1ra-353/2015 — art. 188 al. 2 lit. b, c, d, e, f CP

1ra-353/2015 — art. 188 al. 2 lit. b, c, d, e, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra-353/2015

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

18 martie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

președinte – Nicolae Gordilă,

judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de avocatul

Dudulica Liubomir în numele inculpaților Roșca Ion și Plămădeală Mihail, prin care

se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10

decembrie 2014, în cauza penală în privința lui

Roșca Ion Anatolii, născut la 02 ianuarie 1993, originar și locuitor

al r-lui Ialoveni, s. Sociteni.

și

Plămădeală Mihail Florin, născut la 19 ianuarie 1990, originar și

locuitor al r-lui Ialoveni, s. Sociteni.

Termenul examinării cauzei:

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a fost

legal executată.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursului în cauză în baza

actelor din dosar,

C O N S T A T Ă :

și Plămădeală Mihail au fost condamnați în baza art. 188 alin. (2) lit. b), c), d), e), f)

Cod penal și cu aplicarea art. 79 Cod penal a fost stabilită pedeapsa de 5 ani

închisoare pentru fiecare.

În baza prevederilor art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicată lui Roșca

Ion și lui Plămădeală Mihail a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 5

ani pentru fiecare. În baza art. 90 alin. (6) Cod penal inculpații Roșca Ion și

Plămădeală Mihail a fost obligați să nu își schimbe domiciliul fără consimțămîntul

organului competent.

Plămădeală Mihail, la 13 decembrie 2012, aproximativ pe la orele 00:30, aflîndu-se la

stația Peco „Rompetrol” amplasat pe traseul Chișinău-Hîncești, împreună și prin

înțelegere prealabilă, avînd scopul săvîrșirii atacului tîlhăresc, cu sustragerea

bunurilor altei persoane în mod deschis, după ce în prealabil au împărțit rolurile între

ei, unde Roșca Ion, s-a deghizat cu o cagulă pe cap și a rămas de pîndă, iar

Plămădeală Mihail a pătruns în odaia operatorului stației Peco „Rompetrol”, unde se

afla Popovici Nicolai, aplicîndu-i multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste

diferite regiuni ale corpului.

Ulterior, în continuarea intențiilor sale infracționale, Roșca Ion l-a electrocutat

pe operatorul cu electroșocul, după care a transmis electroșocul lui Plămădeală

1

Mihail cu ajutorul căruia acesta 1-a electrocutat pe Popovici Nicolai în regiunea

gîtului, ținîndu-l la podea, în timp ce Roșca Ion a pătruns în odaia operatorului, unde

deteriorînd aparatul de casă a sustras bani în numerar în sumă totală de 12 225 lei,

fapt prin care i-au cauzat reprezentantului stației Peco „Rompetrol”, Pelipciuc Liviu o

pagubă materială considerabilă, după care cu banii sustrași au plecat într-o direcție

necunoscută.

În urma atacului tîlhăresc, lui Popovici Nicolai, conform raportului de expertiză

medico-legală nr. 6377 din 14.12.2012 i-au fost cauzate vătămări corporale

neînsemnate.

acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care Roșca Ion și Plămădeală Mihail să

fie recunoscuți culpabili de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit.

b), c), d), e), f) Cod penal și de a le fi aplicată pedeapsa sub formă de închisoare pe un

termen de 8 ani cu executarea ei în penitenciar de tip semiînchis.

În motivarea cerințelor sale a invocat următoarele:

- aplicarea față de inculpați a prevederilor art. 79 Cod penal, nu poate fi

considerată legală din motivul că, aceasta nu va duce la corectarea inculpaților și nu

restabilește echitatea socială;

- la stabilirea categoriei și termenului pedepsei penale aplicate în privința lui

Roșca Ion Anatolii și Plămădeală Mihail Florin, instanța de fond urma să țină cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite (crimă de tîlhărie, adică atacul săvârșit asupra unei

persoane în scopul sustragerii bunurilor însoțit de violență periculoasă pentru viața

sau sănătatea persoanei, comisă de două sau mai multe persoane, de o persoană

deghizată, săvârșită prin pătrundere în încăpere, cu aplicarea altor obiecte folosite în

calitate de armă, cu cauzarea de daune în proporții considerabile), de motivul acesteia

