nitroșer date în ședința de judecată din 01.04.2013 prin care s-a stabilit, că în luna octombrie 2012, de sărbătoarea vinului a fost în locuința victimei R.Gonța, unde împreună cu aceasta, cu A.Miron și V.Golubaș au servit țuică aproximativ o oră, după ce el, A.Miron și V.Golubaș au ieșit din casa și au plecat fiecare în direcții diferite. In acea zi R.Gonța avea la gît un lanț cu cruce, pe mînă avea două inele (f.d.55-56 vol.IV); - procesul-verbal de interogare a martorului N. Rotari date în ședința de judecată din 01.04.2013 prin care a declarat, că dimineața la data de 08.10.2012 între ea și V.Golubaș s-a iscat un conflict, mama ei 1-a lovit pe V.Golubaș cu mătura în regiunea feței. Peste aproximativ zece zile de la arestarea lui V.Golubaș, ea, la indicația acestuia, ea, din locuința lui V.Golubaș, de sub covorul din camera lui a ridicat un lanț din aur de 0,4 mm lățime și 40 cm lungime, care era împletit sub forma cifrei opt, pe care 1-a vîndut la lombardul din incinta magazinului „Univermag" din mun.Bălți cu ajutorului unei persoane pe nume Vitalie Petrovici. De pe banii obținuți din vînzarea lanțului de aur a procurat lucruri pentru V.Golubaș, pe care ulterior i le-a transmis în penitenciar unde acesta era deținut. Nu cunoaște proveniența lanțului de aur la V.Golubaș(f.d.57-61 vol.IV); - procesul-verbal de interogare a martorului N.Gherman date în ședința de judecată din 01.04.2013 prin care s-a stabilit, că victima R.Gonța este fina de cununie a acesteia, ea locuia de una singură și purta la gît un lanț din aur pe care nu-1 scotea niciodată, pe mînă avea trei inele dintre care unul de cununie (f.d.62- 63 vol.IV); - procesul-verbal de interogare a martorului L.Lungu date în ședința de judecată din 01.04.2013 prin care s-a stabilit că într-o zi din luna octombrie 2012 R.Gonța i-a comunicat că a devenit bunică, împreună cu ea au plecat la E.Matas, pe la ora șase seara s-au despărțit, victima în acea zi avea la gît un lanț din aur cu cruciuliță, mai avea asupra ei un telefon mobil (f.d.64 vol.IV); 8 - procesul-verbal de interogare a martorului V.Levițchi date în ședința de judecată din 27.04.2013 prin care a declarat, că a cumpărat în luna octombrie 2012 un lanț din aur cu împletitura „Bismark", cu lungimea de 50-60 cm, fără pandativ, cu proba 585, 14 carate, cîntărea aproximativ 10-15 grame, de la o persoană cu numele Vitalie Petrovici. Sediul locului de lucru se află în incinta magazinului „Unicum" din mun.Bălți, nu cunoștea că lanțul era furat (f.d.77 vol.IV); - procesul-verbal de interogare a martorului A.Miron date în ședința de judecată din 27.04.2013 prin care s-a constatat, că la data de 07.10.2012, venind acasă la mama sa R.Gonța cu prietenul său A.Nitroșer, 1-a văzut acolo pe V.Golubaș, care împreună cu RGonța serveau țuică. R.Gonța avea pe mînă un inel, iar la gît un lanț din aur cu lungimea de aproximativ 40 cm pe care atîrna o cruciuliță. Pe la ora 23.00 el, prietenul său și V.Golubaș au ieșit din casă și au plecat, el cu A.Nitroșer cu taxiul acasă, iar V.Golubaș a spus că pleacă la o donmnișoară. Mama sa a rămas singură acasă, careva leziuni corporale la inculpat în acea seară nu a văzut (f.d.78-80 vol.IV); - procesul-verbal de interogare suplimentară a martorului N.Rotari date în ședința de judecată din 27.04.2012 prin care a declarat, că declarațiile date de către ea la faza de urmărire penală au fost făcute sub presiunea psihologică a procurorului, care îi spunea ce și cum să vorbească. în noaptea de 07 spre 08.10.2012 a avut un conflict cu V.Golubaș, ea bătînd în geam pentru a-1 chema pe tatăl său în ajutor din neatenție a stricat geamul tăindu-și mîna, care sîngera tare și împingîndu-1 pe V.Golubaș 1-a murdărit de sînge. În acea noapte ea a dormit împreună cu V.Golubaș, care nu a plecat nicăieri. Lănțișorul din aur pe care 1-a vîndut, la indicația lui V.Golubaș este asemănător cu un lănțișor văzut anterior la T.Golubaș. De asemenea a declarat că nu susține declarațiile