1ra-169/15 — art. 328 alin 1, 324 alin 2 lit c CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 328 alin 1, 324 alin 2 lit c CP
- Temei legal
- art. 435 alin 1 pct 1, 2 lit a CPP
1ra-169/15 — art. 328 alin 1, 324 alin 2 lit c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)
Dosarul nr.1ra-169/2015
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
17 martie 2015 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit în următoarea componență:
președinte – Petru Ursache,
judecătorii – Petru Moraru, Ghenadie Nicolaev, Nadejda Toma și Vladimir
Timofti,
a judecat fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de procurorul în
Procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți, Valentina Costaș și de inculpatul
Cucerov Anatoli prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Bălți din 13 iunie
2014 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 20 octombrie 2014, în
cauza penală în privința lui
Cucerov Anatoli Anatoli, născut la 15 aprilie
1986, originar și domiciliat mun. Bălți, str. 1 Mai
1„A”, ap. 42, domiciliul temporar mun. Bălți, str.
Ștefan cel Mare, 139.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 25.11.2013 - 13.06.2014;
Instanța de apel: 01.07. - 20.10.2014;
Instanța de recurs: 15.01.- 17.03.2015.
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Bălți din 13 iunie 2014, Anatoli Cucerov a fost
recunoscut vinovat și condamnat:
- în baza art. 328 alin. (1) Cod penal, la 1 an și 6 luni închisoare, cu privarea
de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activitate în organele
afacerilor interne pe un termen de 3 ani;
- în baza art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal, la 5 ani și 3 luni închisoare, cu
amendă în mărime de 1000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de
a ocupa funcții sau de a exercita activitate în organele afacerilor interne pe
un termen de 4 ani;
În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul
parțial al pedepselor aplicate, lui Anatoli Cucerov i-a fost stabilită pedeapsa definitivă
de 5 ani și 6 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, cu
amendă în mărime de 1000 unități convenționale, în sumă de 20000 lei și cu privarea
de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activitate în organele afacerilor interne
pe un termen de 5 ani;
De la inculpatul Anatoli Cucerov a fost încasat în beneficiul statului suma de
1
1500 lei.
Pentru a se pronunța, instanța de fond a constatat în fapt că, Anatoli Cucerov
activînd în funcția de inspector patrulare rutieră al Secției Poliției Rutiere a
Comisariatului de poliție mun. Bălți în baza ordinului nr.78 ef din 01.10.2010 al
Șefului Departamentului poliție al MAI al RM precum și în funcția de inspector
patrulare rutieră al Companiei de Patrulare nr. 1 Bălți a Regimentului de Patrulare
Nord al Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției al
MAI al RM, numit în această funcție prin transfer din funcția de inspector patrulare
rutieră al Secției Poliție Rutieră a Comisariatului de poliție mun. Bălți în baza
ordinului nr.2 EF din 05.03.2013 al Inspectorului general-șef al Inspectoratului
General al Poliției al MAI al RM, prin urmare în conformitate cu prevederile art. 123
alin.(2) Cod penal fiind persoană publică, avînd în virtutea funcției deținute
permanent drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice,
abilitată potrivit prevederilor art.2 al Legii cu privire la activitatea Poliției și statutul
polițistului nr.320 din 27.12.2012 cu misiunea de a apăra drepturile și libertățile
fundamentale ale persoanei prin activități de menținere, asigurare și restabilire a
ordinii și securității publice, de prevenire, investigare și de descoperire a
infracțiunilor și contravențiilor, contrar prevederilor art. art. 26 alin.(l) lit. a), b), c),
d), 28 alin. (1) lit. g) și i) ale Legii nominalizate mai sus, care prevăd că polițistul își
desfășoară activitatea profesională în interesul și în sprijinul persoanei, comunității și
