1ra-1529/14 — Art. 264 alin. 5 Cod penal

Prin sentința Judecătoriei Anenii Noi din 04 martie 2014, cauza fiind judecată conform prescripțiilor din art. 364/1 Cod de procedură penală, inculpatul Vutcariov Andrian a fost condamnat în baza art. 264 alin. (5) Cod penal, la 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani, cu executare în penitenciar de tip deschis, începînd cu 04 martie 2014. De la S.A. „Moldcargo” s-a încasat în folosul Alinei Spătaru plata despăgubirilor pentru prejudiciul cauzat ca urmare a decesului întreținătorului pentru copilului minor A. Spataru, a. n. 2001, în sumă de 1766,54 lei lunar, până la 08.04.2019, începând cu data de 04.11.2012, pentru întreținerea copilului minor A. Spătaru, a. n. 2007, în sumă de 1766,54 lei lunar, până la 04.09.2025, începând cu 04.11.2012 și cheltuieli de înmormântare în mărime de 6407 lei. 1 De la Vutcariov Andrian s-a încasat în folosul Alinei Spătaru prejudiciu moral în mărime de 50.000 lei. In rest, cerințele reclamantei Alina Spătaru au fost respinse ca neîntemeiate. De la S.A. „Moldcargo” s-a încasat în folosul Snejanei Sajin plata despăgubirilor pentru prejudiciul cauzat ca urmare a decesului întreținătorului, pentru întreținerea copilului minor V. Sajin, a. n. 2001, în sumă de 244,62 lei lunar, până la 23.05.2019, începând cu 04.11.2012, pentru întreținerea copilului minor A. Sajin, a. n. 2001, în sumă de 244,62 lei lunar, până la 23.05.2019, începând cu 04.11.2012, pentru întreținerea copilului minor S. Sajin, a. n. 2013, în sumă de 244,62 lei lunar, până la 13.04.2031, începând cu 13.04.2013. De la Andrian Vutcariov s-a încasat în folosul Snejanei Sajin prejudiciu moral în mărime de 70.000 lei. În rest, cerințele reclamantei Snejana Sajin au fost respinse ca neîntemeiate. De la S.A. „Moldcargo” s-a încasat în folosul Aureliei Bondarenko plata despăgubirilor pentru prejudiciul cauzat ca urmare a decesului întreținătorului, pentru întreținerea copilului minor A. Robu, a. n. 2006, în stimă de 1683,29 lei lunar, până la 25.06.2024, începând cu 04.11.2012. De la Andrian Vutcariov s-a încasat în folosul Aureliei Bondarenko prejudiciul moral în mărime de 50.000 lei. În rest, cerințele reclamantei Aurelia Bondarenko au fost respinse ca neîntemeiate. De la Andrian Vutcariov s-a încasat în folosul Liubei Cuznețova prejudiciu moral în mărime de 50.000 lei. În rest, cerințele reclamantei Liuba Cuznețova au fost respinse ca neîtemeiate.

