1ra-1624/2014 — art.335 alin.1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.335 alin.1 CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.10 CPP
1ra-1624/2014 — art.335 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)
Dosarul nr.1ra-1624/14
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
15 decembrie 2014 mun.Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte - Nicolae Gordilă,
Judecători - Elena Covalenco, Ion Guzun,
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de
reprezentantul părții vătămate „Banca de Economii” SA, Bîrca Viorel, împotriva
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 02 iulie 2014 în cauza penală în
privința lui
Mansurov Vitalie Alexandru, născut la 02
februarie 1978, originar și domiciliat în or.Edineț,
str.M.Kogălniceanu 9.
Termenul examinării cauzei:
12.08.2013 - 03.03.2014 - prima instanță,
17.04.2014 - 02.07.2014 - instanța de apel,
09.09.2014 - 15.12.2014 - instanța de recurs.
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Edineț din 03 martie 2014, Mansurov Vitalie a fost
condamnat în baza art.335 alin.(1) Cod penal la amendă în mărime de 500 unități
convenționale, cu privarea de dreptul de a exercita funcții de gestionare comercială pe
un termen de 2 ani.
Potrivit sentinței, s-a constatat că Mansurov Vitalie, activînd în funcția de
administrator la SC „Mavicom-Sord” SRL, adresa juridică or.Edineț, str.Testimițeanu
14, acționînd în mod intenționat, folosind situația de serviciu în interes material și
personal, la 12 noiembrie 2007, a încheiat cu „Banca de Economii” SA, filiala Edineț, în
persoana directorului L.Ganușciac, contractul de gaj nr.89, prin care în scopul garantării
obligațiunii de rambursare a creditului în valoare de 1000000 lei obținut de către SC
“Mavix-Plus” SRL, a cărei fondator și administrator este tot el, în temeiul contractului
de credit nr.89 din 12 noiembrie 2007 cu „Banca de Economii” SA filiala Edineț, a
gajat bunuri în valoare de 453369 lei, o parte din care ulterior, prin încălcarea art.52
alin.(3) din Legea cu privire la gaj, care prevede că debitorul gajist nu are dreptul să
dispună cu titlu oneros sau gratuit de bunurile gajate dacă contractual nu prevede altfel,
art.477 alin.(3) Cod civil, care prevede că debitorul gajist nu este în drept să înstrăineze
bunurile gajate și pct.2.1.1. al contractului de gaj nr.89 din 12 noiembrie 2007, care
prevede că debitorul gajist se obligă să nu înstrăineze bunurile gajate fără aprobarea
scrisă a băncii, la 30 septembrie 2010, conform facturii fiscale seria MZ nr.2539768, a
înstrăinat către persoana fizică Mansurov Alexandru, care este tatăl său, precum și unul
din fondatorii “Mavicom-Nord”, 5 dormitoare “Verona”, 8 dormitoare “Modern”, 23
sufragerii „Europa”, 10 fotolii „Nada”, 3 baruri “Tina”, un bar „Madalina”, bunuri în
1
valoare totală de 306169 lei, prejudiciind astfel interesele creditorului “Băncii de
Economii” SA, filiala Edineț, prin imposibilitatea rambursării creditului.
Împotriva sentinței a declarat apel avocatul M.Sidorenco în numele părții
vătămate SA ”Banca de Economii”, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei
și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care V.Mansurov să fie condamnat în baza art.335
alin.(3) lit.b) Cod penal, invocînd că prima instanță a făcut o încadrare juridică greșită a
acțiunilor inculpatului și a aplicat eronat principiul individualizării pedepsei, prin ce
acestuia i-a fost stabilită o pedeapsă prea blîndă, materialele cauzei conțin suficiente
probe care confirmă vinovăția acestuia în înstrăinarea bunurilor gajate de către inculpat
cu depășirea atribuțiilor de serviciu, prin ce părții vătămate i-a fost cauzat un prejudiciu
material în sumă de 306169 lei, ce constituie urmări grave.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 02 iulie 2014, a fost
admis apelul avocatului în numele părții vătămate, casată sentința și pronunțată o nouă
hotărîre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care V.Mansurov a fost
recunoscut vinovat și condamnat în baza art.335 alin.(11) Cod penal (în redacția Legii
din 25.02.2014), fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 1000
unități convenționale, ce constituie 20000 lei, cu privarea de dreptul de a exercita funcții
de gestionare și administrare comercială pe un termen de 2 ani.
Instanța de apel a constatat că, reieșind din modificările operate în art.335 Cod
penal prin Legea nr.326 din 23.12.2013, în vigoare din 25.02.2014, și prevederile art.10
alin.(1) Cod penal, care prevede că legea penală care înlătură caracterul infracțional al
faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situația persoanei ce a comis
infracțiunea, are efect retroactiv, adică se extinde asupra persoanelor care au săvîrșit
faptele respective pînă la intrarea în vigoare a acestei legi, acțiunile inculpatului
V.Mansurov urmează a fi reîncadrate din prevederile art.335 alin.(3) lit.b) în cele ale
art.335 alin.(1l) Cod penal, deoarece legea penală nouă ameliozează situația
inculpatului, care a comis infracțiunea pînă la intrarea legii date în vigoare.