al instituțiilor statului, exclusiv pe baza și în executarea legii, fiind obligat: să
respecte cu strictețe drepturile, libertățile omului și demnitatea umană, să aibă
comportament demn și respectuos pentru persoane, o atitudine fermă față de cei care
încalcă legile; să se conducă, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, de legislație,
asigurînd îndeplinirea sarcinilor ce stau în fața Poliției; să execute la timp și întocmai
atribuțiile conform funcției deținute și să manifeste, în exercitarea atribuțiilor de
serviciu, perseverență, obiectivitate și imparțialitate, fiindu-i interzis să abuzeze de
calitatea sa oficială și să întreprindă alte acțiuni interzise prin Lege, etc., acceptînd
concomitent benevol restricțiile impuse de prevederile Legii cu privire la prevenirea
și combaterea corupției nr.90-XVI din 25.04.2008 pentru a nu comite acțiuni ce pot
conduce la folosirea situației de serviciu și a autorității sale în interese personale, de
grup sau alte interese decît cele de serviciu, contrar obligațiilor și interdicțiilor
impuse de funcția deținută, a săvîrșit infracțiunile de depășire a atribuțiilor de serviciu
și corupere pasivă în următoarele circumstanțe:
Astfel el, activînd în funcția de inspector patrulare rutieră al Secției Poliției
Rutiere a Comisariatului de poliție mun. Bălți, la sfîrșitul lunii decembrie 2012, într-o
zi nestabilită de organul de urmărire penală, acționînd intenționat, depășind în mod
vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, în lipsa unui proces penal
sau proces contravențional, a ridicat în mod ilegal, abuziv și neîntemeiat de la cet. N.
Rahman permisul de conducere nr. 105600732 ce-i aparținea ultimului, pentru o
pretinsă încălcare a Regulilor de securitate a circulației rutiere, fără a întocmi în acest
sens un act procesual prevăzut de lege.
Prin aceste acțiuni, A. Cucerov a cauzat daune considerabile intereselor
publice, exprimate prin discreditarea gravă a autorității și imaginii Ministerului
2
Afacerilor Interne al Republicii Moldova în societate, funcției deținute și statutului de
polițist, precum și drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanei fizice,
exprimate prin încălcarea drepturilor constituționale ale cetățeanului, prevăzute de
Constituția Republicii Moldova, în special dreptul la libera circulație.
Tot el, la 07.10.2013, activînd în funcția de inspector patrulare rutieră al
Companiei de Patrulare nr. 1 Bălți a Regimentului de Patrulare Nord al
Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției al MAI
RM, deținînd permisul de conducere nr. 105600732 ce-i aparține lui N. Rahman,
ridicat ilegal de la acesta la sfîrșitul lunii decembrie 2012 fără a întocmi în acest sens
un act procesual prevăzut de lege, urmărind scopul de profit, a pretins prin extorcare
de la cet. N. Rahman mijloace bănești ce nu i se cuvin în sumă de 1500 lei pentru a
nu îndeplini acțiuni ce țin de obligațiunile sale de serviciu, exprimate prin neatragerea
ultimului la răspundere contravențională pentru faptul încălcării regulilor de
securitate a circulației rutiere și restituirea ultimului a permisului de conducere, bani
care la 07.10.2013, aproximativ în jurul orei 1720 au fost primiți personal de către A.
Cucerov de la N. Rahman în automobilul de model „Ford Mondeo” cu n/î BL DC
710 la volanul căruia se afla ultimul, în timp ce se deplasa pe str. Ștefan cel Mare la
intersecție cu str. Pușkin, mun. Bălți.
În aceiași zi, adică la 07.10.2013, aproximativ la ora 1836, A. Cucerov 1-a
contactat telefonic pe N. Rahman indicîndu-i să se întîlnească cu acesta în scurt timp
în regiunea stației centrale a transportului public din mun. Bălți și întîlnindu-se în
locul stabilit aproximativ la ora 1845, i-a transmis lui N. Rahman permisul de
conducere al ultimului, fapt după care A. Cucerov a fost reținut de către colaboratorii
Direcției Generale Teritoriale Nord a Centrului Național Anticorupție al RM.