În fapt, instanța de fond a constatat că la 04 noiembrie 2012, orele 05.15, inculpatul Vutcariov Andrian, conducând microbuzul de model "Mercedes Benz", n/î K AE 661, deplasîndu-se din partea s. Mereni, r-nul Anenii Noi, spre traseul Bender – Chișinău, încălcînd p. 61 al Regulamentul circulației rutiere, care prevede că la apropierea de trecerea la nivel cu calea ferată, conducătorul de vehicul trebuie să reducă viteza și să asigure că nu se apropie nici un tren, ignorînd semnele de circulație „1.3.1 – cale ferată fără bariere cu o singură linie”, a efectuat traversarea frauduloasă peste liniile de cale ferată, în rezultat fiind lovită partea dreaptă a microbuzului de către locomotiva de manevre, condusă de mecanicul Pavel Golan, care se deplasa în direcția stației Mereni. În consecință, persoanelor Andrei Cuznețov, Nataliei Bondarenko, Serghei Spătaru și Vadim Sajin, le-au fost cauzate vătămări corporale grave, periculoase pentru viață, soldate cu decesul lor. Alinei Spătaru și Alinei Tataru le-au fost cauzate vătămări corporale grave, Liubei Cuznețova și Snejanei Sajin - vătămări corporale medii, lui Mihail Curjos - vătămări corporale ușoare. Instanța a statuat că vina inculpatului este demonstrată prin probele administrate la faza de urmărire penală și a încadrat acțiunile lui în baza art. 264 alin. (5) Cod penal, ca încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a provocat din imprudență vătămarea gravă a integrității și decesul mai multor persoane. 2 La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont că inculpatul a recunoscut vinovăția, a restituit parțial prejudiciul material cauzat prin infracțiune, a săvârșirea pentru prima dată o infracțiune, întreține un copil minor, că a provocat prin infracțiune urmări grave și ireparabile și a concluzionat să aplica inculpatului pedeapsa minimă prevăzută de lege. La fel, instanța a respins solicitarea A. Spătaru de a încasa 30.000 lei cheltuieli de acte de caritate și 8800 lei cheltuielile mesei de pomenire, deoarece acestea nu se includ în cuantumul despăgubirilor de asigurare. A. Spătaru nu a determinat clar caracterul și gradul suferințelor morale suportate. Instanța a indicat că cererea A. Spătaru privind încasarea venitului ratat de 8.622.838 lei de la CP „Autorapid” și Andrian Vutcariov nu cade sub incidența Legii nr.414-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule. Solicitarea S. Sajin privind încasările cheltuielilor de tratament și de înmormîntare urmează a fi respinse, deoarece, potrivit Legii nr.414 – XVI din 22 decembrie 2006, Societatea de asigurări – reasigurări S.A. „Moldcargo” nu achită astfel de despăgubiri, acestea se vor repara de către partea vinovată. Încasarea cheltuielilor legate de venitul ratat în mărime de trei salarii medii lunare în sumă de 10.200 lei, cheltuielilor de tratament și încasarea cheltuielilor de judecată, a datoriei, în folosul lui S. Sajin, la fel urmează a fi respinse, deoarece nu au fost prezentat probe în acest sens și acestea nu cade sub incidența Legii nr.414-XVI din 22 decembrie 2006, cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule. S. Sajin nu a determinat clar caracterul și gradul suferințelor morale suportate. Solicitarea avocatului V. Mazniuc privind încasarea de la CP „Autorapid” și Andrian Vutcariov a venitului ratat în sumă de 4.323.450 lei urmează a fi respinsă, deoarece aceștia acesta nu cade sub incidența Legii 414 - XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagubele produse de autovehicule. În cazul încasării prejudiciului moral în folosul minorii Andreea Robu, avocatul nu a determinat clar caracterul și gradul suferințelor suportate și nu a argumentat suma cerută.

Prin încheierea Judecătoriei Anenii Noi din 18 martie 2014, s-a corectat eroarea materială evidentă din cuprinsul sentinței, dispunînd a se consideră veridic că inculpatul în ședința de judecată a confirmat vinovăția sa în comiterea infracțiunii și a recunoscut probele prezentate de procuror, administrate în faza de urmărire penală, conform cărora fiind audiat în cadrul urmăririi penale el a declarat că recunoaște vinovăția.

