1ra-193/5015 — Art.287 alin 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Cimișlia din 23 iunie 2014, Basarab Mihail Gheorghe a fost condamnat în baza art. 287 alin.(1) Cod penal la o pedeapsa cu amendă de 500 (cinci sute) unități convenționale, adică 10000 (zece mii) lei în beneficiul statului.

Pentru a se pronunța, instanța de fond a constatat că, Basarab Mihail, la 14 noiembrie 2013, aproximativ ora 8.30, aflîndu-se în incinta primăriei s. Topala, raionul Cimișlia, a intrat în biroul de serviciu al primarului s. Topala raionul Cimișlia, Gribineț Ivan Pintilie, unde se afla numitul Gribineț Ivan și Racila Gurii Pavel, care activează în calitate de specialist pentru reglementarea regimului funciar în cadrul primăriei s. Topala raionul Cimișlia, unde, din intenții huliganice și cu o vădită lipsă de respect și de neobrăzare față de aceștia, l-a numit pe Gribineț Ivan cu cuvinte injurioase și l-a amenințat cu răfuială fizică, înjosind onoarea și demnitatea cet. Gribineț Ivan. Ulterior, în timp ce primarul Gribineț Ivan și Racila Gurii au ieșit în coridor, Basarab Mihail, continuînd acțiunile sale huliganice îndreptate la încălcarea ordinii publice, agresîndu-l verbal și amenințîndu-l pe Gribineț Ivan și pe Racila Gurii cu răfuială fizică, l-a scuipat în fața pe Racila Gurii, prin ce a înjosit onoarea și demnitatea acestora. 1

Nefiind de acord cu sentința, inculpatul Basarab Mihail a atacat-o cu apel, solicitînd casarea integrală a acesteia,rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie achitat pe motiv că fapta lui nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art.287 Cod Penal. În motivare apelantul a invocat că instanța de fond nu a luat în considerație declarațiile tuturor martorilor, iar martorii care au dat declarații împotriva inculpatului sunt afiliați victimei și mărturiile lor nu pot fi luate în considerație.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21octombrie 2014 a fost respins, ca nefondat, apelul inculpatului și menținută sentință fără modificări. 4.1. La adoptarea soluției instanța de apel a conchis că, la pronunțarea sentinței instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul Basarab Mihaila săvîrșit infracțiunea imputată lui. Instanța de apel a conchis, că vina inculpatului în comiterea infracțiunii imputate se dovedește integral prin probele care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, cum ar fi: - declarațiile părții vătămate Gribineț Ivan (f. d. 103, 104); - declarațiile părții vătămate Răcilă Gurii (f. d. 105, 106); - declarațiile martorului Răcilă Nina (f. d. 107, 108); - plîngerea nr. 615 din 14.11.2013 a cet. Gribineț Ivan (f. d. 5); - plîngerea nr. 616 depusa de Răcilă Gurii din 14.11.2013 (f. d. 6); Instanța de apel a conchis că, declarații inculpatului nu corespund adevărului și sunt date de către acesta cu scopul de a se eschiva de la răspunderea penală pentru fapta comisă, deoarece ele se combat de întreaga sistemă de probe expusă mai sus, și apreciate prin prisma prevederilor art. 101 CPP și care integral demonstrează vina inculpatului în comiterea infracțiunii imputate. De asemenea, instanța de apel a respins argumentele apelantului referitor la faptul că nevinovăția inculpatului se confirmă prin declarațiile martorilor Basarab Rodion și Basarab Elizaveta, acestea fiind apreciate critic de către instanța de apel, ultimii fiind soția și fratele inculpatului, declarații care au fost date cu scopul de a-l libera pe inculpat de răspunderea penală. În aceiași ordine de idei, instanța de apel a concluzionat că, instanța de fond la stabilirea pedepsei a ținut cont de prevederile art. 7, 75 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

Împotriva deciziei menționate recurs ordinar a declarat avocatul Catarama Rodica în numele inculpatului Basarab Mihail, invocînd prevederile 2 art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, prin care a solicitat casarea deciziei cu dispunerea rejudecării cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, conform căreia inculpatul Basarab Mihail pe art.287 alin.(1) Cod penal să fie achitat. În motivarea recursului a indicat că : - la baza condamnării inculpatului sunt puse doar declarațiile părților vătămate și a unui martor - Racilă Nina, care este rudă apropiată a părții vătămate Racilă Gurii și subalterna primarului Gribineț Ivan; - trăsătura esențială a huliganismului este încălcarea grosolană a ordinii publice, însoțite de amenințarea cu aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care prin conținutul lor se deosebesc printr-un cinism și obrăznicie deosebită. În cazul dat, ordinea publică nu a fost încălcată, alte persoane nu au văzut nici nu au auzit cele întîmplate, conflictul este descris în culori îngrozitoare doar de primar, inginerul funciar al primăriei și de către contabila primăriei Racilă Nina.

