1ra-193/5015 — art.287 alin 1 CP

Dosarul nr. 1ra-193/2015

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

11 februarie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători –Liliana Catan și Ion Guzun,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

avocatul Rodica Catarama în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 21 octombrie 2014, pe cauza penală în

privința lui:

Basarab Mihail Gheorghe,născut la 10 martie

1981, originar din s. Topala, r-nul Cimișlia, domiciliat în or.

Cimișlia, str. Decebal 37,

Termenul de examinare a cauzei:

- prima instanță: 29.01.2014 – 23.06.2014;

- instanța de apel: 22.07.2014- 21.10.2014;

- instanța de recurs: 17.01.2015- 11.02.2015;

C O N S T A T Ă :

Gheorghe a fost condamnat în baza art. 287 alin.(1) Cod penal la o pedeapsa cu

amendă de 500 (cinci sute) unități convenționale, adică 10000 (zece mii) lei în

beneficiul statului.

14 noiembrie 2013, aproximativ ora 8.30, aflîndu-se în incinta primăriei s. Topala,

raionul Cimișlia, a intrat în biroul de serviciu al primarului s. Topala raionul

Cimișlia, Gribineț Ivan Pintilie, unde se afla numitul Gribineț Ivan și Racila Gurii

Pavel, care activează în calitate de specialist pentru reglementarea regimului

funciar în cadrul primăriei s. Topala raionul Cimișlia, unde, din intenții huliganice

și cu o vădită lipsă de respect și de neobrăzare față de aceștia, l-a numit pe

Gribineț Ivan cu cuvinte injurioase și l-a amenințat cu răfuială fizică, înjosind

onoarea și demnitatea cet. Gribineț Ivan. Ulterior, în timp ce primarul Gribineț

Ivan și Racila Gurii au ieșit în coridor, Basarab Mihail, continuînd acțiunile sale

huliganice îndreptate la încălcarea ordinii publice, agresîndu-l verbal și

amenințîndu-l pe Gribineț Ivan și pe Racila Gurii cu răfuială fizică, l-a scuipat în

fața pe Racila Gurii, prin ce a înjosit onoarea și demnitatea acestora.

1

apel, solicitînd casarea integrală a acesteia,rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie achitat

pe motiv că fapta lui nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art.287 Cod

Penal.

În motivare apelantul a invocat că instanța de fond nu a luat în considerație

declarațiile tuturor martorilor, iar martorii care au dat declarații împotriva

inculpatului sunt afiliați victimei și mărturiile lor nu pot fi luate în considerație.

2014 a fost respins, ca nefondat, apelul inculpatului și menținută sentință fără

modificări.

4.1. La adoptarea soluției instanța de apel a conchis că, la pronunțarea

sentinței instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a

ajuns la concluzia că inculpatul Basarab Mihaila săvîrșit infracțiunea imputată lui.

Instanța de apel a conchis, că vina inculpatului în comiterea infracțiunii

imputate se dovedește integral prin probele care sunt pertinente, concludente,

utile și veridice și coroborează între ele, cum ar fi:

- declarațiile părții vătămate Gribineț Ivan (f. d. 103, 104);

- declarațiile părții vătămate Răcilă Gurii (f. d. 105, 106);

- declarațiile martorului Răcilă Nina (f. d. 107, 108);

- plîngerea nr. 615 din 14.11.2013 a cet. Gribineț Ivan (f. d. 5);

- plîngerea nr. 616 depusa de Răcilă Gurii din 14.11.2013 (f. d. 6);

Instanța de apel a conchis că, declarații inculpatului nu corespund adevărului

și sunt date de către acesta cu scopul de a se eschiva de la răspunderea penală

pentru fapta comisă, deoarece ele se combat de întreaga sistemă de probe expusă

mai sus, și apreciate prin prisma prevederilor art. 101 CPP și care integral

demonstrează vina inculpatului în comiterea infracțiunii imputate.

De asemenea, instanța de apel a respins argumentele apelantului referitor la

faptul că nevinovăția inculpatului se confirmă prin declarațiile martorilor Basarab

Rodion și Basarab Elizaveta, acestea fiind apreciate critic de către instanța de apel,

ultimii fiind soția și fratele inculpatului, declarații care au fost date cu scopul de a-l

libera pe inculpat de răspunderea penală.