Totodată, instanța de apel a constatat că, potrivit art.126 alin.(1) Cod penal, se
consideră proporții deosebit de mari valoarea bunurilor sustrase (înstrăinate), care la
momentul infracțiunii depășește 5000 unități convenționale de amendă, suma totală a
bunurilor gajate, ce au fost înstrăinate de către inculpat cu depășirea atribuțiilor de
serviciu, constituie 306169 lei, ce depășește 5000 unități convenționale, astfel în
acțiunile inculpatului se conțin indicele calificative de cauzare a urmărilor grave.
La numirea pedepsei, Colegiul penal a ținut cont de gravitatea și gradul de pericol
social a infracțiunii săvîrșite, de circumstanțele cauzei, de prevederile art.61, 75 Cod
penal, de persoana inculpatului, care anterior nu a fost judecat, se caracterizează pozitiv,
circumstanțe care permit aplicarea pedepsei fără izolarea lui de societate, considerînd că
reeducarea și corijarea acestuia este posibilă cu stabilirea pedepsei sub formă de
amendă, pedeapsă care este echitabilă faptelor comise.
Împotriva hotărîrii nominalizate a declarat recurs ordinar reprezentantul părții
vătămate SA ”Banca de Economii” V.Bîrca care, invocînd temeiul prevăzut de art.427
alin.(1) pct.10) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a acesteia, în partea
stabilirii pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatului să-i fie
aplicată pedeapsa închisorii, invocînd că cea stabilită este greșit individualizată în raport
cu prevederile legale, fiind prea blîndă, care nu va contribui la corectarea inculpatului și
restabilirea echității sociale.
2
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în raport cu
materialele cauzei și motivele invocate, ținînd cont de opinia procurorului expusă în
referință, care a solicitat declararea recursului ca inadmisibil, Colegiul penal decide
inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente.
Conform art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel
pot fi supuse recursului pentru repararea erorilor de drept comise de instanțele de fond și
de apel în cazurile stipulate în acest articol.
Recurentul în recurs a invocat ca temei de casare a deciziei instanței de apel
pct.10) alin.(1) al art.427 Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrea instanței
de apel conține o eroare de drept atunci cînd instanța a aplicat pedepse individualizate
contrar prevederilor legale.
Colegiul penal constată că temeiul la care se referă autorul recursului nu este
aplicabil din punct de vedere al prezenței erori de drept, care ar fi temei de implicare a
instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel.
După cum rezultă din textul recursului, autorul acestuia este de acord cu starea de
fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor lui
V.Mansurov în baza art.335 alin.(1l) Cod penal, și, critică hotărîrea dată numai referitor
la măsura de pedeapsă stabilită inculpatului de instanța de apel, invocînd că aceasta este
prea blîndă și nu va contribui în măsură deplină la atingerea scopurilor pedepsei penale
și echității sociale.
La acest capitol, Colegiul penal atestă că, potrivit art.61 Cod penal, pedeapsa
penală este o măsură de constrîngere statală și un mijloc de corectare și reeducare a
condamnatului ce se aplică de instanțele de judecată, în numele legii, persoanelor care
au săvîrșit infracțiuni, cauzînd anumite lipsuri și restricții drepturilor lor, avînd drept
scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea
săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea condamnatului, cît și a altor persoane.
Conform art.75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea unei
infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă, iar la stabilirea categoriei și termenului
pedepsei instanța de judecată are obligația să țină seama de gravitatea infracțiunii
săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care
atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și
reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.
Sancțiunea art.335 alin.(1l) Cod penal, în baza căruia a fost condamnat
V.Mansurov, prevede o pedeapsă cu amendă în mărime de la 1000 la 2000 unități
convenționale sau cu închisoare de la 2 la 6 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul
de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la
5 ani.
Colegiul penal menționează că, la stabilirea pedepsei inculpatului V.Mansurov,
instanța a ținut cont de prevederile art.7, 61, 75 Cod penal, de gravitatea infracțiunii
săvîrșite, care face parte din categoria celor grave, de circumstanțele atenuante și lipsa celor
agravante, de persoana inculpatului, care anterior nu a fost judecat, se caracterizează
pozitiv, de influența pedepsei aplicate asupra corijării și reeducării vinovatului, ajungînd la
concluzia că corijarea și reeducarea acestuia este posibilă fără izolare de societate, cu
aplicarea pedepsei sub formă de amendă. Deci, pedeapsa respectivă a fost motivată,
individualizată și aplicată inculpatului în corespundere cu prevederile legale.
Astfel, instanța de recurs constată că careva erori de drept în speța nominalizată nu s-
au stabilit, decizia instanței de apel cuprinde fondul apelului și temeiurile de fapt și de
3
drept, care au dus la admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției, ceea ce se
încadrează în prevederile art.414-417 Cod de procedură penală.
Potrivit art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs va
decide inadmisibilitatea recursului declarat în cazul în care se constată că acesta este
vădit neîntemeiat.
În atare situație, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității recursului
ordinar declarat de reprezentantul părții vătămate SA ”Banca de Economii”, fiind vădit
neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art.432 alin.(1)-(2) pct.4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de reprezentantul părții vătămate
„Banca de Economii” SA, Bîrca Viorel, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de
Apel Bălți din 02 iulie 2014, în cauza penală în privința lui Mansurov Vitalie, ca fiind
vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, publicată integral la 14 ianuarie 2015.
Președinte Nicolae Gordilă
Judecători Elena Covalenco
Ion Guzun
4