Avocatul Valeriu Pelin a declarat apel, solicitînd casarea sentinței și încheierii instanței de fond, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă mai blîndă, fără privarea de libertate, iar acțiunile civile să fie admise doar în principiu. Apelantul a invocat că cauza a fost examinată în baza art. 364/1 Cod de procedură penală, însă inculpatul nu a dat depoziții în instanță, nefiind audiat. 3 Instanța, din propria inițiativă a constat circumstanțe agravante – provocarea prin infracțiune a unor urmări grave (aceste circumstanțe nu a cerut nimeni să fie recunoscute). Instanța nu a luat în considerație toate circumstanțele atenuante la stabilirea pedepsei și anume: lipsa antecedentelor penale, că inculpatul nu a fost atras niciodată la răspundere penală, este caracterizat pozitiv, întreține un copilul minor, vârsta lui tânără, faptul că a recuperat paguba materială în timpul anchetei penale, activ a participat la înlăturarea consecințelor infracțiunii, singur a pătimit, primind leziuni corporale grave și primește tratament până în prezent, are loc de trai, lucrează, nu este o persoană social-periculoasă ca să fie izolat de societate, a recunoscut integral vina, în cele săvârșite sincer se căiește. Nu s-a luat în considerație ca circumstanță atenuantă și vina „căii ferate”, că în porțiunea respectivă de drum nu s-a instalat o barieră, trenul era de manevră care nu trebuia să iasă de la stația feroviară, cum și viteza trenului cu care se mișca în timp de noapte și de ceață și alte încălcări a circulației trenurilor, starea lui tehnică produs în 1954. Nu au fost examinate probele de învinuire ca o etapă aparte a procedurii de examinarea a cauzei. La examinarea cauzei în procedură simplificată, în cazul adoptării sentinței de condamnare, instanța se pronunța asupra acțiunii civile doar în cazul în care inculpatul o recunoaște integral. Vutcariov A. a solicitat examinarea acțiunilor civile în ordinea procedurii civile, deoarece în procedura penală simplificată nu pot fi examinate acțiunile civile care se examinează în procedura generală. Nu poate instanța de judecată care a fost recuzată să examineze recurzul. Încheierea a fost emisă cu încălcarea legislației, deoarece asupra sentinței a fost depus apel în aceeași zi în care a fost emisă sentința și în apel au fost invocate circumstanțe de încălcare flagrantă a legislației, care duc la nulitatea sentinței și ele nu pot fi recunoscute ca erori materiale care pot fi corectate printr-o încheiere după emiterea sentinței, iar încălcarea legislației nu poate fi recunoscută ca eroare materială. 4.1 A declarat apel și partea vătămată A. Spătaru, solicitînd casarea parțială a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă mai aspră, cu admiterea integrală acțiunii civile. Apelanta a invocat că instanța a pronunțat o sentință prea bîndă, în discordanță cu scopurile reeducării condamnatului și restabilirii echității sociale, nu a luat în considerare gravitatea infracțiunii, că a fost săvîrșită prin încălcarea unor reguli rutiere elementare, dar survenite cu consecințe grave, decesul a patru persoane și 5 persoane cu leziuni corporale. Inculpatul urmează a fi obligat la plata despăgubirilor morale, prejudiciu care este estimat la 1.600.000 lei. Luând în considerație starea materială a părții civile, pretind la majorarea cuantumului până la 1/2 din salariul întreținătorului defunct, cu stabilirea unei despăgubiri lunare în mărime 6694,75 lei pentru fiecare din persoanele care au dreptul la aceasta - Alexandru Spătaru, a.n.2001, Andrei Spătaru, a.n.2007. Subiect al acestei răspunderi este partea civilmente responsabilă Societatea de asigurări – reasigurări S.A. „Moldcargo”. 4 Potrivit art.219 Cod de procedură penală, partea civilă poate să pretindă la compensarea venitului ratat în urma acțiunilor interzise de legea penală, care este constituit din suma rezultată din înmulțirea salariului mediu anual al soțului decedat, cu numărul de ani compleți pe care acesta nu i-a supraviețuit până la vârsta de pensionare, adică 8.622.838 lei. Subiecți ai acestei răspunderi, în condițiile art.219 Cod de procedură penală și art.1410 Cod civil, este inculpatul și partea civilmente responsabilă - Cooperativa de producție „Autorapid". Compensarea cheltuielilor de tratament și de înmormântare constituie 86.697,51 lei. Din cauza leziunilor corporale grave aduse și stării psihice generale, ea nu a putut activa, ca urmare, diferența dintre veniturile nete ale persoanei vătămate si indemnizația primita din fondurile bugetului asigurărilor sociale de stat, pe perioada spitalizării si a concediului medical, prezintă 5268,88 lei. Subiect al acestei răspunderi, în condițiile art.25 al Legii Nr.414 din 22.12.2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civila pentru pagube produse de autovehicule, este partea civilmente responsabilă Societatea de asigurări – reasigurări S.A. „Moldcargo”. 4.2. Părțile vătămate L. Cuznețova, S. Sajin, A. Bondarenco, reprezentate de avocatul stagiar Marginean Alexandru, la fel au declarat apel, solicitînd casarea sentinței, rejudecarea cauzei și admiterea integrală a acțiunilor civile. Apelanții au indicat că instanța a ignorat dreptul succesorilor în drepturi a lui A. Cuznețov la pensia de întreținere și a încălcat flagrant dreptul la existență a copiilor difuncților A. Cuznețov, V. Sajin, A. Bondarenko.