(atacul asupra victimei este săvârșit în scopul sustragerii), mai mult că însăși

inculpații au declarat că au avut drept scop obținerea unor bani mai ușor, de

personalitatea celor vinovați și nu în ultimul rând, de influența pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării vinovatului. Mai mult ca atât, inculpații au plănuit din

timp comiterea infracțiunii luând cu ei obiecte pentru comiterea atacului tîlhăresc,

pistol, mănuși, cagule pentru a nu fi recunoscuți, în deosebi Roșca Ion, care anterior a

lucrat în calitate de operator la stația Peco respectivă. Totodată, folosind electroșocul,

aplicând violența, drept scop imobilizarea părții vătămate pentru a înlătura toate

obstacolele întru comiterea acțiunilor criminale dinainte prestabilite și conform

înțelegerii prealabile, de a sustrage suma de bani din odaia operatorului, despre care

cunoșteau suma de bani de care dispunea operatorul la momentul dat, și anume,

aproximativ 12000-13000 lei.

2014, a fost admis apelul acuzatorului de stat, casată parțial sentința și pronunță o

nouă hotărâre, potrivit căreia Plămădeală Mihail și Roșca Ion au fost recunoscuți

vinovați în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), c), d), e), f)

Cod penal cu aplicarea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani

fiecăruia, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În rest sentința s-a

menținut.

Instanța de apel a constatat că, inculpații Roșca Ion și Plămădeală Mihail, la 13

decembrie 2012, aproximativ pe la orele 00:30, aflîndu-se la stația Peco „Rompetrol”

2

amplasat pe traseul Chișinău-Hîncești, împreună și prin înțelegere prealabilă, avînd

scopul săvîrșirii atacului tîlhăresc cu sustragerea bunurilor altei persoane în mod

deschis, după ce în prealabil au împărțit rolurile între ei, unde Roșca Ion, s-a deghizat

cu o cagulă pe cap și a rămas de pîndă, iar Plămădeală Mihail a pătruns în odaia

operatorului stației Peco „Rompetrol”, unde se afla Popovici Nicolai, atacîndu-i,

aplicîndu-i multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite regiuni ale corpului,

doborîndu-l la podea.

Ulterior, în continuarea intențiilor sale infracționale, Roșca Ion l-a electrocutat

pe operatorul cu electroșocul, după care a transmis electroșocul lui Plămădeală

Mihail cu ajutorul căruia acesta 1-a electrocutat din nou pe Popovici Nicolai în

regiunea gîtului, ținîndu-l la podea, în timp ce Roșca Ion a pătruns în odaia

operatorului, unde deteriorînd aparatul de casă a sustras bani în numerar în sumă

totală de 12 225 lei, fapt prin care i-au cauzat reprezentantului stației Peco

„Rompetrol”, Pelipciuc Liviu o pagubă materială considerabilă, după care cu banii

sustrași au plecat într-o direcție necunoscută.

În urma atacului tîlhăresc, lui Popovici Nicolai, conform raportului de expertiză

medico-legală nr. 6377 din 14.12.2012 i-au fost cauzate vătămări corporale

neînsemnate.

Instanța de apel a reținut că, prima instanță nu a constatat fapta infracțională

săvîrșită de către inculpații Roșca Ion și Plămădeală Mihail, reținînd învinuirea adusă

ultimilor de către organul de urmărire penală, prin ce a fost încălcat prevederile art.

385 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, și anume, nu a fost soluționată

chestiunea dacă a avut sau nu fapta de săvîrșirea căreia sunt învinuiți inculpații.

