1ra-1624/2014 — art.335 alin.1 CP

Dosarul nr.1ra-1624/14

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

15 decembrie 2014 mun.Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Nicolae Gordilă,

Judecători - Elena Covalenco, Ion Guzun,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

reprezentantul părții vătămate „Banca de Economii” SA, Bîrca Viorel, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 02 iulie 2014 în cauza penală în

privința lui

Mansurov Vitalie Alexandru, născut la 02

februarie 1978, originar și domiciliat în or.Edineț,

str.M.Kogălniceanu 9.

Termenul examinării cauzei:

C O N S T A T Ă :

condamnat în baza art.335 alin.(1) Cod penal la amendă în mărime de 500 unități

convenționale, cu privarea de dreptul de a exercita funcții de gestionare comercială pe

un termen de 2 ani.

administrator la SC „Mavicom-Sord” SRL, adresa juridică or.Edineț, str.Testimițeanu

14, acționînd în mod intenționat, folosind situația de serviciu în interes material și

personal, la 12 noiembrie 2007, a încheiat cu „Banca de Economii” SA, filiala Edineț, în

persoana directorului L.Ganușciac, contractul de gaj nr.89, prin care în scopul garantării

obligațiunii de rambursare a creditului în valoare de 1000000 lei obținut de către SC

“Mavix-Plus” SRL, a cărei fondator și administrator este tot el, în temeiul contractului

de credit nr.89 din 12 noiembrie 2007 cu „Banca de Economii” SA filiala Edineț, a

gajat bunuri în valoare de 453369 lei, o parte din care ulterior, prin încălcarea art.52

alin.(3) din Legea cu privire la gaj, care prevede că debitorul gajist nu are dreptul să

dispună cu titlu oneros sau gratuit de bunurile gajate dacă contractual nu prevede altfel,

art.477 alin.(3) Cod civil, care prevede că debitorul gajist nu este în drept să înstrăineze

bunurile gajate și pct.2.1.1. al contractului de gaj nr.89 din 12 noiembrie 2007, care

prevede că debitorul gajist se obligă să nu înstrăineze bunurile gajate fără aprobarea

scrisă a băncii, la 30 septembrie 2010, conform facturii fiscale seria MZ nr.2539768, a

înstrăinat către persoana fizică Mansurov Alexandru, care este tatăl său, precum și unul

din fondatorii “Mavicom-Nord”, 5 dormitoare “Verona”, 8 dormitoare “Modern”, 23

sufragerii „Europa”, 10 fotolii „Nada”, 3 baruri “Tina”, un bar „Madalina”, bunuri în

1

valoare totală de 306169 lei, prejudiciind astfel interesele creditorului “Băncii de

Economii” SA, filiala Edineț, prin imposibilitatea rambursării creditului.

vătămate SA ”Banca de Economii”, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei

și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care V.Mansurov să fie condamnat în baza art.335

alin.(3) lit.b) Cod penal, invocînd că prima instanță a făcut o încadrare juridică greșită a

acțiunilor inculpatului și a aplicat eronat principiul individualizării pedepsei, prin ce

acestuia i-a fost stabilită o pedeapsă prea blîndă, materialele cauzei conțin suficiente

probe care confirmă vinovăția acestuia în înstrăinarea bunurilor gajate de către inculpat

cu depășirea atribuțiilor de serviciu, prin ce părții vătămate i-a fost cauzat un prejudiciu

material în sumă de 306169 lei, ce constituie urmări grave.

admis apelul avocatului în numele părții vătămate, casată sentința și pronunțată o nouă

hotărîre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care V.Mansurov a fost

recunoscut vinovat și condamnat în baza art.335 alin.(11) Cod penal (în redacția Legii

din 25.02.2014), fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 1000

unități convenționale, ce constituie 20000 lei, cu privarea de dreptul de a exercita funcții

de gestionare și administrare comercială pe un termen de 2 ani.

Instanța de apel a constatat că, reieșind din modificările operate în art.335 Cod

penal prin Legea nr.326 din 23.12.2013, în vigoare din 25.02.2014, și prevederile art.10

alin.(1) Cod penal, care prevede că legea penală care înlătură caracterul infracțional al

faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situația persoanei ce a comis

infracțiunea, are efect retroactiv, adică se extinde asupra persoanelor care au săvîrșit

faptele respective pînă la intrarea în vigoare a acestei legi, acțiunile inculpatului

V.Mansurov urmează a fi reîncadrate din prevederile art.335 alin.(3) lit.b) în cele ale

art.335 alin.(1l) Cod penal, deoarece legea penală nouă ameliozează situația

inculpatului, care a comis infracțiunea pînă la intrarea legii date în vigoare.