Potrivit deciziei Curții de Apel Bender din 28 mai 2014, apelul avocatului V. Pelin a fost respins ca nefondat. Apelurile părților vătămate au fost admise, sentința casată în latura civilă, cauza rejudecată și pronunțată o nouă hotărîre. Acțiunile civile înaintate de părțile vătămate A. Spataru, L. Cuznețova, S. Sajin și A. Bondarenko, în partea ce ține de încasarea prejudiciului material, au fost admise în principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se expună instanța în ordinea procedurii civile. Instanța de apel a reținut că vina inculpatului este dovedită cu certitudine prin probele administrate la materialele dosarului penal și acțiunile lui au fost corect calificate în baza art. 264 alin. (5) Cod penal. Sub aspectul individualizării pedepsei, instanța de fond a ținut cont de toate circumstanțele reale și personale, de caracterul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, că face parte din categoria celor grave, de motivul acestea, de personalitatea inculpatului, că la locul de trai se caracterizează pozitivi, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei în vederea corectării și reeducării vinovatului, de prevederile art. 364/1 alin. (8) Cod de procedură penală, aplicîndu-i o pedeapsă corectă, echitabilă și legală. Instanța de fond, la determinarea mărimii prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, corect a concluzionat că banul nu repară, ci procură o satisfacție substitutiva, care completează satisfacția morală pe care au primit-o părțile vătămate A. Spalaru, L. Cuznețova, S. Sajin și A. Bondarenko, prin faptul că instanța de 5 judecată l-a recunoscut vinovat pe inculpat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (5) Cod penal și i-a aplicat o pedeapsă legală. Instanța de fond a examinat superficial acțiunile civile înaintate de părțile vătămate în partea recuperării prejudiciului material, fără a argumenta în modul corespunzător soluția de admitere parțială a acțiunilor civile și a justifica încasarea parțială a prejudiciului cauzat prin infracțiune. Totodată, este imposibil de a constata, fără a amina ședințele și a administra probe suplimentare, cuantumului concret al venitului ratat solicitat de A. Spataru și S. Sajin, cît și a prejudiciului material cerut de A. Spătaru, L. Cuznețova, S. Sajin și A. Bondarenko. Instanța de fond din oficiu a fost în drept să corecteze eroarea materială evidentă, potrivit dispozițiilor art. 249 alin. (1),(2) Cod de procedură penală. Argumentul că inculpatul nu a fost audiat în prima instanță, nu poate fi reținut ca întemeiat, fiindcă inculpatul a fost audiat în ședința instanței de apel, sub jurămînt.