Inculpatul Anatoli Cucerov a contestat cu apel sentința, solicitînd casarea
acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei hotărîri de achitare, din motiv că
fapta nu întrunește elementele infracțiunii.
În argumentarea apelului a invocat, că din conținutul sentinței contestate
rezultă evocarea de către instanța de fond a probelor cercetate, fără a fi relevate
criteriile și raționamentele utilizate în cadrul aprecierii lor.
În viziunea apelantului, motivarea soluției pronunțate constituie o îndatorire
care înlătură orice aspect discreționar în realizarea justiției, fapt pentru care motivarea
insuficientă sau motivarea în termeni generali reprezintă motiv de casare.
Din conținutul sentinței nu a fost identificată nici o argumentare și nici o
motivare a respingerii cererilor, obiecțiilor invocate în apărare.
Prima instanță, nu s-a pronunțat asupra afirmației cu privire la provocarea și
facilitatea săvîrșirii în acest caz a infracțiunii de către organele de urmărire penală.
La fel, apelantul a indicat, că în condițiile întrunirii în acest caz a elementelor
de provocare și facilitare a săvîrșirii infracțiunii, instanța de fond urma să dea
aplicabilitate prevederilor art.94 alin. (l) pct. 11) Cod de procedură penală, care se
aplică asupra tuturor probelor obținute astfel.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 20 octombrie 2014,
a fost admis apelul inculpatului, casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărîre
prin care Anatoli Cucerov a fost condamnat:
3
- în baza art. 328 alin. (1) Cod penal, la amendă în mărime de 300 unități
convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita
activitate în organele afacerilor interne pe un termen de 3 ani;
- în baza art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu privarea
de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activitate în organele
afacerilor interne pe un termen de 4 ani.
În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul
parțial al pedepselor aplicate, lui Anatoli Cucerov i-a fost stabilită pedeapsa definitivă
de 5 ani închisoare, cu amendă în mărime de 1100 unități convenționale, cu privarea
de dreptul de a ocupa funcție în organele afacerilor interne pe un termen de 5 ani.
Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii, i-a fost suspendată
condiționat pe un termen de probă de 3 ani.
În rest, dispozițiile sentinței privind încasarea prejudiciului în contul statului și
corpurile delicte au fost menținute, fără modificări.
4.1. La adoptarea soluției date instanța de apel a reținut că, prima instanță în
conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a verificat complet sub
toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate
o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și
veridicității lor, corect ajungînd la concluzia privind vinovăția inculpatului
A. Cucerov care se confirmă prin următoarele probe: declarațiile părții vătămate
N. Rahman (f.d. 46, vol. I); martorilor V. Derevenco (f.d. 47, vol. I), O. Mateițov (f.d.
48, 49, vol. I), P. Bezborodco (f.d. 64, vol. I); procesul-verbal de primire a denunțului
de la cet. N. Rahman din 07.10.2013 (f.d. 7, vol. I); descifrările convorbirilor
telefonice autorizate de judecătorul de instrucție la 09.10.2013 (f.d. 25-28, vol. I);
procesul-verbal de control a transmiterii banilor (f.d. 40, vol. I); procesul-verbal de
percheziție a automobilului din 07.10.2013 (f.d. 97, 98, vol. I); raportul de expertiză
nr. 1809 din 15.10.2015 (f.d. 171-177, vol. I); procesul-verbal de ridicare din
07.10.2013 (f.d. 52, vol. I); procesul-verbal de examinare a documentului din
08.10.2013 (f.d. 53, 54, vol. I); raportul de constatare tehnico-științifică nr. 7110 din
16.10.2013 (f.d. 58-61, vol. I); informația Centrului militar teritorial Bălți nr. 1947
din 17.10.2013 (f.d. 139, vol. I); informația Brigăzii nr. 1 infanterie motorizată
nr. 1956 din 21.10.2013 (f.d. 141-143, vol. I); graficul de serviciu a grupelor
operative și urmărire penală luna decembrie 2012 și luna ianuarie 2013 (f.d. 152, 153,
vol. I), probe care incontestabil demonstrează vinovăția inculpatului și care au fost
prezentate de partea acuzării în cadrul ședinței instanței de apel întru respingerea
argumentelor inculpatului privind nevinovăția sa.