În aceiași ordine de idei, instanța de apel a concluzionat că, instanța de fond la

stabilirea pedepsei a ținut cont de prevederile art. 7, 75 Cod penal, de gravitatea

infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

Catarama Rodica în numele inculpatului Basarab Mihail, invocînd prevederile

2

art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, prin care a solicitat casarea

deciziei cu dispunerea rejudecării cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, conform

căreia inculpatul Basarab Mihail pe art.287 alin.(1) Cod penal să fie achitat.

În motivarea recursului a indicat că :

- la baza condamnării inculpatului sunt puse doar declarațiile părților

vătămate și a unui martor - Racilă Nina, care este rudă apropiată a părții vătămate

Racilă Gurii și subalterna primarului Gribineț Ivan;

- trăsătura esențială a huliganismului este încălcarea grosolană a ordinii

publice, însoțite de amenințarea cu aplicarea violenței asupra persoanelor, precum

și acțiunile care prin conținutul lor se deosebesc printr-un cinism și obrăznicie

deosebită. În cazul dat, ordinea publică nu a fost încălcată, alte persoane nu au

văzut nici nu au auzit cele întîmplate, conflictul este descris în culori îngrozitoare

doar de primar, inginerul funciar al primăriei și de către contabila primăriei Racilă

Nina.

în numele inculpatului a depus referință procurorul, prin care a solicitat respingerea

acestuia ca nefondat, deoarece probele administrate la caz dovedesc vinovăția

inculpatului în comiterea infracțiunii încriminate.

materialelor cauzei, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestuia

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia

în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Din conținutul recursului rezultă că, recurentul invocă ca temei de recurs pct.

8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează - hotărîrea instanței

de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de

instanțele de fond ori de apel, atunci cînd nu au fost întrunite elementele

infracțiunii.

Instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze, atunci cînd se constată comiterea unei erori de drept, dar va

ține seama de starea de fapt deja constatată prin hotărîrea judecătorească definitivă.

În speță, Colegiul penal constată că acest temei de casare nu și-a găsit

confirmare la examinarea recursului menționat, nefiind stabilite presupusele erori

de drept invocate de recurent. Sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor

infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri cînd s-a produs condamnarea persoanei, însă

acțiunile acestuia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective.

3

Reieșind din textul recursului, recurentul de fapt critică apreciere probelor,

care ține de starea de fapt a cauzei și care a fost deja statuată de către instanța de

apel de competența căreia este stabilirea acesteia.

Colegiul penal menționează că, instanțele de fond, în conformitate cu

prevederile art. 101 Cod de procedură penală au examinat complet și obiectiv

probele administrate la dosar verificîndu-le sub aspectul pertinenței și

concludenței, atît pe cele obținute în procesul urmăririi penale,cît și în cadrul

ședințelor de judecată, fapt ce face ca concluzia privind vinovăția inculpatului în

comiterea infracțiunii incriminate să fie justă și întemeiată.

În susținerea celor relatate, instanța de apel corect a respins argumentul

inculpatului despre nevinovăția sa, fiind combătut prin materialele administrate de

către instanța de fond și just puse la baza sentinței de condamnare, or reieșind din

constatările făcute de către instanța de apel și redate la p.4.1 al prezentei decizii,

ultima a dat răspunsuri detaliate la argumentele invocate în apel și reflectate la p.3

al deciziei.

Prin urmare, Colegiul nu va reține argumentele recurentului precum că

acțiunile lui Basarab Mihail nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii

incriminate, prevăzute de art. 287 alin.(1) Cod penal deoarece,conform doctrinei

penale, latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art.287 alin. (1) Cod penal,

constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiunile care încalcă grosolan ordinea

publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu

aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă

reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice,

precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau

obrăznicie deosebită.

Prin ordine publică se înțelege un sistem stabil de relații sociale care asigură

ambianța liniștită de conviețuire în societate, de inviolabilitate a persoanei și a

integrității patrimoniului, precum și activitatea normală a organelor și instituțiilor

de stat publice.

Prin încălcare grosolană a ordinii publice se exprimă o vădită lipsă de respect

față de societate, săvîrșirea unor acțiuni intenționate ce atentează la regulile sociale

și morale de conviețuire, care sunt încălcate într-un mod grosolan și demonstrativ

de către violatorul ordinii publice prin necuviință, neobrăzare, comportare

batjocoritoare cu cetățeni, prin înjosirea onoarei și demnității personalității,

încălcare îndelungată și insistentă a ordinii publice, zădărnicirea activităților de

masă, suspendarea temporară a activității normale a întreprinderilor, instituțiilor,

organizațiilor, transportului obștesc etc.