Inculpații Roșca Ion și Plămădeală Mihail vina în comiterea infracțiunii

incriminate au recunoscut declarînd că, la data de 12.12.2012 s-au întâlnit la Roșca

Ion acasă, s-au înțeles să plece la stația Peco ca să sustragă bani, au luat electroșocul

și un pistol de model „Valter”, apoi s-au pornit la stația PECO, care se află pe traseul

Chișinău-Hîncești în apropierea regiunii Moldova din or. Ialoveni. Ajungînd la fața

locului, ușa operatorului la intrare era închisă. Plămădeală Mihail s-a apropiat de ușă

și a bătut în ea. Ușa a fost deschisă de operator care era o persoană în vîrstă. L-a

întrebat dacă îi face o cafea, la ce operatorul a acceptat. A observat că, operatorul

pune mâna în buzunar, Plămădeală Mihail l-a apucat de mînă și l-a împins înăuntru ca

sa nu fie văzut de nimeni, însă operatorul se ținea de ușă. Văzînd aceasta, Plămădeală

Mihail l-a lovit de două ori cu pumnul în regiunea feței, după ce a fost lovit

operatorul a dat drumul la ușă și a fost împins înăuntru. Anterior, i-a făcut o piedică și

el a căzut jos, în acest timp a intrat și Roșca Ion care pe cap avea o cagulă de capron.

Atunci, Plămădeală Mihail l-a ținut pe operator, iar Roșca Ion l-a electrocutat cu

electroșocul. Roșca Ion a luat din sertar toți banii și au plecat la Plămădeală Mihail

acasă pe jos, unde au împărțit banii.

Instanța de apel a considerat că, prima instanță eronat a aplicat prevederile art.

79 Cod penal, în speță nu pot fi reținute careva circumstanțe excepționale mai mult ca

atît, instanța de apel a reținut că, inculpații au plănuit din timp comiterea infracțiunii,

luând cu ei obiecte pentru comiterea atacului tîlhăresc, pistol, mănuși, cagule pentru a

nu fi recunoscuți, totodată folosind electroșocul, aplicând violența, pentru

imobilizarea părții vătămate pentru a înlătura toate obstacolele întru comiterea

acțiunilor criminale dinainte prestabilite și conform înțelegerii prealabile, de a

3

sustrage suma de bani din odaia operatorului, despre care cunoșteau suma de bani de

care dispune operatorul la momentul dat.

Totodată, inculpaților li s-a incriminat comiterea unei infracțiunii grave, pentru

care legea penală prevede pedeapsa penală sub formă de închisoare de la 6 la 10 ani.

Astfel, în conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal, instanța de apel notează că,

în speță, suspendarea condiționată a executării pedepsei penale în privința inculpaților

Roșca Ion și Plămădeală Mihail nu este aplicabilă.

inculpaților Roșca Ion și Plămădeală Mihail a declarat recurs ordinar, făcînd trimitere

la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicitînd casarea

acesteia cu menținerea sentinței. Recurentul invocă că, instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărîrea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția; eronată este concluzia instanței de judecată

referitor la netemeinicia sentinței sub aspectul individualizării pedepsei pentru

inculpații Roșca Ion și Plămădeală Mihai, anume aplicarea prevederilor art. 79, 90

Cod penal; de către instanța de apel nu au fost examinate probele, înscrisurile care se

referă la personalitatea inculpaților, care au fost puse la baza determinării de către

instanța de fond a pedepselor aplicate și individualizării acestora.

5.1. Procurorul, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de

procedură penală, a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat,

solicitînd respingerea acestuia, deoarece criticile formulate au fosrmat obiect de

studiu la examinarea cauzei în instanța de apel.

avocatul Dudulica Liubomir în numele inculpaților Roșca Ion și Plămădeală Mihail,

în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul consideră

inadmisibilitatea acestuia, deoarece este vădit neîntemeiat, din următoarele

considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că este vădit neîntemeiat.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se

pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod

de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin.

(5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea

temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărîrii atacate în acest

sens.

În această consecutivitate se reține că, în recursurile ordinare, apărătorii au

invocat în drept temei de casare a deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin.

(1) pct. 6) Cod de procedură penală, precum că instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția.