Procurorul a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea acestei decizii și menținerea sentinței. Recurentul a indicat că decizia este ilegală în partea soluționării acțiunilor civile. Conform alegațiilor părților vătămate/civile A. Spătaru, L. Cuznețova, S. Sajin și A. Bondarenko, expuse în cererile de apel, instanța de fond nu a aplicat corect legea materială (formula de calcul al drepturilor pretinse), dimiunuînd volumul despăgubirilor pasibile a fi acordate. Deci, miza de a obține o decizie mai favorabilă a determinat părțile numite de a declanșa calea de atac ordinară apelul. În circumstanțele în care printr-o sentință a fost creată o anumită situație de fapt pentru părțile civile și acesta stare de fapt nu a fost contestată de către părțile a căror drepturi sînt afectate în virtutea legii prin răspunderea contractuală(partea civilmente responsabilă Societatea de asigurări – reasigurări S.A. „Moldcargo”) sau delictuală (inculpatul Vutcariov Andrian), instanța de apel nu era în drept de a le înrăutăți situația în propriile cereri de apel. Astfel, potrivit art. 410 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de apel soluționînd cauza, nu poate crea o situație mai gravă pentru persoana care a declarat apel. Instanța de apel nu s-a expus motivat nici în partea încasării prejudiciului material solicitat de părțile vătămate, cu toate că putea evalua cuantumul acestuia, luînd în considerație suferințele fizice și psihice ale apelanților. În drept, recursul este fondat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală – instanța de apel nu s-a pronunțat motivat și pertinent asupra motivelor invocate în apelurile părților vătămate/civile, hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. 6.1. A declarat recurs ordinar și partea vătămată A. Spătaru, în care cere casarea parțială a hotărîrilor adoptate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă mai aspră, cu admiterea integrală a acțiunii civile. Recurenta a menționat că posesorul autobuzului - C.P. „Autorapid", are obligația să repare prejudiciul cauzat de izvorul de pericol sporit, deoarece nu a demonstrat că prejudiciul se datorează unei forțe majore sau ar fi rezultat din intenția persoanei 6 vătămate. Deoarece repararea prejudiciului moral în acest caz este prevăzută de legislație, iar normele de drept reglementează expres dreptul la despăgubirea daunei morale suportată de persoana prejudiciată, inculpatul, angajat al C.P. „Autorapid" în baza contractului individual de muncă nr.216 din 02.05.2012, foii de parcurs seria AV nr.399981 din 01.11.2012 - 10.11.2012 (vol.l, f.d.80, 164-172), conducător al autobuzul de model Mercedes 312D cu numerele de înmatriculare K AE 661 (vol.l, f.d.76), implicat în accident, urmează a fi obligat la plata despăgubirilor morale, echivalentul bănesc fiind de 1.600.000 lei, și a prejudiciului material, în mod solidar cu părțile civilmente responsabile. Dat fiind starea materială dificilă, cuantumul cotelor urmează a fi majorat până la 1/2 din salariul întreținătorului defunct, cu stabilirea unei despăgubiri lunare în mărime de 6694,75 lei pentru fiecare din persoanele care au dreptul la aceasta A. Spătaru, a.n. 2001, A. Spătaru, a.n. 2007. Subiect al acestei răspunderi, în condițiile art.25 al Legii Nr.414 din 22.12.2006 Cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civila pentru pagube produse de autovehicule, este partea civilmente responsabilă Societatea de asigurări – reasigurări S.A. „Moldcargo”. Potrivit art.219 Cod de procedură penală, partea civilă poate să pretindă la compensarea venitului ratat în urma acțiunilor interzise de legea penală. Acesta este constituit din suma rezultată din înmulțirea salariului mediu anual al soțului decedat, cu numărul de ani compleți pe care acesta nu i-a supraviețuit până la vârsta de pensionare, adică 8.622.838 lei. Subiecții ai acestei răspunderi, în condițiile art. 219 Cod de procedură penală și art. 1410 Cod civil, este inculpatul și partea civilmente responsabilă C.P. „Autorapid”. Cheltuielile pentru tratament și de înmormântare constituie 86.697,51 lei. Din cauza leziunilor corporale grave aduse și stării psihice generale nu a putut activa. Ca urmare, diferența dintre veniturile nete și indemnizația primita din fondurile bugetului asigurărilor sociale de stat, pe perioada spitalizării si a concediului medical, au constituit 5268,88 lei. Subiect al acestei