Așadar, instanța de apel constatînd ca fiind dovedită vinovăția lui A. Cucerov
în baza art. art. 328 alin. (1), 324 alin. (2) lit. c) Cod penal, a concluzionat că
afirmațiile inculpatului prin care se susține că denunțul este o invenție a
cet. N. Rahman, că inculpatul nu a ridicat și deținut permisul de conducere a
cet. N. Rahman corect au fost apreciate de către prima instanță ca o metodă de
apărare aleasă de inculpatul A. Cucerov.
Totodată, instanța de apel făcînd referire la prevederile art. 1323 alin. (2) Cod
de procedură penală, a apreciat critic și argumentele inculpatului privind nulitatea
4
actelor procesuale întocmite în cadrul cauzei penale pentru descoperirea și cercetarea
infracțiunilor în procedura activității speciale de investigații, deoarece procesul-
verbal de efectuare a interceptării și înregistrării comunicațiilor și a imaginilor, este
întocmit de ofițerul superior de urmărire penală S. Dumanschi cu participarea
ofițerului de investigații S. Grosu, precum și a ofițerului de investigații D. Ataman,
care la fel a participat și la măsurile speciale de investigație privind controlul și
transmiterea banilor documentat prin procesul-verbal din 07.10.2013.
Referitor la argumentul apelantului privind lipsa mijloacelor bănești în speță,
fapt care exclude posibilitatea condamnării acestuia, instanța de apel la fel le-a
apreciat critic, deoarece lipsa acestor mijloace bănești este o situație firească în cazul,
cînd inculpatul a primit suma de 1500 lei fără a fi reținut în momentul transmiterii
banilor, fiind reținut doar după o perioadă de timp deplasîndu-se prin localitate pentru
restituirea permisului de conducere, mai mult, în cadrul procesului penal a fost
dovedită primirea acestor bani atît prin declarațiile cet. N. Rahman, cît și prin
prezența urmelor de soluție specială de pe banii prelucrați, atît pe mîinile inculpatului
cît și pe scrumiera din automobilul acestuia.
4.2. La individualizarea pedepsei, instanța de apel conducîndu-se de
prevederile art. art. 61, 75 Cod penal, a reținut că, prima instanță la stabilirea
pedepsei făcînd referire la recomandarea Colegiului penal al Curții Supreme de
Justiție nr. 61 „Cu privire la unele chestiuni ce vizează individualizarea pedepsei
penale în cauzele de corupție” nu s-a expus privitor la necesitatea aplicării față de
inculpatul A. Cucerov a pedepsei închisorii în cazul existenței celor alternative
prevăzute de norma art. 328 alin. (1) Cod penal, or, nu este rezonabilă aplicarea unei
pedepse sub formă de închisoare pentru o persoană care pentru prima dată a săvîrșit
acte infracționale în caz cînd legislatorul a prevăzut pedepse de alternativă de o
categorie mai blîndă.
Pedeapsa închisorii stabilite de prima instanță pentru infracțiunea prevăzută de
art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal, instanța de apel a considerat necesar de a dispune
suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Tot aici, instanța de apel a reținut că, inculpatul se caracterizează pozitiv, este
căsătorit, are la întreținere un copil minor și mama acestuia invalid de gradul II, iar
potrivit certificatului medical nr. 37 (f.d. 37, vol. II), tatăl inculpatului a decedat.
Procurorul, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură
penală, a contestat cu recurs ordinar decizia instanței de apel, solicitînd casarea
acesteia cu menținerea sentinței deoarece apelul inculpatului a fost greșit admis.