Asupra recursului ordinar declarat de către avocatul Catarama Rodica în numele inculpatului a depus referință procurorul, prin care a solicitat respingerea acestuia ca nefondat, deoarece probele administrate la caz dovedesc vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii încriminate.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în baza materialelor cauzei, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Din conținutul recursului rezultă că, recurentul invocă ca temei de recurs pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează - hotărîrea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de instanțele de fond ori de apel, atunci cînd nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci cînd se constată comiterea unei erori de drept, dar va ține seama de starea de fapt deja constatată prin hotărîrea judecătorească definitivă. În speță, Colegiul penal constată că acest temei de casare nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului menționat, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de recurent. Sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri cînd s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acestuia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective. 3 Reieșind din textul recursului, recurentul de fapt critică apreciere probelor, care ține de starea de fapt a cauzei și care a fost deja statuată de către instanța de apel de competența căreia este stabilirea acesteia. Colegiul penal menționează că, instanțele de fond, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală au examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar verificîndu-le sub aspectul pertinenței și concludenței, atît pe cele obținute în procesul urmăririi penale,cît și în cadrul ședințelor de judecată, fapt ce face ca concluzia privind vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate să fie justă și întemeiată. În susținerea celor relatate, instanța de apel corect a respins argumentul inculpatului despre nevinovăția sa, fiind combătut prin materialele administrate de către instanța de fond și just puse la baza sentinței de condamnare, or reieșind din constatările făcute de către instanța de apel și redate la p.4.1 al prezentei decizii, ultima a dat răspunsuri detaliate la argumentele invocate în apel și reflectate la p.3 al deciziei. Prin urmare, Colegiul nu va reține argumentele recurentului precum că acțiunile lui Basarab Mihail nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii incriminate, prevăzute de art. 287 alin.(1) Cod penal deoarece,conform doctrinei penale, latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art.287 alin. (1) Cod penal, constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiunile care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită. Prin ordine publică se înțelege un sistem stabil de relații sociale care asigură ambianța liniștită de conviețuire în societate, de inviolabilitate a persoanei și a integrității patrimoniului, precum și activitatea normală a organelor și instituțiilor de stat publice. Prin încălcare grosolană a ordinii publice se exprimă o vădită lipsă de respect față de societate, săvîrșirea unor acțiuni intenționate ce atentează la regulile sociale și morale de conviețuire, care sunt încălcate într-un mod grosolan și demonstrativ de către violatorul ordinii publice prin necuviință, neobrăzare, comportare batjocoritoare cu cetățeni, prin înjosirea onoarei și demnității personalității, încălcare îndelungată și insistentă a ordinii publice, zădărnicirea activităților de masă, suspendarea temporară a activității normale a întreprinderilor, instituțiilor, organizațiilor, transportului obștesc etc. Prin exprimarea unei vădite lipse de respect față de societate se au în vedere acțiunile evidente ce ating interesele legitime ale unui grup ori chiar ale unei 4 persoane care se află la locul infracțiunii (proferarea de expresii indecente, abordarea