răspunderi, în condițiile art.25 al Legii Nr.414 din 22.12.2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civila pentru pagube produse de autovehicule, este partea civilmente responsabilă Societatea de asigurări – reasigurări S.A. „Moldcargo”. Instanța de fond a pronunțat o sentință prea blândă, deoarece nu a luat în considerație gravitatea infracțiunii incriminate, care a atras după sine consecințe tragice, manifestate prin decesul a patru persoane, iar cinci persoane au suferit diverse leziuni corporale, inclusiv puternice suferințe psihice în legătură cu decesul persoanelor apropiate, pentru care faptă pedeapsa aplicată o consideră insuficientă pentru corectarea inculpatului. Instanța de fond a aplicat o pedeapsă prea blândă ce nu corespunde caracterului și gradului de pericol social al infracțiunii, inculpatul nu a întreprins măsuri în vederea reparării prejudiciului material cauzat prin infracțiune. Luînd în considerare impactul gravelor consecințe ireparabile survenite, concluzia instanței de apel despre corectitudinea coborîrii pedepsei pînă la limita minimă se află în contradicție cu prevederile legale ce țin de individualizarea pedepsei penale și de scopul prevenirii săvîrșirii de noi infracțiuni. 7 Casarea sentinței în partea dispunerii perceperii despăgubirilor prin încasarea părții din salariu pierdut de persoanele care sau aflat la întreținerea defunctului - pentru întreținerea copilului minor A. Spătaru , a.n.2001, și A. Spătaru, a.n.2007, începînd cu 04.112012, la fel și perceperea cheltuielilor de înmormîntare, vădit înrăutățește situația apelantulu, la fel afectează grav interesele majore ale copiilor minori care se aflau la întreținerea defunctului. În drept, recursul este fondat prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6),10) Cod de procedură penală – instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor indicate în apel, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. 6.2 La fel, a declarat recurs ordinar și C.P. „Autorapid”, reprezentată de Scudelenco Anatolie, în care se cere casarea deciziei instanței de apel cu menținerea sentinței. Recurentul a specificat că motivarea instanței de apel în partea ce ține de casarea sentinței referitor la latura civilă și admiterea în principiu a acțiunilor civile privind încasarea pagubei materiale este una specifică, și vine în contradicție cu prevederile art.387 Cod de procedură penală. Cele invocate de părțile vătămate în apel au fost obiect al cercetării judecătorești în prima instanță, instanța de judecată dîndu-le o justă și corectă apreciere. Instanța de apel superficial a motivat casarea sentinței în partea ce ține de despăgubirea materială a părților vătămate, superficial a motivat de ce a lăsat fără examinare acțiunea civilă în partea prejudiciului material. 6.3 Și avocatul Valeriu Pelin a declarat recurs, solicitînd casarea hotărîrii contestate cu remiterea cauzei la rejudecare. Recurentul a indicat că în ședința instanței de apel a făcut un demers de a-i fi examinat recuzul judecătorilor judecătoriei Anenii Noi, dar instanța de apel nu s-a expus asupra recuzului. De către judecătoria Anenii Noi la 18.03.2014 a fost emisă o încheiere cu privire la corectarea erorilor materiale care a fost conform legislației atacate prin recurs. Instanța de apel nu s-a expus asupra acestui recurs în partea rezolutivă a deciziei: se respinge sau nu, ceea ce este o încălcare flagrantă a legislației. Instanțele nu au examinat probele ce au fost puse la baza sentinței. Nu au fost examinate materialele dosarului, nu au fost examinate probele de învinuire, ca o etapă aparte a procedurii de examinare a cauzelor penale. Această etapă a fost complet omisă, dar recunoașterea vinovăției în baza probelor acumulate în mod obligatoriu prevede examinarea probelor din materialele dosarului. Apelul avocatului V. Pelin nu a fost examinat, asupra argumentelor invocate instanța de apel în decizia sa nu s-a expus. În susținerea apelului, avocatul și-a modificat cerințele motivînd că inculpatul a fost condamnat printr-o sentință nelegitimă și a solicitat achitarea lui, în apel au fost indicate încălcări flagrante a legislației, care urmau a fi examinate în instanța de apel. Cauza a fost examinată în baza art. 364/1 Cod de procedură penală, însă inculpatul nu a dat depoziții, nefiind audiat, recunoașterea probelor administrate în faza urmăririi penale prevede recunoașterea vinovăției prin declararea depozițiilor, cu semnarea pentru depoziții false și notarea în procesul verbal, ca confirmare că ele corespund cu depozițiile date și că nu sunt obiecții, ceea ce nu s-a făcut. 