date anterior în procesul penal respectiv (f.d.81 vol. IV); - procesul-verbal de interogare a martorului L. Surdu date în ședința de judecată din 03.05.2013 prin care a declarat, că în casa lui T. Golubaș, mama inculpatului, erau cîndva obiecte din aur, cîte nu știe, pe V.Golubaș și R.Gonța i-a văzut cîteva ori împreună (f.d.86 vol. IV). La stabilirea categoriei și termenului pedepsei penale, instanța de apel a conchis că instanța de fond cu respectarea prevederilor art. 61,75 Cod penal a ținut seama de scopul pedepsei penale întru restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni, de criteriile generale de individualizare a pedepsei penale ce țin de gravitatea faptei penale, care în temeiul art. 16 alin.(4) și alin.(6) CP fac parte din categoria infracțiunilor grave și respectiv excepțional de grave, urmările prejudiciabile, motivul săvîrșirii infracțiunii, persoana inculpatului, care este caracterizat în negativ la locul de trai, anterior a mai săvîrșit infracțiuni de sustragere a bunurilor, atitudinea societății față de 9 pedeapsa penală, ce urmează a-i fi stabilită inculpatului pentru faptele săvîrșite, corect stabilindu-i inculpatului pedeapsa închisorii în limitele articolelor incriminate.

Împotriva hotărîrilor menționate au declarat recursuri ordinare inculpatul Golubaș Valeri și avocatul acestuia Revenco Eduard. 5.2. Avocatul Revenco Eduard în numele inculpatului V. Golubaș, prin recursul declarat, invocînd temeiul de casare prevăzut de art.427 alin.1) pct.6), 8), 10) și 12) Cod de procedură penală a solicitat casarea hotărîrilor, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatul să fie achitat pe toate capetele de acuzare din motivul că fapta nu a fost comisă de inculpat. În motivarea recursului a invocat că: - există dubii rezonabile în ceea ce privește vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor incriminate deoarece nici în cadrul ședinței de judecată nu au fost acumulate probe veridice suficiente care ar demonstra că la 08.10.2012 Golubaș Valeri a comis faptele incriminate; - nu există un probatoriu legal pentru combaterea poziției inculpatului că la ora producerii evenimentului se afla în alt loc, fapt confirmat și de martorii apărării, iar din probele cercetate în cadrul ședinței instanței de apel nu rezultă că Golubaș Valeri este vinovat în cele incriminate; - nu pot fi luate în considerație declarațiile martorului Rotari N. date la urmărirea penală și citite în ședința judiciară, deoarece ultima a dat declarații avînd statut de bănuită și declarațiile date nu pot avea valoare probantă dinainte stabilită, pe care ultima nu le-a susținut în judecată, în afară de aceasta declarațiile date la urmărirea penală au fost depuse în lipsa apărătorului și în lipsa explicării dreptului de a se refuza de mărturii pe motive că Rotari N. era concubina lui Golubaș V. și în baza art.90 alin.11 Cod de procedură penală sunt inadmisibile; - instanței au fost prezentate discuri prin care s-ar pretinde că în convorbirile înregistrate inculpatul duce discuții cu alte persoane participante a procesului și prin care se confirmă faptul că el a comis crima, dar insistă schimbarea declarațiilor pentru a se îndreptăți și a se eschiva de răspunderea penală. Aceste discuri la demersul apărării au fost supuse unui control de expertiză conform căruia expertul specialist nu a putut stabili cu certitudine dacă vocea bărbatului de pe disc aparține lui Golubaș. V, cu cine acesta vorbește și dacă se deslușesc fraze prin care acesta ar recunoaște vinovăția. - instanța de apel a examinat cauza fără a oferi cuvînt inculpatului Golubaș V., și fară a admite reaprecierea probelor în proces, fiind încălcat dreptul la apărare a inculpatului, mai mult ca atît în instanța de fond și instanța de apel au participat diferiți avocați, ceea ce rezultă că reaprecierea probelor urma a fi admisă cu certitudine; 10 5.3. Inculpatul V. Golubaș, prin recursul declarat, fără a invoca careva temei prevăzut