În motivarea recursului procurorul a invocat că, instanța de apel contrar art. 61
Cod penal, a suspendat executarea pedepsei stabilite inculpatului A. Cucerov,
deoarece în speță lipsesc circumstanțe, care ar permite aplicarea în privința
inculpatului a prevederilor art. 90 Cod penal.
În acest context, procurorul a menționat că, instanța de apel nu a indicat în
hotărîrea sa motivele condamnării cu suspendarea condiționată a executării pedepsei
în condițiile în care inculpatul a săvîrșit două infracțiuni, dintre care una se atribuie la
categoria celor grave și una la cele mai puțin grave, nu a recunoscut vina în cele
incriminate și prin diferite metode a dus în eroare organele de drept.
5
Astfel, inculpatul a activat în funcție de inspector patrulare al Secției Poliției
Rutiere a Comisariatului de poliție mun. Bălți, drept consecință este o persoană ce
deține funcție publică, respectiv persoanele care săvîrșesc infracțiuni de corupție au
calitatea de subiect special și sunt persoane supuse unei responsabilități deosebite față
de alți infractori.
Mai mult, instanța de apel numai motivat putea să dispună suspendarea
condiționată a executării pedepsei aplicate lui A. Cucerov, cu concluzia că corectarea
și reeducarea acestuia este posibilă fără executarea reală a pedepsei închisorii.
Prin urmare, infracțiunea de corupție din speță, prezintă un pericol deosebit de
grav pentru societate, care se atribuie la categoria celor care implică funcția publică,
or, reieșind din faptul că inculpatul A. Cucerov a adus atingere gravă imaginii poliției
din R. Moldova, în privința ultimului urma să fie aplicată pedeapsă reală.
5.1. Inculpatul Anatoli Cucerov, a contestat cu recurs ordinar hotărîrile
pronunțate, solicitînd casarea acestora, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei
hotărîri de achitare, deoarece faptele acestuia nu întrunesc elementele constitutive ale
infracțiunilor.
În recurs, inculpatul a invocat dezacordul cu vinovăția imputată, menționînd că
în speță nu au fost întrunite elementele infracțiunilor imputate, fapt confirmat și prin
declarațiile martorului N. Rahman din care rezultă că, permisul de conducere al
acestuia, se afla la stăpînul automobilului, unul din colaboratorii de poliție era A.
Cucerov, care de la el personal nu a ridicat permisul de conducere, în perioada
decembrie 2012-octombrie 2013 inculpatul nu i-a cerut mijloace bănești, mai mult,
martorul N. Rahman pe parcursul cercetării judecătorești a infirmat declarațiile
menționate în denunțul din 07.10.2013 (f.d. 7, vol. I), potrivit cărora N. Rahman cu
cîteva zile pînă la depunerea denunțului enunțat, s-ar fi întîlnit cu inculpatul, care a
pretins de la el mijloace bănești.
La fel, inculpatul referindu-se la prevederile art. art. 1322 alin. (3), 1325Cod de
procedură penală, a menționat că, procesele-verbale menționate (f. d. 24-32, 40-44,
vol. I) au fost întocmite de către ofițerul de urmărire penală Sergiu Dumanschi, dar
nu de către ofițerii de investigații, or, în urma cercetării înscrisurilor din dosarul penal
s-a constatat cu certitudine, că asemenea procese-verbale de către ofițerii de
investigații nu au fost îndeplinite iar potrivit art. 251 alin. (2), (3) Cod de procedură
penală, încălcarea prevederilor legale referitoare la calitatea persoanei atrage nulitatea
actului procedural, nulitatea care nu se înlătură în nici un mod și poate fi invocată în
orice etapă a procesului.
Totodată, în viziunea recurentului care susține că i-a fost încălcat dreptul la un
proces echitabil, în speță sunt întrunite elementele de provocare și facilitare a
săvîrșirii infracțiunii, care se manifestă prin faptul întreprinderii din partea organului
de urmărire penală a unor acțiuni de încurajare și instigare în vederea săvîrșirii
infracțiunii.