8 La ședința preliminară a fost depus demers de recunoaștere a probelor administrate, unde inculpatul a susținut demersul, dar nu a data depoziții pe cauză. Instanța de fond din propria inițiativă a „depistat” circumstanțe agravante – provocarea prin infracțiune a unor urmări grave, acestea nefiind solicitate de părți. Au fost recunoscute ca circumstanțe agravante circumstanțe calificative, însă art. 264 alin. (5) Cod penal deja prevede urmări grave. Nu este clară decizia instanței de apel prin care s-a admis apelurile civile și s-a respins acțiunile civile în partea încasării pagubei materiale. În drept, recursul este fondat prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală – instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Judecînd recursurile ordinare pe baza materialului din dosarul cauzei și argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi admise din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv și în temeiul cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, cînd s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Sub acest aspect se atestă că instanțele de fond și cea de apel au comis următoarele erori de drept. În primul rînd, conform art. 61 alin. (2), 75 alin. (1) Cod penal, pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea condamnaților, cît și a altor persoane. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. În corespundere cu art. 219 alin. (2) pct. 3), 4), alin. (3) pct. 1-3), alin. (4), 220 alin. (3) Cod de procedură penală, persoanele fizice cărora le-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin acțiunile interzise de legea penală pot înainta o acțiune civilă privitor la despăgubire prin compensarea venitului ratat, repararea prejudiciului moral, cheltuieli pentru tratamentul părții vătămate și îngrijirea acesteia, înmormîntarea părții vătămate, plata sumelor de asigurare, indemnizațiilor și pensiilor. La evaluarea cuantumului despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral, instanța de judecată ia în considerare suferințele fizice ale victimei, prejudiciul agrement sau estetic, pierderea speranței în viață, suferințele psihice provocate de decesul rudelor apropiate etc. Hotărîrea privind acțiunea civilă se adoptă în conformitate cu normele dreptului civil și ale altor domenii de drept. Potrivit art. 385 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, la adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează următoarele chestiuni în următoarea consecutivitate dacă trebuie admisă acțiunea civilă, în folosul cui și în ce sumă. 9 Aceste prescripții legale nu au fost respectate de instanța de fond, deoarece, potrivit părții descriptive a sentinței: a) invocînd un concurs de circumstanțe atenuante dar și că inculpatul a provocat prin infracțiune urmări grave și ireparabile – decesul a 4 persoane și alte 5 fiind vătămate corporal grav mediu și ușor, a aplicat nejustificat și inechitabil inculpatului o pedeapsă minimă prevăzută de lege, neluînd în considerare consecințele survenite și constatate ale infracțiunii, pedeapsa-i stabilită fiind prea blîndă, inadecvată și disproporțională în raport cu gradul prejudiciabil al infracțiunii săvîrșite și a scopului pedepsei penale - restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului, prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea lui, cît și a altor persoane (v. 4, f.d. 69, pct. 1 și 2 din decizie); b) a indicat neîntemeiat și divergent că cerințele succesorilor părților vătămate nu cad sub incidența Legii 414, dar fără a le corobora și cu normele Codului civil, raportate la responsabilitățile civile ale inculpatului și a celorlalte persoane civilmente responsabile pe caz. Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în latura civilă și a pedepsei penale în conformitate cu rigorile legale și a adoptat în această parte o hotărîre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, aplicînd inculpatului pedepse individualizate contrar prevederilor legale. În al doilea rind, potrivit art. 414 alin. (1), (2), (5) și (6) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală. Instanța de apel verifică declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal. În corespundere cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Conform art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător. În corespundere cu art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Conform art.410 alin.