la art.427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea hotîrîrilor adoptate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care sa fie eliberat de sub arest și trimiterea cauzei la o nouă judecare în alt complet de judecată. În susținerea recursului a indicat că: - atît instanța de fond, cît și instanța de apel nu au luat în considerație toate probele prezentate de apărătorul său, dar numai probele acuzatorului de stat. Probe directe care ar indica la vina sa nu sunt și nici nu pot să fie, deoarece nu a săvîrșit crima; - nu s-au luat în considerație mărturiile feciorului pătimitei și prietenului lui care l-au petrecut pe inculpat și apoi ei au plecat la maternitate,faptul că era îmbrăcat în aceleași haine în care îl văzuse aceștea seara cînd l-au petrecut. Pe hainele lui nu a fost depistat sîngele pătimitei; - a fost încălcat dreptul la apărare în instanța de apel, nu a fost ascultat acuzatorul de stat, avocatul său și el, doar i-a fost acordat ultimul cuvînt.

Pe marginea recursurilor declarate, procurorul a depus referință pronunțîndu-se pentru respingerea acestora ca fiind vădit neîntemeiate, deoarece nu se concretizează care eroarea de drept a fost comisă de instanța de apel.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare în baza materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiat, din următoarele considerente. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Raportînd aceste prevederi la speța examinată, Colegiul penal evidențiază că avocatul recurent în recursul declarat invocă drept temei de casare pct. 6), 8),10) și 12) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, însă se referă la erorile de drept sub aspectul neîntrunirii elementelor infracțiunilor și la aplicarea pedepsei contrar prevederilor legale, temeiuri prevăzute doar la pct. 8) și 10) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală. 11 La acest capitol Colegiul indică că, art. 427 are aliniate și subpuncte, care concret stabilesc temeiurile pentru declararea recursului. Recurentul în recursul declarat în partea dispozitivă a indicat alin. (1) pct. 6 al articolului menționat, normă de drept ce prevede că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului dacă instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. Astfel, acest punct conține 5 temeiuri care pot fi invocate în recurs, însă recurentul nu a concretizat care din aceste temeiuri le pune la baza cererii de recurs înaintată și prin ce se confirmă aceste temeiuri, iar alegerea din oficiu de către instanța de recurs a temeiului din cele 5 menționate este inadmisibilă, prin urmare prevederile art.427 alin.1 pct.6) Cod de procedură penală, a fost invocat de avocatul recurent declarativ, nespecificînd care eroare prevăzută la pct.6) al articolului menționat a fost comisă de către instanța de apel. În privința temeiului de casare prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, Colegiul evidențiază că temeiul dat se invocă numai în cazul cînd faptei săvîrșite i s-a dat o altă încadrare juridică greșită, iar în cazul supus judecării avocatul recurent își exprimă dezacordul cu neîntrunirea elementelor infracțiunilor imputate inculpatului, solicitînd achitarea acestuia. Totodată, Colegiul remarcă că, din textul recursului declarat de către avocat rezultă de fapt dezacordul cu aprecierea probelor care denotă nevinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor imputate, fapt evident și în recursul ordinar declarat de către inculpat care nu se referă la nici un temei de casare prevăzut la art.427 Cod de procedură penală, motivele recursului declarat de către ultimul fiind identice cu cele ale recursului declarat de către avocat în interesele acestuia care sunt expuse mai desfășurat. Se reține, că eroarea gravă de fapt trebuie înțeleasă în sensul atribuit de legislator în art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală și anume stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a