Judecînd recursurile ordinare pe baza materialului din dosarul cauzei și
motivelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că recursul înaintat de
procuror urmează a fi admis, iar recursul inculpatului Anatoli Cucerov, urmează a fi
respins, din următoarele considerente.
6
Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,
hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept
comise de instanța de apel, cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se
întemeiază soluția.
Instanța de recurs menționează că aceste prevederi legale și-au găsit
reflectare în cauza dată.
Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, judecînd
recursul, instanța de recurs este în drept să-l admită, cu casarea totală a hotărîrii
atacate și să mențină hotărîrea primei instanțe, cînd apelul a fost greșit admis.
Din materialele cauzei rezultă că instanțele de fond examinînd complet,
obiectiv și sub toate aspectele probele, corect au stabilit starea de fapt și vinovăția
lui A. Cucerov în săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 328 alin. (1), 324
alin. (2) lit. c) Cod penal, iar concluziile acestora sunt corecte și se bazează pe
cumulul de probe administrate, amplu analizate și just apreciate.
Astfel, hotărîrea de condamnare se întemeiază pe următoarele probe:
declarațiile părții vătămate N. Rahman (f.d. 46, vol. I); martorilor V. Derevenco (f.d.
47, vol. I), O. Mateițov (f.d. 48, 49, vol. I), P. Bezborodco (f.d. 64, vol. I); procesul-
verbal de primire a denunțului de la cet. N. Rahman din 07.10.2013 (f.d. 7, vol. I);
raportul ofițerului superior de investigații al DGT Nord a CNA, S. Grosu (f.d.
20,vol. I); încheierea judecătorului de instrucție din 08.10.2013 (f.d. 23, vol. I);
procesul-verbal de efectuare a interceptării și înregistrării comunicărilor și a
imaginilor din 08.10.2013 (f.d. 24-32, vol. I); procesul-verbal de examinare și
transcriere pe un suport aparte a comunicărilor și a imaginilor din 08.10.2013 (f.d.
34, vol. I); încheierea judecătorului de instrucție din 09.10.2013 (f.d. 38, vol. I);
procesul-verbal privind controlul transmiterii banilor din 07.10.2013 (f.d. 40-44,
vol. I); raportul ofițerului superior de investigații al DGT Nord a CNA, D. Ataman
(f.d. 45, vol. I); procesul-verbal de ridicare din 07.10.2013 (f.d. 51-52, vol. I);
procesul-verbal de examinare a documentelor din 08.10.2013 (f.d. 53-54, vol. I);
raportul de constatare tehnico-științifică nr. 7110 din 16.10.2013 (f.d. 58-61, vol. I);
informația nr. 03/4709 din 29.10.2013 (f.d. 67, vol. I); procesul-verbal de reținere a
lui A. Cucerov din 07.10.2013 (f.d. 89-90, vol. I); raportul ofițerului superior de
investigații al DGT Nord a CNA, S. Grosu (f.d. 94-95, vol. I); procesul-verbal de
percheziție a automobilului din 07.10.2013 (f.d. 97-98, vol. I); încheierea
judecătorului de instrucție din 08.10.2013 (f.d. 100, vol. I); procesul-verbal de
examinare a obiectului din 08.10.2013 (f.d. 109, vol. I); certificatul ce confirmă
primirea spre păstrare a corpurilor delicte (f.d. 112, vol. I); procesul-verbal de
ridicare din 22.10.2013 (f.d. 117-135, vol. I); procesul-verbal de examinare a
documentelor din 24.10.2013 (f.d. 136, vol. I); informația nr. 1947 din 17.10.2013
(f.d. 139, vol. I); informația nr. 1956 din 21.10.2013 (f.d. 141-143, vol. I);
informația nr. 18976 din 29.10.2013 (f.d. 151-153, vol. I); demersul OUP privind
autorizarea măsurii speciale de investigații – identificarea persoanei (f.d. 157, vol.