unei ținute lipsite de pudoare, efectuarea de gesturi obscene etc.) Fapta prejudiciabilă analizată presupune aplicarea violenței asupra persoanelor. În sensul art. 287 Cod penal, prin violență se are în vedere violența soldată cu vătămarea ușoară a integrității corporale sau a sănătății ori violența soldată cu leziuni corporale care nu presupun nici dereglarea de scurtă durată a sănătății, nici pierderea neînsemnată și stabilă a capacității de muncă. Astfel, infracțiunea de huliganism în afară de prezența acțiunii principale – încălcarea grosolană a ordinii publice, presupune și prezența unei acțiunii adiacente – acțiune exprimată alternativ în: aplicarea violenței asupra persoanelor, amenințarea cu aplicarea violenței asupra persoanelor, opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice. În același timp, potrivit art. 131 lit.”a” CP RM prin fapta săvîrșită în public se înțelege fapta comisă într-un loc care, prin natura sau destinația lui, este întotdeauna accesibil publicului, chiar dacă în momentul săvîrșirii faptei în acel loc nu era prezentă nici o persoană, iar făptuitorul își dădea seama că fapta ar putea ajunge la cunoștința publicului. Acțiunile de huliganism sunt orientate, de regulă, „spre public”, spre reacția publicului în privința jignirii demnității publice și încălcării grosolane a ordinii publice. În atare situație făptuitorul poartă răspundere dacă își dădea seama și conștientiza că încalcă grosolan ordinea publică. Reieșind din aceste prevederi Colegiul, cu referire la cauza din speță reține incontestabil în acțiunile inculpatului prezența deplina a componenței de infracțiune prevăzută la art. 287 alin (1) Cod penal - acțiuni comise de către ultimul în incinta Primăriei s. Topala, raionul Cimișlia– loc public, în prezența mai multor persoane, prin amenințarea cu aplicarea violenței, ce se confirmă prin declarațiile părților vătămate Gribineț Ivan, Răcilă Gurii și a martorului Răcilă Nina, cu obrăznicie deosebită și cinism deosebit– conflict început între părțile vătămate și inculpat în public, neținîndu-se cont de opinia și atitudinea celor din jur. Colegiul va respinge și argumentul recurentului, precum că la baza condamnării inculpatului sunt puse doar declarațiile părților vătămate și a martorului Racilă Nina, or, potrivit art. 26 Cod de procedură penală, la înfăptuirea justiției în cauzele penale judecătorii sunt independenți și se supun numai legii. Judecătorul judecă cauzele conform legii și propriei convingeri bazate pe probele cercetate în procedura judiciară respectivă și în condiții care exclud orice presiune asupra lor. 5 În acest context, Colegiul conchide că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța de apel a respectat prevederile legale relevante prescrise de art.414-417 Cod de procedură penală și a pronunțat o hotărîre legală și întemeiată, iar motivele avocatului recurent nu sunt întemeiate și contravin materialelor cauzei, iar nerecunoașterea vinovăției de către inculpat nu poate servi temei de achitare a acestuia, de vreme ce în cursul judecării cauzei au fost administrate suficiente probe care confirmă cu certitudine vinovăția inculpatului în comiterea celor imputate și este apreciată de către instanța de recurs drept o modalitate de exercitare a dreptului la apărare, urmărind scopul evitării răspunderii penale. Astfel, argumentele invocate de recurent nu au suport probatoriu și contravin probelor administrate. Prezența circumstanțelor nominalizate permit instanței de recurs să concluzioneze asupra inadmisibilității recursului ordinar declarat, pe motiv că acesta este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Rodica Catarama în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 octombrie 2014, pe cauza penală în privința lui Basarab Mihail, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată publicată la 04 martie 2015. Președinte: Nicolae Gordilă Judecători: Liliana Catan Ion Guzun 6