Prin exprimarea unei vădite lipse de respect față de societate se au în vedere

acțiunile evidente ce ating interesele legitime ale unui grup ori chiar ale unei

4

persoane care se află la locul infracțiunii (proferarea de expresii indecente,

abordarea unei ținute lipsite de pudoare, efectuarea de gesturi obscene etc.)

Fapta prejudiciabilă analizată presupune aplicarea violenței asupra

persoanelor.

În sensul art. 287 Cod penal, prin violență se are în vedere violența soldată cu

vătămarea ușoară a integrității corporale sau a sănătății ori violența soldată cu

leziuni corporale care nu presupun nici dereglarea de scurtă durată a sănătății, nici

pierderea neînsemnată și stabilă a capacității de muncă.

Astfel, infracțiunea de huliganism în afară de prezența acțiunii principale –

încălcarea grosolană a ordinii publice, presupune și prezența unei acțiunii adiacente

– acțiune exprimată alternativ în: aplicarea violenței asupra persoanelor,

amenințarea cu aplicarea violenței asupra persoanelor, opunerea de rezistență

violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele

huliganice.

În același timp, potrivit art. 131 lit.”a” CP RM prin fapta săvîrșită în public

se înțelege fapta comisă într-un loc care, prin natura sau destinația lui, este

întotdeauna accesibil publicului, chiar dacă în momentul săvîrșirii faptei în acel loc

nu era prezentă nici o persoană, iar făptuitorul își dădea seama că fapta ar putea

ajunge la cunoștința publicului.

Acțiunile de huliganism sunt orientate, de regulă, „spre public”, spre reacția

publicului în privința jignirii demnității publice și încălcării grosolane a ordinii

publice. În atare situație făptuitorul poartă răspundere dacă își dădea seama și

conștientiza că încalcă grosolan ordinea publică.

Reieșind din aceste prevederi Colegiul, cu referire la cauza din speță reține

incontestabil în acțiunile inculpatului prezența deplina a componenței de

infracțiune prevăzută la art. 287 alin (1) Cod penal - acțiuni comise de către ultimul

în incinta Primăriei s. Topala, raionul Cimișlia– loc public, în prezența mai multor

persoane, prin amenințarea cu aplicarea violenței, ce se confirmă prin declarațiile

părților vătămate Gribineț Ivan, Răcilă Gurii și a martorului Răcilă Nina, cu

obrăznicie deosebită și cinism deosebit– conflict început între părțile vătămate și

inculpat în public, neținîndu-se cont de opinia și atitudinea celor din jur.

Colegiul va respinge și argumentul recurentului, precum că la baza

condamnării inculpatului sunt puse doar declarațiile părților vătămate și a

martorului Racilă Nina, or, potrivit art. 26 Cod de procedură penală, la înfăptuirea

justiției în cauzele penale judecătorii sunt independenți și se supun numai legii.

Judecătorul judecă cauzele conform legii și propriei convingeri bazate pe

probele cercetate în procedura judiciară respectivă și în condiții care exclud

orice presiune asupra lor.

5

În acest context, Colegiul conchide că, la judecarea cauzei în ordine de apel,

instanța de apel a respectat prevederile legale relevante prescrise de art.414-417

Cod de procedură penală și a pronunțat o hotărîre legală și întemeiată, iar motivele

avocatului recurent nu sunt întemeiate și contravin materialelor cauzei, iar

nerecunoașterea vinovăției de către inculpat nu poate servi temei de achitare a

acestuia, de vreme ce în cursul judecării cauzei au fost administrate suficiente

probe care confirmă cu certitudine vinovăția inculpatului în comiterea celor

imputate și este apreciată de către instanța de recurs drept o modalitate de

exercitare a dreptului la apărare, urmărind scopul evitării răspunderii penale.

Astfel, argumentele invocate de recurent nu au suport probatoriu și contravin

probelor administrate. Prezența circumstanțelor nominalizate permit instanței de

recurs să concluzioneze asupra inadmisibilității recursului ordinar declarat, pe

motiv că acesta este vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Rodica Catarama în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 21 octombrie 2014, pe cauza penală în privința lui Basarab Mihail, ca fiind

vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată publicată la 04 martie 2015.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Liliana Catan

Ion Guzun

6