Colegiul penal reține că, acest temei nu și-a găsit confirmarea în instanța de

recurs. Mai mult, din conținutul recursurilor rezultă că apărătorii critică aprecierea

probelor și nu indică anume asupra căror motive din apel instanța nu s-a pronunțat.

4

Reieșind din prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi

prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de

instanța de fond, fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în

apel.

Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de

apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției.

Instanța de recurs precizează că, instanța de apel la adoptarea soluției sale pe

deplin a ținut cont de prevederile menționate mai sus și corect a stabilit pedeapsa

inculpaților, argumentînd motivat în decizia sa.

Referitor la argumentele recurentului privind aplicarea și individualizarea

pedepsei, Colegiul constată că, la stabilirea pedepsei inculpaților, instanța de apel a

ținut cont de prevederile art. 65, 75, 76, 77 Cod penal și anume, de gravitatea

infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influența

pedepsei asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață

ale familiei.

În opinia Colegiului penal, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art.

101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la

dosar, verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atît pe cele obținute în

procesul urmăririi penale cît și în cadrul ședințelor de judecată, cât ale apărării atât și

ale acuzării, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția inculpaților Roșca Ion și

Plămădeală Mihail privind săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. 188 alin. (2) lit.

lit. b), c), d), e), f) Cod penal, să fie întemeiată și legală.

Cît privește criticile aduse de apărător, precum că instanța de apel la stabilirea

pedepsei urma să aplice prevederile art. 79 Cod penal, Colegiul le respinge ca fiind

vădit neîntemeiate. Colegiul constată, că conform prevederilor alin. (1) art. 79 Cod

penal, instanța de judecată poate aplica o pedeapsă sub limita minimă, prevăzută de

legea penală pentru infracțiunea respectivă, sau una mai blîndă, de altă categorie, ori

poate să nu aplice pedeapsa complementară obligatorie, ținînd cont de circumstanțele

excepționale ale cauzei, legate de scopul și motivele faptei, de rolul vinovatului în

săvîrșirea infracțiunii, de comportarea lui în timpul și după consumarea infracțiunii,

de alte circumstanțe care micșorează esențial gravitatea faptei și a consecințelor ei,

precum și de contribuirea activă a participantului unei infracțiuni săvîrșite în grup la

descoperirea acesteia.

Or, circumstanțele indicate în apel (contribuirea activă la descoperirea

infracțiunii, lipsa antecedentelor penale), sunt împrejurări obișnuite cele care

predomină și caracterizează majoritatea cetățenilor și nu pot fi considerate

excepționale.

Colegiul penal mai reține că, inculpaților Roșca Ion și Plămădeală Mihail li s-a

incriminat comiterea unei infracțiunii grave, pentru care legea penală prevede

pedeapsa penală sub formă de închisoare de la 6 la 10 ani. Astfel, în conformitate cu

prevederile art. 90 Cod penal, suspendarea condiționată a executării pedepsei penale

în privința inculpaților, nu este aplicabilă.

5

Astfel, pedeapsa stabilită lui Roșca Ion și Plămădeală Mihail de către instanța de

apel, se încadrează în limitele legale prevăzute.

Din considerentele menționate, se reține că, recursul declarat de apărător, nu se

întemeiază pe temeiurile stipulate expres de dispoziția art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, mai mult, recurentul nu reflectă în ce constă problema de drept de

importanță generală care, în opinia lor, persistă în cauză, care este eroarea comisă de

instanța de apel ce ar duce la casarea hotărîrii atacate prin prisma temeiurilor din

norma de drept vizată.

În consecință, raportînd situația reținută în cauză, la prevederile art. 432 alin. (2)

Cod de procedură penală, Colegiul concluzionează că la judecarea cauzei în ordine de

apel, instanța de apel a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-

417 Cod de procedură penală, iar recursul declarat, este vădit neîntemeiat și se

apreciază ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul

penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de avocatul Dudulica Liubomir în

numele inculpaților Roșca Ion și Plămădeală Mihail, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 10 decembrie 2014, în cauza penală în privința

lui Roșca Ion Anatolii și Plămădeală Mihail Florin, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 15 aprilie 2015.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

6