I); raportul ofițerului superior de investigații al DGT Nord a CNA, S. Grosu (f.d.
158-159, vol. I); procesul-verbal de notificare a părților din 10.10.2013 (f.d. 169,
vol. I); raportul de expertiză nr. 1809 din 15.10.2013 (f.d. 171-177, vol. I); procesul-
7
verbal de comunicare a raportului de expertiză din 25.10.2013 (f.d. 178, vol. I);
procesul-verbal de examinare a obiectelor și documentelor din 26.10.2013 (f.d. 179,
vol. I).
În această privință, Colegiul penal lărgit susține poziția instanțelor referitoare
la calificarea acțiunilor inculpatului, care se bazează în totalmente pe lucrările
dosarului, recunoaște ca fiind legală și argumentată soluția referitoare la vinovăția
inculpatului în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 328 alin. (1), 324 alin. (2)
lit. c) Cod penal, împrejurări în care conchide asupra netemeiniciei recursului
declarat de inculpatul A. Cucerov.
Nerecunoașterea vinovăției de către inculpat nu echivalează cu achitarea
acestuia de vreme ce în cursul judecării cauzei au fost administrate suficiente probe
care confirmă cu certitudine vinovăția lui A. Cucerov în săvîrșirea infracțiunilor
imputate, fiind apreciată de către instanța de recurs drept o modalitate de exercitare
a dreptului la apărare.
Colegiul penal lărgit, respinge argumentul inculpatului, prin care se susține că
procesele-verbale cu privire la măsurile speciale de investigații (f.d. 24-32, 40-44,
vol. I) nu au fost întocmite de către ofițerii de investigații dar de ofițerul de urmărire
penală S. Dumanschi ceia ce contravine prevederilor art. 1322 alin. (3), 1325 Cod de
procedură penală, or, din conținutul procesului-verbal privind efectuarea
interceptării și înregistrării comunicărilor și a imaginilor din 08.10.2013 (f.d. 24,
vol. I) rezultă că acesta a fost întocmit de către ofițerul superior de urmărire penală
S. Dumanschi cu participarea ofițerilor de investigație S. Grosu și D. Ataman, iar
din conținutul procesului-verbal privind controlul și transmiterea banilor din
07.10.2013 (f.d. 40, vol. I) rezultă că acesta a fost întocmit de către ofițerul superior
de urmărire penală S. Dumanschi cu participarea ofițerului de investigație D.
Ataman.
Referitor la argumentul inculpatului prin care se invocă „provocare și
facilitarea săvîrșirii infracțiunii, care se manifestă prin faptul întreprinderii din
partea organului de urmărire penală a unor acțiuni de încurajare și instigare în
vederea săvîrșirii infracțiunii în așa fel încît să genereze în conștiința acuzatului
apariția unor intenții criminale, care de altfel nu s-ar fi manifestat” Colegiul penal
lărgit îl apreciază critic, deoarece raportînd alegația enunțată sub aspectul
prevederilor art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală, rezultă că aceasta nu poate fi
invocată direct la etapa recursului ordinar dacă nu a fost invocată în apel.
6.1. Cu toate acestea, statuînd asupra măsurii de pedeapsă aplicabilă
vinovatului instanța de apel a individualizat pedeapsa lui A. Cucerov practic pe
aceleași circumstanțe care au fost menționate și în sentință „inculpatul se
caracterizează pozitiv, este căsătorit, are la întreținere un copil minor, nu a
recunoscut vinovăția”.
În baza acestor circumstanțe, prima instanță corect a considerat inoportună
suspendarea condiționată a executării pedepsei față de inculpat, stabilindu-i o
pedeapsă cu închisoare pe cînd instanța de apel, care suplimentar în decizie a făcut
referire la circumstanțele „întreținerea de către inculpat a mamei sale care este
invalid de gradul II și decesul tatălui”, greșit a aplicat față de A. Cucerov,
8
prevederile art. 90 Cod penal.