probelor care le confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora. Eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor. Eroarea gravă de fapt trebuie să rezulte din situația dosarului, privită ca o stare de fapt. Pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte, să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discordanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei 12 soluții de cît cea pe care materialul probator o susține. Verificînd probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurenților, în sensul că inculpatul nu este vinovat de comiterea infracțiunilor imputate, Colegiul o consideră ca neîntemeiată. La acest capitol se remarcă că, sub aspectul situației de “neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri cînd s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea). Colegiul penal reține, că instanțele de fond judecînd cauza și verificînd probele în ședința de judecată cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării lor, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungînd la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 188 alin. (3) lit. c) și art.145 alin. (2) lit.b) Cod penal. Conținutul probelor și valoarea lor probatorie este analizată desfășurat și minuțios în textul deciziei invocate în pct. 4.1 al prezentei decizii. Instanța de recurs relevă, că argumentele avocatului recurent invocate în recurs cît și argumentele recursului declarat de către inculpat au fost obiect de dispută atît în cadrul instanței de fond cît și cea de apel, asupra cărora instanțele de fond au formulat și au punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurenților, mai mult ca atît din textul sentinței se constată o motivarea plauzibilă asupra acestora, pe care Colegiul le însușește și anume: „Instanța de judecată menționează că, probele administrate în această cauză penală atît în favoarea inculpatului Golubaș Valeri, cît și în defavoarea acestuia și care au fost indicate mai sus, au fost apreciate de către instanța de judecată sub toate aspectele, complet și obiectiv, au fost verificate și analizate prin prisma coroborării lor și ca rezultat s-a ajuns la concluzia certă că, ansamblul probelor cercetate în ședința de judecată dovedesc incontestabil vinovăția inculpatului Golubaș Valeri în săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. 145 a. 2 lit. „b" și art. 188 a. 3 lit. „ c" din Codul penal. - Coroborarea descifrărilor convorbirilor telefonice ale inculpatului Golubaș Valeri cu Cornovac (Rotari) Natalia, cu maică-sa, cu celelalte persoane indicate mai sus, cu circumstanțele de fapt stabilite prin declarațiile martorilor și prin celelalte documente și procese-verbale ale acțiunilor procedurale nu lasă loc pentru o altă concluzie. 13 - Cu referire la poziția părții apărării privind faptul că, la ora cînd a fost săvîrșită fapta infracțională inculpatul se afla în alt loc, adică acasă la concubina sa Cornovac (Rotari) Natalia: s-a stabilit în ședința de judecată că, martorii Miron Andrian și Nitroșer Andrei au ieșit împreună cu inculpatul Golubaș Valeri din casa lui Gonța Raisa aproximativ la ora 23.00 data de 07.10.2012. Primii doi au plecat cu un taxi în s. Pînzăreni, r-nu1 Fălești, iar ultimul a mers spre grădiniță refuzînd să fie dus acasă cu taxiul. Din declarațiile martorului Cornovac Andrei rezultă că, aproximativ la ora 03.00 data de 08.10.2012 a servit rachiu împreună cu inculpatul și cu fiică-sa Natalia și tot atunci Golubaș Valeri i-a demonstrat un lănțișor din aur. Nu rămîne îndoială că în perioada de la ora 23.00 data de 07.10.2012 pînă la ora 03.00 data de 08.10.2012 inculpatul Golubaș Valeri a săvîrșit fapta infracțională avînd timp mai mult decît suficient pentru aceasta. Atît Golubaș Valeri, cît și Cornovac (Rotari) Natalia în acea noapte au consumat băuturi alcoolice în cantități mari și faptul că nu a fost posibil de stabilit cu exactitate timpul cînd Golubaș Valeri a venit acasă la Cornovac (Rotari) Natalia nu reprezintă prin sine un alibi al inculpatului. Mai mult, fiind deja împreună cu Cornovac (Rotari) Natalia, inculpatul Golubaș Valeri s-a aflat timp de aproximativ o oră singur cînd prima s-a dus după vodcă și țigări, fapt dedus din declarațiile acesteia. - Cu referire la faptul că „nu pot fi luate în considerație ca probă declarațiile conținute în procesul-verbal de audiere martorului Rotari N., citite în ședința judiciară, deoarece ultima a dat declarații avînd statut de bănuită și declarațiile date nu pot avea valoare probantă dinainte stabilită, pe care nu le susține în judecată, în afară de aceasta declarațiile date la urmărirea penală au fost depuse în lipsa apărătorului, și în lipsa explicării dreptului de a refuza de mărturii pe motive că Rotari N. era concubina lui Golubaș V. și în baza art.90 alin. 11 Cod de procedură penală, astfel fiind inadmisibile, nule, iar conform art.251 Cod de procedură penală și nu pot fi puse în baza sentinței". Instanța de judecată menționează că, la baza prezentei sentințe sunt puse primele declarații ale martorului Cornovac (Rotari) Natalia date de aceasta în cadrul ședinței de judecată și nu cele date de către ea la faza urmăririi penale; Instanța apreciază critic declarațiile suplimentare date de către martorul Cornovac (Rotari) N. în prezența avocatului ales de ea, deoarece este evident faptul că aceste declarații au apărut ca urmare a influenței asupra ei a inculpatului Golubaș Valeri. Acest fapt este cert dovedit descifrările convorbirilor telefonice menționate supra. În ședința de judecată nu au fost exercitate presiuni asupra acestui martor, audierea ei avînd loc cu respectarea strictă a dispozițiilor procedurale relevante. Ca urmare a controlului efectuat de către procuratura generală a R. Moldova s-a stabilit că, la faza urmăririi penale, din partea ofițerilor de urmărire penală și a procurorului 14 Sergiu Mititelu, nu s-au făcut presiuni asupra martorului Cornovac (Rotari) Natalia. - Cu referire la faptul că, „instanței au fost prezentate discuri prin care s-ar pretinde că din convorbirile înregistrate inculpatul duce discuții cu alte persoane participante procesului și prin care se confirmă faptul că dînsul a comis crima, dar insist schimbarea declarațiilor pentru a se îndreptăți și a se eschiva de răspunderea penală. Aceste discuri la demersul apărării au fost supuse unui control de expertiză, conform căruia expertul specialist nu a putut stabili cu certitudine dacă vocea bărbatului de pe aparține lui Golubaș V., cu cine acesta vorbește și dacă se deslușesc fraze prin care ac ar recunoaște vinovăția". Instanța de judecată menționează că, s-a stabilit cu certitudine din declarațiile martorilor Cornovac (Rotari) Natalia și Golubaș Tatiana că, bărbatul cu ele discută la telefon după data de 08.10.2012 este inculpatul Golubaș Valeri. Mai mult, înregistrarea convorbirilor telefonice a fost autorizată de către judecătorul de instrucție și CD-prezentate judecății sunt copii veridice a descifrărilor convorbirilor telefonice fixate pe utilajul staționar de înregistrare a convorbirilor și trecute ulterior pe aceste CD-uri, fapt care nicidecum nu duce la inadmisibilitatea de a recunoaște aceste CD-uri ca probe.” Un alt motiv invocat de către recurenți, care deasemnea nu și-a găsit confirmare, este încălcarea dreptului la apărare a inculpatului, fiind examinată cauza în instanța de apel fără a oferi cuvînt participanților la proces și fară a admite reaprecierea probelor în proces, deoarece atît în instanța de fond și instanța de apel au participat diferiți avocați, ceea ce rezultă că reaprecierea probelor urma a fi admisă cu certitudine. La acest capitol, Colegiul remarcă că potrivit practicii CEDO, în situația în care instanța de fond și-a motivat decizia luată arătînd în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de apel/recurs eventual, o curte de apel poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță. (Garcia