Totodată, instanța de apel a constatat că, potrivit art.126 alin.(1) Cod penal, se

consideră proporții deosebit de mari valoarea bunurilor sustrase (înstrăinate), care la

momentul infracțiunii depășește 5000 unități convenționale de amendă, suma totală a

bunurilor gajate, ce au fost înstrăinate de către inculpat cu depășirea atribuțiilor de

serviciu, constituie 306169 lei, ce depășește 5000 unități convenționale, astfel în

acțiunile inculpatului se conțin indicele calificative de cauzare a urmărilor grave.

La numirea pedepsei, Colegiul penal a ținut cont de gravitatea și gradul de pericol

social a infracțiunii săvîrșite, de circumstanțele cauzei, de prevederile art.61, 75 Cod

penal, de persoana inculpatului, care anterior nu a fost judecat, se caracterizează pozitiv,

circumstanțe care permit aplicarea pedepsei fără izolarea lui de societate, considerînd că

reeducarea și corijarea acestuia este posibilă cu stabilirea pedepsei sub formă de

amendă, pedeapsă care este echitabilă faptelor comise.

vătămate SA ”Banca de Economii” V.Bîrca care, invocînd temeiul prevăzut de art.427

alin.(1) pct.10) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a acesteia, în partea

stabilirii pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatului să-i fie

aplicată pedeapsa închisorii, invocînd că cea stabilită este greșit individualizată în raport

cu prevederile legale, fiind prea blîndă, care nu va contribui la corectarea inculpatului și

restabilirea echității sociale.

2

materialele cauzei și motivele invocate, ținînd cont de opinia procurorului expusă în

referință, care a solicitat declararea recursului ca inadmisibil, Colegiul penal decide

inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente.

Conform art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru repararea erorilor de drept comise de instanțele de fond și

de apel în cazurile stipulate în acest articol.

Recurentul în recurs a invocat ca temei de casare a deciziei instanței de apel

pct.10) alin.(1) al art.427 Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrea instanței

de apel conține o eroare de drept atunci cînd instanța a aplicat pedepse individualizate

contrar prevederilor legale.

Colegiul penal constată că temeiul la care se referă autorul recursului nu este

aplicabil din punct de vedere al prezenței erori de drept, care ar fi temei de implicare a

instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel.

După cum rezultă din textul recursului, autorul acestuia este de acord cu starea de

fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor lui

V.Mansurov în baza art.335 alin.(1l) Cod penal, și, critică hotărîrea dată numai referitor

la măsura de pedeapsă stabilită inculpatului de instanța de apel, invocînd că aceasta este

prea blîndă și nu va contribui în măsură deplină la atingerea scopurilor pedepsei penale

și echității sociale.

La acest capitol, Colegiul penal atestă că, potrivit art.61 Cod penal, pedeapsa

penală este o măsură de constrîngere statală și un mijloc de corectare și reeducare a

condamnatului ce se aplică de instanțele de judecată, în numele legii, persoanelor care

au săvîrșit infracțiuni, cauzînd anumite lipsuri și restricții drepturilor lor, avînd drept

scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea

săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea condamnatului, cît și a altor persoane.

Conform art.75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea unei

infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă, iar la stabilirea categoriei și termenului

pedepsei instanța de judecată are obligația să țină seama de gravitatea infracțiunii

săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Sancțiunea art.335 alin.(1l) Cod penal, în baza căruia a fost condamnat

V.Mansurov, prevede o pedeapsă cu amendă în mărime de la 1000 la 2000 unități

convenționale sau cu închisoare de la 2 la 6 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul

de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la

5 ani.

Colegiul penal menționează că, la stabilirea pedepsei inculpatului V.Mansurov,

instanța a ținut cont de prevederile art.7, 61, 75 Cod penal, de gravitatea infracțiunii

săvîrșite, care face parte din categoria celor grave, de circumstanțele atenuante și lipsa celor

agravante, de persoana inculpatului, care anterior nu a fost judecat, se caracterizează

pozitiv, de influența pedepsei aplicate asupra corijării și reeducării vinovatului, ajungînd la

concluzia că corijarea și reeducarea acestuia este posibilă fără izolare de societate, cu

aplicarea pedepsei sub formă de amendă. Deci, pedeapsa respectivă a fost motivată,

individualizată și aplicată inculpatului în corespundere cu prevederile legale.

Astfel, instanța de recurs constată că careva erori de drept în speța nominalizată nu s-

au stabilit, decizia instanței de apel cuprinde fondul apelului și temeiurile de fapt și de

3

drept, care au dus la admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției, ceea ce se

încadrează în prevederile art.414-417 Cod de procedură penală.

Potrivit art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs va

decide inadmisibilitatea recursului declarat în cazul în care se constată că acesta este

vădit neîntemeiat.

În atare situație, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității recursului

ordinar declarat de reprezentantul părții vătămate SA ”Banca de Economii”, fiind vădit

neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de reprezentantul părții vătămate

„Banca de Economii” SA, Bîrca Viorel, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 02 iulie 2014, în cauza penală în privința lui Mansurov Vitalie, ca fiind

vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, publicată integral la 14 ianuarie 2015.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Elena Covalenco

Ion Guzun

4