Astfel, instanța de apel, casînd sentința în latura stabilirii pedepsei, nu a ținut
cont de faptul că, pentru a-i suspenda condiționat executarea pedepsei închisorii
inculpatului urmează în mod obligatoriu a ajunge la concluzia iraționalității ca
acesta să execute pedeapsa stabilită, indicîndu-se indispensabil în hotărîre motivele
condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei și termenul de probă
în condițiile în care inculpatul a săvîrșit două infracțiuni, dintre care una se atribuie
la categoria celor grave și una la cele mai puțin grave, pericolul social al
infracțiunilor date se atribuie la categoria celor care implică funcția publică, prin
aceste acțiuni infracționale inculpatul a adus atingere gravă imaginii poliției.
În acest context, instanța de recurs menționează, că prima instanță respectînd
prevederile art. 61 Cod penal, corect a constatat că, în cazul noțiunilor de corupție,
noțiunea „gravitatea infracțiunii săvîrșite” trebuie de înțeles în sensul că aceste
infracțiuni, comparativ cu alte categorii de infracțiuni, prezintă un pericol deosebit
de grav pentru societate, deoarece se manifestă în structurile autorității statului, a
puterii sau serviciilor publice, care discreditează și compromit activitatea acestora,
mai mult, persoanele care comit infracțiuni de corupție au calitate de subiect special
și sunt persoane supuse unei responsabilități deosebite față de alți infractori.
Această situație constituie o deviere de la prevederile legale enunțate, nu
reprezintă un temei de admitere a apelului, împrejurări care determină Colegiul
penal lărgit asupra concluziei de admitere eronată a cererii de apel dispusă de
instanța de apel și care necesită a fi corectată prin casarea deciziei cu menținerea
sentinței primei instanțe.
Prin urmare recursul declarat de procuror este întemeiat și va fi admis cu
casarea deciziei instanței de apel și menținerea sentinței Judecătoriei Bălți în
privința lui Anatoli Cucerov, iar recursul inculpatului, urmează a fi respins, ca
inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 1), 2) lit. a) Cod de
procedură penală, Colegiul penal lărgit
D E C I D E :
Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de inculpatul Cucerov
Anatoli împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 20 octombrie
2014, în propria cauză penală.
Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de nivelul
Curții de Apel Bălți, Valentina Costaș, casează total decizia Colegiului penal al
Curții de Apel Bălți din 20 octombrie 2014, în cauza penală în privința lui Cucerov
Anatoli Anatoli și menține sentința Judecătoriei Bălți din 13 iunie 2014, prin care
Cucerov Anatoli Anatoli a fost recunoscut vinovat și condamnat:
- în baza art. 328 alin. (1) Cod penal, la 1 (unu) an și 6 (șase) luni
închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita
activitate în organele afacerilor interne pe un termen de 3 (trei) ani;
- în baza art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal, la 5 (cinci) ani și 3 (trei) luni
închisoare, cu amendă în mărime de 1000 (una mie) unități convenționale,
9
cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activitate în
organele afacerilor interne pe un termen de 4 (patru) ani;
În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin
cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Cucerov Anatoli i-a fost stabilită pedeapsa
definitivă de 5 (cinci) ani și 6 (șase) luni închisoare, cu executarea în penitenciar de
tip semiînchis, cu amendă în mărime de 1000 (una mie) unități convenționale, în
sumă de 20000 (douăzeci mii) lei și cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de
a exercita activitate în organele afacerilor interne pe un termen de 5 (cinci) ani;
De la inculpatul Cucerov Anatoli a fost încasat în beneficiul statului suma de
1500 (una mie cinci sute) lei.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată integral la 16 aprilie 2015.
Președinte Petru Ursache
Judecătorii Petru Moraru
Ghenadie Nicolaev
Nadejda Toma
Vladimir Timofti
10