Ruis contra Spaniei, Hei le contra Finlandei). Totodată, conform procesului verbal al ședinței de judecată a instanței de apel (f.d.22-26, V.7), se constată că participanților la proces li s-a oferit cuvînt asupra apelurilor declarate, inclusiv și inculpatului. Referitor la reaprecierea probelor, la care a insistat partea apărării în cadrul apelului prin demersul înaintat conform procesului verbal, solicitînd audierea repetată a martorilor Nistreanu Galina, Cornovac Rima, Miron Alina, Rorati Natalia și Nitroșer Andrei, care au fost audiați în cadrul instanței de fond, instanța de recurs menționează că, cercetarea judecătorească în apel, constă în administrarea probelor noi sau cercetarea suplimentară a probelor administrate de 15 prima instanță. Cercetarea judecătorească în apel, ca etapă procesuală, este una facultativă, mai mult ca atît, în instanța de fond au fost audiați toți martorii în prezența inculpatului și a doi apărători aleși de el, care au avut posibilitatea să elucideze toate circumstanțele cauzei, or conform art.414 alin. (2) Cod de procedură penală instanța de apel a verificat declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul – verbal (f.d.23-24,V.7), prin urmare instanța de apel corect a susținut poziția instanței de fond referitor la declarațiile acestor martori. Colegiul mai menționează că, audierea suplimentară a martorilor, este o procedură obligatorie prin prisma prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, doar în cazul în care instanța de apel dispune condamnarea persoanei după o sentință de achitare, or, în speță, inculpatul nu a fost achitat, fiind menținută sentința de condamnare de către instanța de apel. În același context, Colegiul menționează că deși art. 6 § 1 al Convenției obligă instanțele judecătorești să-și motiveze hotărîrile, însă Curtea a specificat că acest lucru nu impune un răspuns detaliat la fiecare argument în parte (Van de Hurk v. the Netherlands). Modul în care se aplică obligația de a motiva hotărîrile judecătorești poate varia în funcție de natura acestora și trebuie apreciat în lumina circumstanțelor cauzei (Hiro Balani v. Spain). Nu și-a găsit confirmare nici temeiul invocat de avocatul recurent referitor la aplicarea pedepsei contrar prevederilor legale, temei prevăzute la pct. 10) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, deoarece pedeapsa stabilită inculpatului este una echitabilă la numirea căreia instanțele de fond a acordat deplină eficiență prevederilor art.7,61,75,78 Cod penal, luîndu-se în considerație toate circumstanțele cauzei, scopul pedepsei penale întru restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni, de criteriile generale de individualizare a pedepsei penale, ce țin de gravitatea faptei penale, care în temeiul art. 16 alin.(4) și alin.(6) CP fac parte din categoria infracțiunilor grave și respectiv excepțional de grave, urmările prejudiciabile, motivul săvîrșirii infracțiunii, persoana inculpatului, care este caracterizat în negativ la locul de trai, anterior a mai săvîrșit infracțiuni de sustragere a bunurilor, prin urmare fiindu-i stabilită inculpatului pedeapsa echitabilă în limitele articolelor incriminate. Astfel, criticile formulate de recurenți nu și-au găsit confirmare, or, materialul probator al cauzei penale dovedește incontestabil legalitatea temeiurilor de fapt și de drept, care au adus la pronunțarea hotărîririlor recurate, care sunt legale și întemeiate, ceea ce impune soluția inadmisibilității recursurilor, ca fiind vădit neîntemeiate. 16

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de inculpat și avocatul acestuia, Eduard Revenco, împotriva sentinței Judecătoriei Fălești din 23 iulie 2014 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 17 decembrie 2014, în cauza penală în privința lui Golubaș Valeri, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată publicată la 22 aprilie 2015. Președinte: Nicolae Gordilă Judecători: Liliana Catan Ion Guzun 17