(1) Cod de procedură penală instanța de apel, soluționînd cauza, nu poate crea o situație mai gravă pentru persoana care a declarat apel. Însă, instanța de apel nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate. Or, potrivit descriptivului și dispozitivului deciziei contestate: a) nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise de instanța de fond, menționate supra, și le-a repetat întocmai; b) rejudecînd cauza în latura civilă potrivit regulilor generale, nu a apreciat fiecare probă, administrată în aspectul vizat, separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu – din punct de 10 vedere al coroborării lor, și-a întemeiat concluziile pe probe neverificate în ședința de judecată a instanței de apel și neconsemnate în procesul-verbal; c) nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apelurile declarate, inclusiv cele reproduse în pct. 4-4.2 din prezenta decizie; d) casînd sentința în partea ce ține de încasarea prejudiciului material și admițind doar în principiu acțiunile civile în partea dată, a creat o situație mai gravă pentru părțile vătămate în propriul apel, lipsindu-le de despăgubirile materiale încasate în favoarea lor prin sentința instanței de fond (v. 4, f.d. 236, pct. 1-6.3 din decizie). Astfel, circumstanțele expuse atestă în mod lucid că instanța de apel nu a judecat apelul de pe rol în condițiile legii, deoarece a adoptat o hotărîre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția. Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală instanța de recurs casează total hotărîrea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Dat fiind că încălcările comise de ambele instanțe, a normelor procedurale specificate, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune soluția admiterii recursului de pe rol, casării totale a deciziei contestate și dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. În cadrul rejudecării cauzei instanța de apel urmează să înlăture erorile menționate, să țină cont de împrejurările expuse, să judece cauza în strictă conformitate cu legea, să adopte o hotărîre legală și întemeiată.

În conformitate cu art. 433 alin. (1), 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție DECIDE : Admite recursurile ordinare declarate de procuror, de reprezentantul părții civilmente responsabile CP „Autorapid”, Scudelenco Anatolie, de succesorul părții vătămate, Spătaru Alina, și de avocatul Pelin Valeriu, casează total decizia Curții de Apel Bender din 28 mai 2014, în privința inculpatului Vutcariov Andrian Ion, și dispune rejudecarea cauzei în Curtea de Apel Chișinău. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată la 13 ianuarie 2015. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Iurie Diaconu Liliana Catan Ion Guzun Nadejda Toma 11 Dosarul nr. 1ra-1529/14 Curtea Supremă de Justiție DECIZIE DISPOZITIV 02 decembrie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte Nicolae Gordilă, Judecători Iurie Diaconu, Liliana Catan, Ion Guzun, Nadejda Toma, a judecat în ședință de judecată, fără citarea părților la proces, recursurile ordinare împotriva deciziei Curții de Apel Bender din 28 mai 2014, declarate de procuror, de reprezentantul părții civilmente responsabile CP „Autorapid”, Scudelenco Anatolie, de succesorul părții vătămate, Spătaru Alina, și de avocatul Pelin Valeriu în numele inculpatului Vutcariov Andrian Ion, născut la 30 mai 1983, originar și locuitor al or. Ialoveni, str. Decebal 10, cetățean al R. Moldova, fără antecedente penale. În conformitate cu art. 433 alin. (1), 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție DECIDE : Admite recursurile ordinare declarate de procuror, de reprezentantul părții civilmente responsabile CP „Autorapid”, Scudelenco Anatolie, de succesorul părții vătămate, Spătaru Alina, și de avocatul Pelin Valeriu, casează total decizia Curții de Apel Bender din 28 mai 2014, în privința inculpatului Vutcariov Andrian Ion, și dispune rejudecarea cauzei în Curtea de Apel Chișinău. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia motivată va fi pronunțată la 16 decembrie 2014. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Iurie Diaconu Liliana Catan Ion Guzun Nadejda Toma 12